Cea mai vasta si mai accesibila lucrare a binecunoscutului autor al cartilor Universul elegant si The Fabric of Cosmos, Realitatea ascunsa trateaza o intrebare fundamentala: este universul nostru singurul?
Paseste in lumea lui Ray Kurzweil - supranumit „geniu nelinistit” (Wall Street Journal) si „masina inteligenta suprema” (Forbes) -, ale carui predictii despre o epoca in care omul si calculatoarele isi vor putea tine locul reciproc sunt uimitoare, provocatoare si mai aproape de realizare decat ti-ai putea imagina.
Grecii antici au fost cei care au separat pentru prima oară domeniul cunoaşterii în a şti şi a face. Explorând tensiunea dintre inteligibilitate şi instrumentalitate, Peter Dear străbate episoade cheie ale istoriei ştiinţei, demonstrându-ne cum filosofia naturală a secolelor trecute a devenit ştiinţă de astăzi, apanajul unui noi tip de om - omul de ştiinţă.
La o primă vedere, multe dintre fenomenele naturii par să ţină de magie, iar culturile arhaice au creat mituri pentru a le explica. Egiptenii antici credeau că se face noapte pentru că zeiţa Nut înghite Soarele. Grecii puneau iarna pe seama dispariţiei Persefonei în lumea subterană a lui Hades. Pentru vikingi, curcubeul era puntea care îi lega pe zei de Pământ.
LEONARD MLODINOW este fizician la Institutul Tehnologic din California (Caltech). Este autorul mai multor bestselleruri şi coscenarist la serialul Star Trek: The Next Generation. Trăieşte în South Pasadena, California.
Deepak Chopra a scris peste şaizeci de cărţi, traduse în peste optzeci şi cinci de limbi. Este un autor prezent în mod constant în lista de bestselleruri a New York Times. Leonard Mlodinow este fizician de renume mondial şi preda la California Institute of Technology. Dintre cărţile publicate amintim: The Drunkard’s Walk: How Randomness Rules Our Lives şi, împreuna cu Stephen Hawking, The Grand Design (ambele devenite bestseller al New York Times).
Apelând la dovezi furnizate de studii ştiinţifice, mecanica cuantică şi cercetări consacrate conştiinţei, autorul ne arată de ce conştiinţa nu depinde de existenţa creierului şi poate supravieţui morţii corpului nostru fizic.
În 1969, într-un spital din apropierea New York-ului, un grup de pacienţi suferind de grave tulburări neurologice trăiesc o experienţă extraordinară: după o jumătate de secol în care fuseseră încremeniţi, ca nişte „morţi vii“, incapabili să gândească, să vorbească şi să se mişte normal, sunt treziţi la viaţă de un medicament-minune.
În bucătăria profesorului Robert L. Wolke, doctor în chimie, ingredientele şi ustensilele sunt de fapt aparatură de laborator. Omul de ştiinţă pasionat, desigur, de principiile chimice care stau la baza gătitului – dar şi de preparatele rezultate – le explică într-un limbaj accesibil, condimentat cu glume, având grijă să dezoseze sfaturile sau metodele băbeşti şi să înlăture glazura de mister de pe etichetele şi instrucţiunile de folosire cu care ne confruntăm zilnic.
O nouă voce pertinentă în tradiţia gânditorilor Thomas Friedman sau Malcolm Gladwell, Rebecca D. Costa ne demonstrează cum putem schimba cursul descendent pe care îl urmează omenirea. Îmbinare de date istorice, ştiinţe sociale şi biologie, Ultimul avertisment ridică întrebări esenţiale privind viitorul nostru în calitate de cetăţeni ai acestei planete.
Iată câteva dintre faimoasele „secrete" păstrate de NASA:-- Ipoteza că aselenizările Apollo din perioada 1969–1972 au fost, de fapt, simulate, ca parte a efortului de a demonstra superioritatea militară şi tehnologică faţă de fosta Uniune Sovietică.-- Controversatul „Chip uman de pe Marte" – despre care mulţi cred că ar fi o structură sculptată, creată în trecutul îndepărtat de marţienii indigeni, care între timp au dispărut.-- Numele…
Ideea ca universul e guvernat de numere a fascinat, incepand cu Pitagora, pe matematicieni, fizicieni, filosofi sau teologi. Probabil insa ca nici un numar nu ilustreaza mai bine aceasta idee si nu a fost inconjurat de atata faima si mister ca numarul phi, cunoscut si sub numele de "Sectiunea de Aur".
Ideea ca universul e guvernat de numere a fascinat, incepand cu Pitagora, pe matematicieni, fizicieni, filosofi sau teologi. Probabil insa ca nici un numar nu ilustreaza mai bine aceasta idee si nu a fost inconjurat de atata faima si mister ca numarul phi, cunoscut si sub numele de "Sectiunea de Aur".
Despre felul în care forţele emanate din interiorul Pământului influenţează vremea, atmosfera, fiinţele umane, şi cum, la rândul său, comportamentul omenesc le influenţează pe acestea, demonstrând astfel că atât evoluţia Pământului, cât şi cea a omului sunt îngemănate şi trebuie gândite ca un întreg.
Într-un stil jucăuş şi plin de umor, Trevor Norton, biolog și profesor emerit la Universitatea din Liverpool, ne invită să-i cunoaştem pe marii excentrici ai lumii care nu au ezitat să se supună singuri la tot felul de experimente medicale în folosul umanităţii.
Nici o carte de stiinta nu s-a bucurat vreodata de popularitatea Scurtei istorii a timpului: timp de mai bine de patru ani s-a aflat pe lista de bestselleruri din Sunday Times, mai mult decat orice alta carte. Explicatia acestui succes tine de natura intrebarilor pe care le pune aici Stephen Hawking, unul dintre cei mai mari savanti contemporani, devenit, alaturi de Einstein, un simbol al stiintei: Cum s-a nascut universul? Este timpul reversibil? Este spatiul nemarginit? Exista si…
Fizician si activist ecologist, Hubert Reeves este una dintre cele mai complexe si originale personalitati stiintifice contemporane. In 2001 a primit Premiul Albert Einstein. Partenerul de dialog al lui Reeves este filozoful si sociologul Frederic Lenoir, redactorul-sef al revistei Le Monde des Religions.
Lucrarea de faţă reprezintă sinteza conferinţelor Noble ţinute de savant în 2005, la universitatea unde a predat ani îndelungaţi, dar şi rodul unei remarcabile capacităţi de a antrena nespecialişti în chestiuni ştiinţifice.
Bine cunoscut pentru studiile sale de epistemologie, ca şi pentru cele dedicate unor importanţi filozofi (precum Immanuel Kant sau Ludwig Wittgenstein), profesorul Mircea Flonta se apleacă în volumul de faţă asupra semnificaţiilor pe care evoluţionismul le are pentru filozofia ştiinţei şi pentru concepţia noastră despre lumea vie în general şi despre cea a omului în special.
Creierul nostru muzical leagă subtilităţile imponderabile ale interpretării şi audiţiei de procesele neurologice care stau la baza lor şi explică impactul formidabil pe care eterna obsesie a muzicii îl are asupra noastră.
Please complete your information below to login.
Conectare
Creează un cont nou