Această lucrare nu are doar meritul de a dezvălui o formă literară, rar studiată; evidenţiază, de asemenea, capacitatea artelor figurative de a sugera enumerări nesfârşite, chiar şi atunci când reprezentarea pare strict limitată de rama tabloului. Astfel, cititorul va regăsi în aceste pagini o înşiruire de imagini care îl vor determina să simtă vâltoarea infinitului.
Toţi marii reformatori din acest „secol al regiei“ care a fost secolul XX o confirmă: reînnoirea teatrului depinde de transformarea şi regândirea repetiţiilor.
Fascinanta poveste a furtului de artă din epoca modernă se transformă în cartea lui Simon Houpt într-o investigaţie de detectiv. Ceea ce a început ca luare de prăzi de război sub forma tezaurelor artistice de către armatele invadatoare a explodat într-o sofisticată operaţiune internaţională.
Impresioniştii analizează îndeaproape, într-un mod original, stilurile şi tehnicile celor mai de seamă artişti ai acestei mişcări. Prin intermediul decupajelor, cartea invită cititorul să admire şi să exploreze din perspective diferite douăzeci dintre capodoperele genului, printre care Clasa de dans a lui Degas sau Dejunul canotierilor, de Renoir.
Suprarealiştii foloseşte o abordare unică pentru a analiza detaliat stilurile şi tehnicile celor mai de seamă artişti ai acestei mişcări. Prin intermediul unor decupaje inedite, cartea permite cititorului să admire şi să exploreze din cele mai neobişnuite unghiuri câteva dintre capodoperele genului, printre care Persistenţa memoriei de Dalí, Lacrimi de Man Ray sau Cartoful de Miró.
"Incerc, in acest moment, doua sentimente contradictorii, unul de multumire ca am putut reinvia in mintea oamenilor contributia pictorilor Verona la patrimoniul cultural al poporului român si altul de insatisfactie ca nu pot face mai mult pentru acesti inaintasi ai mei, oameni de o verticalitate morala, curatenie sufleteasca si bunatate care ar trebui sa constituie modele in acesti ani de zbucium, debusolare si pierdere a masurii valorilor.
Cartea aceasta este un ghid usor de utilizat care prezinta o ampla serie de curente si tendinte in arta. De la "...ismele" Renasterii (clasicism,umanism etc.), la "ismele" mai moderne,cum ar fi minimalismul si futurismul, aceasta este introducerea ideala in toate miscarile care au modelat istoria artei.
„Dincolo de atitea speculatii estetico-filosofice, arta pictorului si misterul amestecului culorilor ramin ceea ce au fost la inceput, de milenii, o indeletnicire artizanala sau, cu alte cuvinte, inainte de a fi manifest de cafenea, pictura trebuie obligatoriu sa fie.
Aparuta in conditii grafice de exceptie si fiind extrem de bine documentata, lucrarea se adreseaza tuturor iubitorilor de arta atat profesionistilor in materie, cat si publicului larg.
"Marele descoperitor de lucruri noi" va fi creeat nu numai lucruri, ci si persoane, minti carora le-a insuflat propria-i viata.Leonardo este precursorul unei epoci care inca n-a venit.
Proiectul lui Yann Arthus - Bertrand, Pamantul vazut din cer, a inregistrat un imens succes la marele public, cu mai mult de 3 milioane de carti vandute in 24 de limbi, de la prima publicare a volumului in 1999.
David Lynch – un mare nume al cinematografiei moderne, un reprezentant de seama al suprarealismului in aceasta a saptea arta, le-a oferit in anul 2006 tuturor admiratorilor concluziile experientelor sale de pâna acum. Cei peste 30 de ani de cariera, in care a manifestat interes fata de tot ceea ce inseamna film – inclusiv coloana sonora, lumini, efecte vizuale speciale, decoruri, metode si mijloace tehnologice de lucru –, isi gasesc chintesenta in aceasta carte, care ii explica, de fapt, nu…
Retractil, chiar timid, mereu dispus sa „infloreasca", sa toarne confesiunea intr-un tipar mai familiar lui – tiparul naratiunii filmice –, Federico Fellini parea intre atatia regizori de film cel mai greu de abordat. Giovanni Grazzini a stiut totusi sa-i infranga pudoarea si reticentele, sa-l ispiteasca punandu-i intrebari care nu admit eschive.
"Deosebirea dintre mine si suprarelisti este aceea ca eu sunt suprarealist."Salvador DaliIn arta sa, Dali nu se orienteaza spre vis sau nebunie, ci si-l ia drept model pe paranoic, pentru ca acesta are, spre deosebire de nebun, "puterea de convingere imperialista" de a le impune celorlalti propriile viziuni.
Subiectul prezentei carti il constituie imaginarul la sfarsit de veac. Nu sfarsitul secolului al XX-lea – alte lucrari au abordat acest subiect in vartejul trecerii intr-un nou mileniu. Sfarsitul de veac tratat de aceasta carte nu este un sfarsit oarecare, ci acela care a fost martorul pieirii unei lumi si al nasterii alteia.
Subiectul prezentei carti il constituie imaginarul la sfarsit de veac. Nu sfarsitul secolului al XX-lea – alte lucrari au abordat acest subiect in vartejul trecerii intr-un nou mileniu. Sfarsitul de veac tratat de aceasta carte nu este un sfarsit oarecare, ci acela care a fost martorul pieirii unei lumi si al nasterii alteia.
In 1978, cand cartea de fata a fost publicata pentru intaia oara, Pontormo era inca un mare necunoscut. Cu minime exceptii, nici opera, nici teribilul Jurnal, nici chiar viata lui povestita de Vasari nu erau familiare publicului larg. Putin lasa se se banuiasca pe atunci ca acest artist se va transforma in cateva decenii intr-un fel de erou rebel al literaturii despre arta, ba chiar intr-un soi de star multimedia, pana la punctul in care s-a putut vorbi, pe drept cuvant, de o adevarata…
O referinta bibliografica cvasi-completa si coerenta privind arhitectura romaneasca si profesia de arhitect in prima jumatate a secolului XX."…O carte captivanta care, descriind revista ARHITECTURA, scrie intr-ul alt fel istoria profesiunii de arhitect in Romania, o istorie a carei importanta a fost trecuta cu vederea de ceea ce s-a publicat pana acum.
Aceasta enciclopedie va ajuta sa descifrati stilul, istoria si evolutia unei cladiri. Orice edificiu ascunde indicii pe baza carora putem descoperi nu doar stilul arhitectural caruia ii apartine, ci intreaga poveste a constructei lui: cine l-a ridicat, pentru cine si de ce.
Generatiile anterioare de actori s-au ghidat dupa tehnicile traditionale ale lui Stanislavski, Meisner si Strasberg. Preluand teoriile acestor maestri si aducandu-le intr-un nou registru psihologic si de studiu aprofundat al comportamentului uman, Ivana Chubbuck a reusit sa puna bazele unei metode de lucru care aduce actoria la un nou nivel, la felul cum pot fi utilizate suferinta si emotiile interioare nu ca scop in sine, ci ca masa de manevra in atingerea unui tel.
Please complete your information below to login.
Conectare
Creează un cont nou