Poezie & Teatru

Adăpostind în spațiul lor nostalgii și reverii, poemele acestei cărți rezumă, de fapt, arhitectura simbolică a ființei, făurită din angoase și idealități, din exasperări sceptice și dileme identitare. Exilat în materialitatea cotidianului, eul își caută reperele instabile ale propriei identități în cuvânt sau în rugăciune, oglindindu-și metamorfozele sinelui în labirintul unui real agonic. Poet singular, prin ambivalențele expresiei și prin avatarurile gândului, Vasile Tudor propune, prin…

Virgil Ratiu s-a născut în 1951, în satul Sânmartinu de Câmpie, județul Mureș. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj. În 1988, apare romanul Cărţile cu Alfonz (Editura Dacia, Cluj-Napoca); în 2005, ediţia a 2-a, adăugită, revăzută (Editura Paralela 45, Piteşti; prefață de Ion Bogdan Lefter; director editură: Călin Vlasie). După 1990, a publicat cărţi pentru copii: Carte de bucate necolorate (Editura Clusium,1996 – scrisă în 1985, cu desene de Răzvan Tenie-Brădean –…

Acum vreo douăzeci de ani, aici, la Iași, am participat la lansarea unui volum de poezii de Liviu Mircea. Un volum excelent, după cum îmi spune memoria. După care l-am pierdut din vedere. El a plecat prin lume, vreo cinci ani în China, o perioadă în Irlanda și apoi a urmat un șir întreg de sejururi în peste o sută de țări!

Volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj la Secțiunea Carte pentru copii și tineret (2004) Cartea aceasta se adresează înainte de toate dascălilor. Lor le este folositoare, căci e o „carte practică”. Ea s-a scris din necesitate. În primul rând, după o nu tocmai scurtă și calmă experiență didactică, căci mi-a fost dat să predau în cătune, în sate și în orașe, la clase normale sau simultane, mi-am dat seama că există părți ale personalității copilului pe care nu…

N. 1956, Arad; Universitatea București, Facultatea de Litere, 1980; Debut: România literară (1978); volumul colectiv Cinci (1982), împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Mușina; Greutatea cernelii pe hîrtie (1984) – premiul de debut al Uniunii Scriitorilor; Conferențiar la Facultatea de Litere a Universității Transilvania din Brașov; O serie de volume de versuri, eseuri literare, traduceri, articole academice.

Antologie de poezie română contemporană. De ce o antologie de poezie având ca temă universul Twin Peaks? Pentru că această idee fierbe în mine de mai mulți ani și pentru că seria cult a lui David Lynch și Mark Frost este poezie în stare pură. Serialul care a schimbat fața televiziunii a fost un adevărat eveniment social și global la începutul anilor ’90, un fenomen pe care ne propunem și noi să-l punem sub lupă, dar într-un cerc mai restrâns, al poeților români. Am invitat poeți de vârste…

Poet, dramaturg, romancier, jurnalist, Matei Vişniec s-a născut pe 29 ianuarie 1956 la Rădăuţi, în judeţul Suceava. A debutat cu poezie în 1972 în revista Luceafărul, pe cînd era elev. Mai tîrziu, stabilit la Bucureşti unde a făcut studii de filosofie şi istorie, s-a numărat printre fondatorii Cenaclului de luni condus de criticul Nicolae Manolescu. A crezut în rezistenţa culturală şi în capacitatea literaturii de a demola totalitarismul, prostia şi răutatea. Mai crede şi astăzi că teatrul,…

Acest nou volum din seria „Contemporanii lui Shakespeare” își propune să aducă în atenția oamenilor de teatru din România un crâmpei din opera dramatică a lui George Peele și a lui Robert Greene – doi autori cu un impact profund asupra creației shakespeariene. Peele și Greene i-au oferit Marelui Will modele de urmat, la nivelul limbajului, al caracterizării personajelor și al construcției dramatice, cu numeroase ecouri detectabile în piesele shakespeariene. Iar o dovadă a strânsei legături…

Prin aceste cuvinte, incerc sa va instiintez ca tineti in maini opera unui poet nelinistit, care este intr-o continua stare de veghe asupra a ceea ce se intampla in jurul lui. Doua sunt coordonatele-obsesii ale starii poetului: barbatia lui si socialul, definite de la sine prin titlul pe care l-a dat volumului. - Matilda Caragiu Marioteanu

Al unsprezecelea volum semnat de Elena Otilia este o combinatie de versuri si proza, tratand teme ale sufletului mereu actuale: iubirea in variate forme, singuratatea, dorinta, pofta de viata. Ilustratia de pe coperta cartii reprezinta o pictura realizata de autoare, in spiritul versurilor de la interior.

Un clasic latin în traducerea unuia dintre cei mai străluciți clasiciști pe care i-a avut România. În timp, am trăit momente minunate cu textul grecesc al lui Homer sau cu poezia lui Vergilius – și mereu îmi părea rău că nu se poate bucura toată lumea de ele. Pînă ce au apărut traducerile lui Dan Slușanschi. Existau deja, după cum știm, traduceri valoroase, care au marcat la vremea lor cultura română. Dar cînd vezi originalul… Or, traducerile lui sînt, pînă acum, tot ce poate fi mai fidel:…

„ÎI ştiam pe Péter Demény ca pe un excelent prozator, cînd mi-a trimis pentru Tiuk, revista pe care o fac, poezii. Nu m-am mirat, pentru că-n romanele sale deosebit de intense, scrise cu nerv, zvîc şi fraze foarte lungi, care prind perfect stările psihologice, existenţiale şi erotice, am simţit mereu poezia. De ce un prozator atît de bun simte nevoia de a publica şi poezie? Aflăm chiar din primul poem al acestei cărţi de dragoste, „Fîntîna” – fiindcă poezia îl ajută să se cunoască, să se…

„Mihai Ignat ne-a obișnuit cu volute ciudate între percepții intense și abstracții aproape insuportabile, între intimitatea introvertă, retractilă, evanescentă, și auto-expunerea tranșantă (în sensul că taie în carne vie). Cu arhitecturi ale versului în care întreruperile, electrocutante preț de o clipă, sunt imediat continuate într-o fluență pe cît de fascinantă pe atît de înșelătoare, ca în gravurile lui Escher. Dacă putem rezista în lumea lui este pentru că trăim într-o realitate în care, de…

„Dintre poeții basarabeni care își publicau, în 1974-1975, primele cărți în colecția „Debut” a Editurii Cartea Moldovenească (Genealogie de Vasile Romanciuc este al treilea volum din serie) și pentru care metafora devenise o formă de libertate a exprimării poetice, puțini sunt cei care reușesc să mențină imaginea metaforică în limitele firescului și să nu deplaseze accentul de pe „semantică” pe „stilistică”. La fel cum puțini sunt și cei care mai pot să readucă lirismul în albia lui firească…

” Volumul Minei Decu e o dublă desprindere (+ triplu tulup, cvasi-cvadruplu axel) în toate accepţiunile termenului: în primul rând, ca rite of severance, răsplătind ochiul atent şi cititorul disponibil emoţional cu un arc luminos de cerc de la apropierea emfatică la o distanţare empatică (câştigată şi menţinută, doar în aparenţă paradoxal, prin compasiune), dimpreună cu întreg haloul de hipertrofie senzorială al acestor stări liminale; în al doilea rând, o distanţare de formula minimalistă,…

„Sub un titlul înşelător, Aproape nimic sigur, Robert Şerban ne face părtaşi ai certitudinilor sale lirice. Poezia scrisă acum a atins un platou, o viteză de croazieră ce-i asigură robusteţea şi expresivitatea. Noutatea radicală adusă de acest volum constă în modificarea statutului confesiv al demersului poetic. Creaţia anterioară a lui Robert Şerban trăia din fervoarea amintirii, apropiate sau îndepărtate, supusă unui „tratament fabulatoriu” menit să confere lustru livresc unor întâmplări ce…

„Chiar și praful aici e un P.S. al răvașului – recitești ulicioara unde iubita a locuit, dar nu te ajută nici planul detaliat al orașului, nici ochiul rece de pește, înșurubat în satelit.” (Valeriu Loghin)

Prefață de George Gană Ediție îngrijită de George Gană și Dorli Blaga „Sensuri ascunse, ce ar putea să fie formulate în chip abstract, nu se găsesc în poezia mea, decât ca alunecări, pe cari însumi le condamn. Toate sensurile ţin de domeniul unei sensibilităţi metafizice, ce coboară în adânc şi vine în adânc, ele n-au confinii cu înţelegerea filozofică discursivă. ...În poezia mea sunt frecvente şi motivele mitice, chiar teologice. Dar de aceste elemente uzez în chipul cel mai liber, ca…

În poeziile sale, Ioana Bena ne adună să citim, să ascultăm, să întrebăm despre meandrele intime, sufletești ale universului interior, să ne liniștim răspunsurile într-o căutare împreună.

Poezia Mihaelei Albu impresionează printr-o simplitate elegantă. Extrasă dintr-o realitate aparent factuală, a întâmplărilor obișnuite, convertită prin magie lirică într-o realitate simbolică,  ea este reflexivă, conotativă, revelatoare. Tonul ei se situează, paradoxal, între o confesiune elegiacă și o exultanță imnică, abordând în principal tema timpul eroziv, dar și pe cea a salvării prin scris și a bucuriei de a exista și de a fi altruist. Aspectul dramatic și cel jubilant sunt…

„După un volum cu titlu în greaca veche dedicat temelor ecologice, Mihók Tamás ne izbește cu acest titlu în latină, æs alienum, sugerând mize economice. Și nu numai: alien-ul poate fi exilatul, inadaptatul, „provincialul” care, într-o lectură biografistă, se relevă a fi Mihók însuși; dar în care se poate regăsi o generație întreagă de bucureșteni „în gazdă”. Toate tribulațiile de hidalgo transilvan, trăite în raport cu vampirica metropolă și infinitele ei fațete, sunt descrise cu un farmec…

„Voronca a fost printre puținii poeți ai vremii sale părând a trăi exclusiv și la o înaltă temperatură lăuntrică pentru și întru poezie. Le înțelegea, desigur, din perspectiva absolutei disponibilități avangardiste și a unei identificări dintre a scrie și a fi, acompaniate, chiar dacă nu întotdeauna în chip mărturisit, și de o conștiință «modernistă» a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii de poet «inspirat» și «spontan», dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist,…

„În general, poezia lui B. Fundoianu a fost definită prin acest decor, prin aceste peisaje inventate. Cine pătrunde însă la straturile ultime ale lirismului său, straturi din care se vor hrăni și preocupările eseistice din Franța – trecând peste melancolicele tablouri bucolice, acoperite uneori de sumbrul vălurilor bacoviene, peste «priveliștile» Herței și Sinaiei, peste policromia amurgurilor provinciale, peste mirosurile și parfumurile, și ele imaginare, peste toată această lume, pentru…

Prin felul de a fi și de a scrie, Șolea dă impresia că stăpînește un univers. Și aici e prematur în maturitatea lui, pentru că sînt prea mulți cei care sînt cuprinși de disperare tocmai pentru că, înaintînd în ani, nu‑și pot delimita acel univers necesar, vai, chiar ieșirii din el. Cred că pe Șolea nu l‑ar putea surprinde nici chiar moartea, bineînțeles, pentru că, spuneam, a cunoscut‑o deja și încă atunci cînd nu știa sau nici nu bănuia cine este. Valentin Tașcu

Pe Marius l-am cunoscut la Putna în vara lui 1993, în calitatea lui, neverosimilă și incoercibilă de la acea vreme, de ghid al muzeului Mănăstirii Putna. Era abia întors din Războiul din Transnistria și înainte de poezia spre care deja plecase. Sunt conștient că asemenea cronologii sunt complicate. Nici acum nu știu când Marius se îndreaptă dinspre război spre poezie și când face un drum invers, dar știu că avea de pe atunci în fire să spună: „nu voi acoperi acele gropi în care calcă roata…

Scriitorul Petru Racolta nu mai are nevoie de prezentare. Cele trei volume publicate la Siono Editura (Fetita care visa pentru altii - 2020, Pe urmele tatalui - 2022 si Judecati, prejudecati si mere - 2023), Petru Racolta si-a obisnuit cititorii nu doar cu talentul sau de a crea locuri, personaje si situatii de-a dreptul cinematografice, dar si cu o precizie de microscop a detaliilor. De aceasta data, autorul trece in alt registru, mult diferit, cel al poeziei si, atunci Cand infloresc…

Îi invităm pe toți viitorii săi cititori să-i descopere puritatea și eleganța scriiturii, iar pe autorul în cauză îl sfătuim să-și administreze cu mai mare atenție harul și să-și interzică pe viitor vorbăria incontinentă în favoarea tăcerii care acumulează și esențializează… Îl încredințăm că va avea numai de cîștigat prin această asceză… Îl mai sfătuim să-și urmeze cu fidelitate Maestrul, – Rilke, după a noastră impresie – căci, în vremurile în care trăim, nimeni nu mai are voie să scrie la…

„Sunt mulți catolici (și de acest reproș nu putem să ne disculpăm întru totul nici noi) care, ținând cont de măiestria unui limbaj mai rafinat, preferă vanitatea cărților păgânilor folosului Sfintelor Scripturi. Mai sunt încă și alții, nedezlipiți de paginile sacre, care, deși disprețuiesc toate celelalte scrieri ale păgânilor, totuși obișnuiesc destul de des să citească plăsmuirile lui Terentius și, în timp ce se delectează cu farmecul limbajului, se pângăresc prin cunoașterea unor lucruri…

Poetul Marius Marian Șolea s-a impus, încă de la debut, ca o voce distinctă în peisajul liric de azi. Poezia sa a reținut atenția criticii de întîmpinare și a publicului larg, care l-a primit cu multă căldură, atît datorită unui timbru special, cît și datorită temelor abordate, de o mare actualitate, feeling-ului și, nu în ultimul rînd, felului său de a scrie, interesant totdeauna, de o fină folosire a tușei, de o indiscutabilă acuratețe. Ioan Holban