Poezie

Alexei Mateevici este poetul-simbol al Basarabiei. Nimeni de la noi nu a adunat atata glorie (nu numai literara...) cu o singura poezie! De o valoare artistica modesta, Limba noastra, printr-un neobisnuit concurs de imprejurari, a fost scrisa si lansata exact in momentul cand istoria o astepta cu febrilitate. Insasi povestea zamislirii si impunerii ei in constiinta poporanilor are ceva de aventura byroniana. Conceputa la Chisinau si tiparita in Cuvant moldovenesc, autorul mai incercand unele…

Dedat de foarte tanar la savorile intoxicante ale poeziei manieriste si decadente, autor erudit si complex, imbratisand, nu doar dintr-o toana sau dintr-un viciu livresc, ci in priza existentiala directa, traditia saturniana si cultul poetului damnat, Octavian Soviany este la 70 de ani unul dintre poetii si prozatorii de prima marime ce scriu astazi in romaneste. Reinventarea sa de acum doua decenii ofera o lectie importanta, fiind in acelasi timp deosebit de stimulativa intr-o cultura in care…

„Poezia lui Răzvan Țupa este reprezentativă pentru profilul generației, fapt ce îl poate plasa într-o poziție de referință pentru poetica douămiistă. Poezia lui ilustrează toate elementele specifice generației, situându-se între tranzitiv și reflexiv, între fracturism și utilitarism, între intimitate și deschidere socială, fiind reprezentativă și pentru tranziția de la vechile modele poetice la o nouă poezie.” - Andreea-Roxana Ghiță

Poezia lui Ion Caraion este asemenea epidermei celei mai subtiri - cea de sub brat - pe care au fost stinse nenumarate mucuri de tigara - Canal, Poarta Alba, Gherla, Aiud, minele de plumb de la Cavnic si Baia Sprie. Orice miscare a mainii de a pune pe hartie un vers este comandata de o durere pe care nervii nu o pot uita, chiar daca pielea pare oarecum vindecata. Pentru poet, Niciun intuneric nu e deplin. Versatilitatea estetica exista, metamorfozele stilistice exista si ele, dar ele nu pot…

Poezia psihica a Angelei Marinescu a avut darul sa contina si sa asume o cerebralitate senzoriala si o senzorialitate cerebrala. Niciodata nu a fost vorba doar de creier ori doar de corp, ci mereu de ambele si de o hibridare a lor. - Ruxandra Cesereanu

Ștefan Manasia (n. 1977) a inițiat în 2008, la Cluj, alături de Szántai János și François Bréda, clubul de lectură „Nepotu’ lui Thoreau”. Este redactor al revistei „Tribuna” din 2003, an în care a debutat cu volumul Amazon și alte poeme, urmat de Cartea micilor invazii (2008), Motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013), Cerul senin (2015), Gustul cireșelor (2017) și antologia Etica grunge. Sîntem generația…

In Nord sunt multe poeme cu poanta, usor de consumat, greu de uitat. Poemele cu schepsis nu sunt bune, sunt considerate facile. Or fi facile daca nu stii sa le scrii. Sociu stie. Descrierea unor senzatii de aproape-batran, unul care simte "nordul timpului", te rupe-n doua - recomand experienta mai ales cititorilor 40-50 de ani. Te bantuie imaginea bunicului care prajeste pe plita creier de porc invelit in ziar, creier pe care s-au imprimat stiri senzationaliste cu viermi preistorici. Lui Sociu…

Dati totul la o parte ca sa vad. Poeme alese de Emilian Galaicu-Paun   Numele tau a avut, prin toata aceasta pledoarie extraordinara in epoca, forta de a marca inceputul unui reviriment national nu numai in literatura de dincolo de Prut, dar si in istoria ei. Volumul nu este o colectie de lozinci, ci cartea unui poet adevarat, care a stiut sa isi acordeze lira in asa fel incat cantecul sau orfic (orfismul e una dintre dominantele poeziei lui Vieru) sa miste constiintele. Si a facut-o,…

Cu ce-as putea sa-i compar poezia? Cu un pahar de 250 ml de votca, baut pe nemancate, dintr-o rasuflare - ascultandu-l la bucatarie (intr-o buna traditie sovietica, toate discutiile "?? ?????" aveau loc exact acolo, de regula pana tarziu), tin minte cum mi se taiase respiratia -, si care, in loc sa te ameteasca de cap, iti limpezeste mintea, incalzindu-te, totodata, la inima. Ca si cum, de unde dadeai taria pe gat, tocmai ti se facea o transfuzie de sange (proaspat!!!) - oricine a vibrat la…

candelabrul nu mai cade,statuetele stau mute,lemnele nu ard în sobă,globul nu se mai învârte.praf pe piesele de șahpianul nu se mai aude,un muflon rage turbatînspre caprele de munte. nu mai scârțâie parchetul,nu mai fură din măsline,nu mai bântuie poetul,s-a retras iarăși în sine.

Scrise la mijlocul anilor 1990, poeziile lui Mihai-D. Grigore se reunesc intr-o carte actuala, a trezirii cu toate simturile la panda, un copil care creste repede, asteptandu-si, infiorat, prea-omeneasca si dureroasa coroana de spini a intelegerii. E copilul cu plug, pornit, curat, in lume, sa-si aleaga loc de arat si semanat. Care se ia la tranta, cu candoare si putere de manz nestrunit, cu amalgamul care-i bate la usa sufletului si mintii - cu Dumnezeul care nu-si tine cuvantul noua dat, cu…

Scrisa de Iulia Iordan si ilustrata de Oana Ispir, Ramai cu tine exploreaza teme filosofice si poetice profunde, adresandu-se in special tinerilor. Cartea este rezultatul unui proces creativ neobisnuit, in care 18 tineri au fost invitati sa scrie scrisori despre ei insisi, aducand astfel in discutie teme precum gestionarea durerii, a anxietatii, a maniei, transformarea esecurilor in oportunitati sau intelegerea adevaratei naturi a prieteniei.

Cel mai recent volum de versuri al lui Sántha Attila, Ágtól ágig (Ținându-se de câte-o creangă, 2021) este o emoționantă cronică de familie, ce urmărește ascendența poetului cale de cinci-șase generații. Versurile dedicate unor evenimente cruciale din viața înaintașilor săi sunt însoțite de fotografii alb-negru, iar mottoul volumului, preluat din Mitul eternei reîntoarceri de Mircea Eliade („…pătimirea e totuna cu istoria. Această suprapunere este sesizabilă și astăzi în culturile rustice ale…

Samir Molaomer se naște la Roma, în Italia, iar din 2012 trăiește și scrie aproape zilnic în România. A fost publicat pe platforme precum O mie de semne și Noise Poetry, sub pseudonimele de Sam și Sam Gumm.

Despărțirea de 70-ism, pe care 80-iștii ar fi vrut-o radicală și un shift major de paradigmă, n-a fost totuși, privind retrospectiv, un hiatus dintre acelea care despart două lumi sau două epoci. O dovedește poezia Ioanei Ieronim, a woman of two worlds care nu plictisește și nu dă impresia că ar rula aceleași teme și scenarii cu toate că a arătat în ultimul deceniu o uimitoare productivitate. Noua colecție de poeme a Ioanei, Antidot, îmi pare cartea sa cea mai angajată în tumultul lumii noastre…

„Atuul suprem al unui poet e vocea. Ioan T. Morar are norocul de a fi conservat acest har, evident încă de la prima sa carte – o voce distinctă, răsunătoare, rezonând parcă într-o peșteră de cristal. Există o dicție poetică pe care versul o păstrează și o transformă în vehicul al sensului. De-o vreme, poezia lui Ioan T. Morar transcrie mai ales neliniștile unei ființe generice, obsedată de a redefini lumea, definindu-se în paralel pe sine. Accentele profetice edifică un amfiteatru de sunete…

New Era Eva este o explozie. Daniela Bejinariu se vede martora unui moment de constituire a discursului cu toate pendulările sale între poetic și self help. Chiar și poemul care dă titlul volumului propune topografia acestei experiențe: „cât încă suntem pe drum/ susținere, conținere, închide cu încredere/ gratiile aerisirii ca operațiuni ofensive sunt trimise/ să îndeplinească o slujbă”. Tocmai pentru că nu rezolvă prin demonstrație acest parcurs, poezia Danielei este una dintre acele instanțe…

Opera poetică a lui George Popescu este neîndoielnic de anvergură europeană, nutrită de un dialog neliniștit, spre a o spune numaidecât, între Geneză și Apocalipsă, cu craniul Elenei între mâini, încoronată de o frumusețe pierdută, de care cu toții ne simțim orfani. Poezia lui George Popescu traduce o astfel de sintonie, deloc coincidentă, între lume și cuvânt, care totuși se hrănește dintr-o adecvată interlingua de putere utopică: uneori minerală, precum poezia lui Trakl, alteori disonantă,…

Dacă prin stil, prin capacitatea asociativă și prin fastuozitățile textului, volumul de poezie Iubita lui Duchamp – postvernisaj se așază la intersecția suprarealismului vizionar cu expresionismul și cu aluviunile baroce, din punct de vedere al structurii discursului, volumul se sprijină pe doi piloni indestructibili: conștiința apriorică a ceea ce se petrece în lumea nou creată – Observatorul/ Demiurg – și capacitatea de a descoperi, cu o uimire inocentă și ludică – intuiția ingenuă a Poetului…

Mi-am propus să compun, din fapte reale, dar și din viraje în oniric și imaginar, o poveste care să strîngă întreaga dramă a existenței lui János Bolyai în jurul unei experiențe revelatoare care se consumă în spațiul Timișoarei – și al celebrei Frontiere Militare a Imperiului Habsburgic din vecinătatea imediată a acesteia. Dincolo, însă, de orice fabulație, este evident că experiența meleagurilor bănățene l-a marcat definitiv pe marele matematician: după numai trei ani, el pleacă de aici ducînd…

Gabriel Nicolae Mihăilă s-a născut la Galați, în 1986. A publicat trei volume de poezie: În mine e alb, negru și TU la mijloc (Editura Charmides, 2014), The limbs they took (Editura Minela, 2017), Artemis (Editura Neuma, 2023).

Vlad Alui Gheorghe scrie, în cuvinte simple, călătoria în lumea de azi. Scrie despre frică și bucurie, despre dragoste și pierdere, despre curaj și nesăbuință. Scrie despre viața asta trăită în cea mai mare viteză, plină de alegeri noi la tot pasul și de drumuri care se tot deschid și închid. Scrie atât de frumos, vulnerabil, simplu, dar cu o forță incredibilă, versuri care îți cântă în minte și în inimă. - Doru Pușcașu / Om la lună

Ioana Pătulea are o voce rațională, matură, investigatoare. Debutul ei, conștiincios întârziat și cizelat, ne prinde cu o poezie a stării de control despre ,,dezastrele astea mici de zi cu zi”. Sunt definițiile poetice ale unui eu fragmentat – ale omului contemporan fără personalitate, cu multe măști –, o jucărie care dă mereu din cap și la da și la nu. Focusează cu multă atenție pe gesturi și obiecte mărunte, punându-le într-o stare de grație. - Ioana Geacăr

Poezia lui, nu fără orchestrație, spune întotdeauna direct ce-l doare pe omul care-o scrie (și mai ales, firește, pe toți cei asemeni lui). E o poezie, în felul ei, abrupt confesivă; biografică și realistă, fără îndoială, dar nu atât prin însumare și montaj de secvențe, cât printr-o promovare substanțială a biograficului și prin inducerea lui într-o condiție. Căci poet al condiției e Mușina în primul rând; dar poet al condiției (și umane și poetice, dar mai cu seamă al celei dintâi) nu înseamnă…

CARTE + CD 51 de poeme rostite la Radio de Nina Cassian între 1959 şi 2003 Nina Cassian revine la Editura Casa Radio cu reeditarea audiobookului (carte şi CD) de mare succes Dans – într-o ediţie substanţial adăugită, cu noi poeme în lectura autoarei şi un interviu despre viaţă şi operă şi emigrare.

Cartușeria” este o cercetare poetică inedită și provocatoare asupra unor celebre spații de artă amenajate în foste arsenale din Europa, cu background-ul lor cultural, psihologic și antropologic. Dan Mircea Cipariu călătorește, cu flori psihedelice ori vindecătoare, prin cenușa imperiilor, printre lumile posibile ivite din pulberi negre, cartușe și obuziere. Însoțită de șapte desene de Mihai Zgondoiu, această carte-spectacol cuprinde 52 de poeme în cinci capitole…

„Cristina Drăghici iși oficiază poezia ca o zeiţă pe deplin sigură de puterea ei de a fi în lume. Ochiul ei imens, care se deschide până la capăt, cuprinde şi înregistrează totul: o inimă mică, găsită în lăzile de gunoi şi ţinută cu grijă în palme, fiinţa pe care nu a născut-o nimeni şi care şi-a generat singură placenta, fata care a privit cum visul, ca o cobră regală, a găsit jugulara, ţesătoarea de traumă, femeia-citoplasmă care captează lumina. Fiecare poem al ei e un manifest radical şi…

„Există, în atît de așteptatul nou volum al Sorinei Rîndașu, Regatul disfuncției, o privire obiectiv, o privire întunecată de tristețe care înregistrează capturi de realitate ca fundal al relației cu celălalt, relație niciodată dusă pînă la capăt. Avem o carte în care violența sonoră dublează violența de sens, care, la rîndul ei, se dedublează în toate stările ce compun angoasa: groaza din interior, letargia, zilele putreziciunii, rușinea, frica, disfuncția, dislocarea, ratarea.…

„Au trecut 12 ani de la ultimul volum al lui Emanuel Guralivu, care a rămas în esență tot «un boxer cu pumnii fragili». Numai că acum poetul revine complet matur, capabil să-și transforme vulnerabilitatea în tactică de investigare analitică a sinelui și a lumii. Nu cred că există, de la Mircea Ivănescu încoace, poet care să fi transformat mai convingător discreția în principiu creator. În loc de retorism – lapidaritate și estetizare, în loc de lozinci și prefabricate ideologice – fuga punitivă,…