Poezie

Gabriel Nicolae Mihăilă s-a născut la Galați, în 1986. A publicat trei volume de poezie: În mine e alb, negru și TU la mijloc (Editura Charmides, 2014), The limbs they took (Editura Minela, 2017), Artemis (Editura Neuma, 2023).

Vlad Alui Gheorghe scrie, în cuvinte simple, călătoria în lumea de azi. Scrie despre frică și bucurie, despre dragoste și pierdere, despre curaj și nesăbuință. Scrie despre viața asta trăită în cea mai mare viteză, plină de alegeri noi la tot pasul și de drumuri care se tot deschid și închid. Scrie atât de frumos, vulnerabil, simplu, dar cu o forță incredibilă, versuri care îți cântă în minte și în inimă. - Doru Pușcașu / Om la lună

Ioana Pătulea are o voce rațională, matură, investigatoare. Debutul ei, conștiincios întârziat și cizelat, ne prinde cu o poezie a stării de control despre ,,dezastrele astea mici de zi cu zi”. Sunt definițiile poetice ale unui eu fragmentat – ale omului contemporan fără personalitate, cu multe măști –, o jucărie care dă mereu din cap și la da și la nu. Focusează cu multă atenție pe gesturi și obiecte mărunte, punându-le într-o stare de grație. - Ioana Geacăr

Poezia lui, nu fără orchestrație, spune întotdeauna direct ce-l doare pe omul care-o scrie (și mai ales, firește, pe toți cei asemeni lui). E o poezie, în felul ei, abrupt confesivă; biografică și realistă, fără îndoială, dar nu atât prin însumare și montaj de secvențe, cât printr-o promovare substanțială a biograficului și prin inducerea lui într-o condiție. Căci poet al condiției e Mușina în primul rând; dar poet al condiției (și umane și poetice, dar mai cu seamă al celei dintâi) nu înseamnă…

CARTE + CD 51 de poeme rostite la Radio de Nina Cassian între 1959 şi 2003 Nina Cassian revine la Editura Casa Radio cu reeditarea audiobookului (carte şi CD) de mare succes Dans – într-o ediţie substanţial adăugită, cu noi poeme în lectura autoarei şi un interviu despre viaţă şi operă şi emigrare.

Cartușeria” este o cercetare poetică inedită și provocatoare asupra unor celebre spații de artă amenajate în foste arsenale din Europa, cu background-ul lor cultural, psihologic și antropologic. Dan Mircea Cipariu călătorește, cu flori psihedelice ori vindecătoare, prin cenușa imperiilor, printre lumile posibile ivite din pulberi negre, cartușe și obuziere. Însoțită de șapte desene de Mihai Zgondoiu, această carte-spectacol cuprinde 52 de poeme în cinci capitole…

„Cristina Drăghici iși oficiază poezia ca o zeiţă pe deplin sigură de puterea ei de a fi în lume. Ochiul ei imens, care se deschide până la capăt, cuprinde şi înregistrează totul: o inimă mică, găsită în lăzile de gunoi şi ţinută cu grijă în palme, fiinţa pe care nu a născut-o nimeni şi care şi-a generat singură placenta, fata care a privit cum visul, ca o cobră regală, a găsit jugulara, ţesătoarea de traumă, femeia-citoplasmă care captează lumina. Fiecare poem al ei e un manifest radical şi…

„Există, în atît de așteptatul nou volum al Sorinei Rîndașu, Regatul disfuncției, o privire obiectiv, o privire întunecată de tristețe care înregistrează capturi de realitate ca fundal al relației cu celălalt, relație niciodată dusă pînă la capăt. Avem o carte în care violența sonoră dublează violența de sens, care, la rîndul ei, se dedublează în toate stările ce compun angoasa: groaza din interior, letargia, zilele putreziciunii, rușinea, frica, disfuncția, dislocarea, ratarea.…

„Au trecut 12 ani de la ultimul volum al lui Emanuel Guralivu, care a rămas în esență tot «un boxer cu pumnii fragili». Numai că acum poetul revine complet matur, capabil să-și transforme vulnerabilitatea în tactică de investigare analitică a sinelui și a lumii. Nu cred că există, de la Mircea Ivănescu încoace, poet care să fi transformat mai convingător discreția în principiu creator. În loc de retorism – lapidaritate și estetizare, în loc de lozinci și prefabricate ideologice – fuga punitivă,…

„Poemele lui Soso au ceva din nostalgia unui pupic cu scârț de la o rudă care ți-e foarte dragă și vă vedeți rar, care are tot timpul povești savuroase despre ce i s-a mai întâmplat și simți, în timp ce le asculți, că o să-ți amintești mereu momentul ăsta. Familiaritatea nu vine doar din căldură, ci și din tristețe, care se rătăcește ca pufuleții printre faldurile cearșafului în poemele cinematice. Scenaristul e un alintat, un corporate baby, reprezentant al noii specii de irosire pe care o…

„O singurătate atroce străbate poemele Alinei Țârcoman, singurătatea unei fete care se așază orizontal pe aer și învață să fie frumoasă. O fată care îngroașă rândul angajaților anonimi, traversând zi de zi aceleași străzi în vuiet de ambulanțe și claxoane. O fată necruțătoare cu sine însăși. Tălpile ei calcă în vis pe zăpadă caldă. O fată înaintând prin viață cu forță și încrâncenare, ca mireasa din Melancholia lui Lars von Trier, în ciuda rădăcinilor ce i se agață ca niște lanțuri de picioare.…

Din când în când se face liniște în mine ca și cum istoria s-ar fi oprit. E ca o lumină imensă pe o câmpie fără sfârșit, un amestec de bucurie și spaimă ca în fața lui Dumnezeu. Știu că ține doar o secundă, dar simt că așa ar putea fi mereu, dacă aș avea destulă putere să plec convinsă că vin înapoi, cum pleacă păsările în fiecare toamnă spre viața lor de apoi.

Suflul retoric din Medusa are forța unei mașinării indestructibile,  capabile să se autosusțină la intensitățile expresive necesare înregistrării „cadru după cadru după cadru”, și imaginația poetică să colonizeze orice. Iar sensibilitatea matură, cu senzorii inteligenți perfect stabilizați pe destructurarea somatografică a stereotipurilor feminității în alternative personale și o perspectivă extinsă asupra domeniului luptei, bazată pe un întreg arsenal interior al experienței…

Soarele din oglindă e, uneori, la fel de orbitor ca soarele de pe cer. Nu însă la fel de neîndurător. Cu oglinda te poți juca, poți chiar să te ascunzi în spatele ei. Dacă alegi unghiul potrivit, ți se permite să jonglezi, fără temeri, cu ceea ce pare de neîndurat. Oglinda e, totodată, o deschidere și un văl. Revelând, temperează. Estompând, îndeamnă privirea să-și creeze propriile-i lumi. Și, mai ales, îngăduie ca soarele să palpite și în regim nocturn. Deoarece acolo, în noapte, ai șansa să…

Omagiu editorial In memoriam Andrei Gazsi (1 octombrie 1950 - 13 iunie 2024)   Fantast si lucid, capabil de ametitoare salturi in lumea reintregita a trairii, visarii si gandului, Andrei Gazsi o scruteaza aici, in aceste frematatoare poeme in proza, cu nesat, cu nesatul unui aprig sentiment al urgentei. Iar ele, poemele, purtate ca de un viscol ultim, inchipuie inca o data, dar altfel decat in celelalte carti ale sale, anatomia acelei lumini fara de care existenta ar ramane…

Alexandru Botoroga: Poet, ganditor, estet, meloman, iubitor al eufoniilor, prieten inspirat si inspirator, cercetator generos al arhipelagului existentei, locuitor ferm in dincoace-le esentei, cultivator atent al cuvantului animat, creator infatigabil de peisaje, armonii si lumini, robust dirijor al tacerii, contratimpului si sincopei, contemplator ludic si lucid...   si a fost seara si a fost dimineata: ziua a noua. si a vazut Domnul Dumnezeu ca lipsea din aer un tremur un fior in…

Acest poet face parte din acea specie rară a celor pentru care scrisul este mai mult decât o boală, chiar dacă patima sa este mascată imperfect de o anumită stare de detașarefață de construcția poetică. Talent robust, cu o percepție a lucrurilor dotată cu un laser ultraperfecționat, el alcătuiește metodic o lume inconfundabilă. În fond, trei lucruri esențiale mai sunt de spus despre Marius Marian Șolea. Mai întâi, că atât omul, cât și poetul sunt total atipici pentru această perioadă în care…

În raport cu generațiile poetice mai vechi, Marius Marian Șolea nu arborează ignorarea ori absenteismul ci, dimpotrivă, rămâne aproape de unele nume importante din literatura numită recentă, asumându‑și în mod nemijlocit, dar nuanțat, „rudenia literară” cu trecutul. Spre deosebire de alții, deloc puțini, M. M. Șolea nu și-a negat... rădăcinile, ci a căutat și găsit în creațiile înaintașilor în ale artei literare, izvoare, seve și cuiburi de lumină. Pentru o cât mai corectă reprezentare a…

Poezia din volumul acesta ne convinge că Marius Marian Șolea se află în posesia Adevărului, pe care ni-l împărtășește încifrat, supunându-ne la efortul intelectual de a-i împărtăși experiențele revelatorii. Nu se poate să nu îi citești poezia fără a te întreba dacă nu cumva ești strâmb, sau dacă femeia ideală a rămas în rai, sau dacă nu cumva rărunchii lumii suferă un blocaj ce necesită intervenția directă a poetului care, sigur pe el, cauterizează, îndesând în locul bolnav revelații. Paul…

Se poate spune că Marius Marian Șolea se desprinde mai mult decât Marin Sorescu din strânsoarea coercitivă a idiolectului țărănesc, reușind să confere mai mare libertate expresivă subiectului poetic. De aici și provine toată vigoarea sa discursivă: din capacitatea artistică de a se afla concomitent înăuntrul și în afara unei trăiri semiotice permanente. Nu mă îndoiesc că această poezie proaspătă ne restituie un filon tradițional, reactivat din perspectiva unei sensibilități…

Două manuscrise necunoscute, cu numeroase versuri inedite și variante timpurii scrise de Ion Pillat între 1905-1912, au ieșit la iveală în ultimii trei ani, într-un mod aproape miraculos. Întreaga poezie pillatiană de mai târziu, cu temele ei recurente, se regăsește in nuce în aceste prime producții lirice, trasate cu linii oricât de nesigure. Numai o privire grăbită le-ar putea trata ca pe niște simple exerciții pentru șlefuirea meșteșugului versificării. Cu toate scăderile inerente, privite…

Uneori volumele de debut sunt, pentru cititorul pasionat de poezie, spectaculoase ca mineritul monedelor virtuale — diferența fiind că valoarea textelor, atunci când ea există, e reală și constantă, în timp. Este și cazul acestei cărți, care aduce o fațetă nouă poeziei noastre de azi. Iustin Butnariuc privește viața din perspectiva unui tânăr doctor, dar fără gheața uscată în care ochiul clinicianului învelește de obicei lumea. Dimpotrivă, aproape fiecare text emană o vulnerabilitate profund…

Incisivă și iscoditoare: așa mi-am imaginat mereu că ar trebui să fie o voce sigură, stăpână atât pe fluența, siguranța și blândețea asimilate din tradiția poeziei scrise de femei, cât și pe mijloacele revanșarde cultivate de literatura radical-feministă. Locvace și vehementă, „crudă și posesivă”, Simona Sigartău știe precis despre ce trebuie să scrie. Poemele ei propun un excurs prin „marile teme” ale unei mitologii familiale și sociale pe care o descompune și resemantizează cu voluptate,…

Există, în poezia lui Riri Sylvia Manor, ceva care o diferențiază net de alte „voci poetice”, obligându-te să găsești un epitet pentru această voce poetică, să inventezi un cuvânt nou pentru a descrie această nouă poezie. Simțind că tentativa ta ar fi hazardată, revii la vechea recuzită terminologică, ce nu te mulțumește decât în parte, dar știi că rămâne încă cea mai bună soluție. Termenii cei mai potriviți par a fi autenticitate, prospețime, inocență.

Există în viețile fiecăruia dintre noi clipe în care suntem copleșiți – ori de bucurii uriașe, ori de nenorociri. Printre aceste experiențe-la-limită se află mai ales momentele de intimitate cu Dumnezeu, dar și cele în care suntem îndrăgostiți. Clipele de extaz se sustrag îndeobște verbalizării: le trăim ca atare. Și am simțit cu toții că traversăm uneori experiențe în urma cărora nu putem decât să tăcem. Rămâne însă, în adâncul nostru, o irepresibilă nevoie de a le împărtăși celorlalți ceea ce…

Clasicitatea isi asuma riscul tematicii de totdeauna si de pretutindeni a marii poezii, chemata sa redestepte in inimile nostre intrebarile asupra iubirii, a destinului, a mortii, a timpului, a necunoscutului, iar acestui chestionar sa-i raspunda prin mituri personale, prin simboluri transparente, prin activarea facultatii nostre de vis, prin sporirea pretului vietii si prin relevarea frumusetilor universului.

Ilustrații de / Illustrations de Vasile Trif Cu un text însoțitor despre arta ilustratorului de / Avec un texte d’accompagnement sur l’art de l’illustrateur par André Seleanu Pescuirea transcendenței O poezie a interferenței firești, dintre sacru și profan, ne oferă părintele Vasile Trif în acest nou volum, Pescuirea minunată. Un titlu sugestiv pentru ceea ce autorul își propune în lucrarea sa poetică. Căci dacă, odinioară, apostolul Petru își asumase condiția de „pescar de oameni”,…

Ilustrații de Noa Levin HarifDebut recomandat și Prefață de Nicolae AvramO deplină stăpânire a mijloacelor poetice prezidează volumul de debut al tinerei Mihaela Codruța Megan. Lirica ei impresionează prin maturitate, prin strategia discursivă origi­nală, lipsită de ezitările colegilor ei de generație și, mai ales, de totala absență a teribilis­melor de ultimă oră. Autoare a unui volum de poezii de dragoste, Mihaela Codruța Megan practică o lirică trăită sub semnul intensității…

Odă: notificare despre împăcarea sufletului cu trupul Grava îmbolnăvire şi internarea la terapie intensivă i-au impus lui Ioan Radu Văcărescu mutarea, măcar temporară, în incinta spitalicească a temelor, obsesiilor şi proiectelor poetice. Textele scrise pe seama experiențelor trăite acolo şi cuprinse în volumul Cealaltă cafea, aparținând unui discurs poetic în desfăşurare aproape agonală, nu se mai pot constitui într-un simplu exercițiu de distanțare tematică, de căutare a unui alt fel de a…

Fondul magnetic al acestor poezii atât de vii, de originale, spontaneitatea lor declanşează emoția în momentul ei de implozie, preschimbând-o într-o experiență iniţiatică. E o poezie confesivă. de doar câteva versuri uneori, sugerând cel mai adesea reînnoirea spirituală, surprinzând tainice rezonanțe și reverberații, mereu în căutarea scrisului cu lumină". LILIANA URSU Înainte de toate, în versurile Casandrei loan se remarcă o simplitate a construcției poetice, fiind susținută de doi piloni…