Ţara uitată de timp

Comandantul Michel de Palma găseşte un cadavru a cărui faţă este ascunsă de o mască tribală înfricoşătoare. Sub ea, se află o rană misterioasă; se pare însă că n-a fost provocată de un glonţ.
Înconjurat de măşti şi cranii pictate, de Palma aude sunetele unui flaut venind de undeva de la etajele superioare. Având puţine piste, de Palma începe să cerceteze povestea călătoriei în Noua Guinee, întreprinsă cu şaptezeci de ani mai devreme, de către doctorul care a fost asasinat.
În această călătorie a fost însoţit de un colecţionar de artă oceanică, Robert Ballancourt. În cursul anchetei, de Palma şi echipa lui dau de urma unor afaceri ilegale cu obiecte de artă care au loc în docurile pustii ale Marsiliei.
O poveste despre răzbunarea spiritelor, ritualuri papuaşe şi vânători de capete.

„Unul dintre ochi este sculptat plecând dintr-o spirală, celălalt alcătuieşte o gaură perfect rotundă. Tuşe de vopsea neagră, fine ca nişte tatuaje, pleacă de la baza nasului şi de la colţurile buzelor, urcând în ample motive sinuoase până la marginea de sus a frunţii. Kaïngara îl lămureşte că liniile negre amin¬tesc de vârtejurile fluviului Sepik, locul unde se odihnesc duhurile. Partea din spate a craniului e împodobită cu păr negru, des, atent pieptănat."
„Acest roman poliţist adună toate ingredientele unei aşa-zise anchete etnografice: cranii sacre, rivalitate între triburi şi trafic de artă primitivă." -- Grands Reportages

„Alături de traficul cu obiecte de artă, deculturalizarea rezultată din contactul cu Occidentul stă la baza acestui roman în care se îmbină nostalgia lumilor sălbatice şi cea a portului Marsilia de odinioară." -- Connaissance des Arts