Nu aveți nici un articol în lista d-voastră de dorințe.

    Introducere in terapia psihanalitica

    de Wolfgang Mertens

    Nou

    Timp de un secol, psihanaliza si a confirmat valoarea terapeutica in conditii sociale si culturale mereu schimbate. Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcis...
    Citeste in continuare...
    99,00  LEI
     LEI2574

    În stoc

    Economisesti: 24,75 LEI 25% discount

    Urgent Cargus Curier: 24-48 ore

    Timp de un secol, psihanaliza si a confirmat valoarea terapeutica in conditii sociale si culturale mereu schimbate. Si, in mod firesc, tehnica psihanalitica s a modificat si perfectionat, adaptandu se la specificul pacientilor care solicitau ajutor terapeutic, din ce in ce mai indepartati de psihonevrozele abordate de Freud (tulburari de personalitate narcisice si borderline sau chiar psihoze). Prezentul tratat de tehnica psihanalitica ofera o perspectiva sintetica si extrem de clara asupra evolutiei tehnicii psihanalitice, prezentand atat abordarea clasica, dar si abordarea contemporana. W. Mertens insista in acest volum asupra modului in care sunt tratate in psihanaliza contemporana aspecte deosebit de importante ale terapiei psihanalitice: interpretarea rezistentei, transferul si contratransferul ca instrumente clinice, interviul preliminar, semnificatia viselor si multe altele. Teoria tehnicii psihanalitice este bogat ilustrata prin vignete clinice. Studentii, psihologii sau medicii care doresc sa se instruiasca in continuare in psihoterapia psihanalitica, dar, fireste, si terapeutii deja formati si alti cititori vor gasi in aceasta carte un ghid pentru o mai buna intelegere a desfasurarii procesului psihanalitic.
     
    O alta explicatie posibila a problemei de ce clinicienii buni, chiar daca sunt de proveniente teoretice diferite, obtin rezultate pozitive asemanatoare, consta in urmatoarea idee: cea mai semnificativa forma de intuitie din partea analis- tului consta in intuitia interactiunilor transfer–contratransfer si mai ales a propriilor lacune de empatie, care apar in orice terapie (inevitabil). Terapeutii buni pot sa faca fata cu bine intreruperii contactului, in timp ce terapeutii ambitiosi, care se simt impliniti, intampina dificultati sa mai reactioneze empatic dupa critica, dezamagirea sau retragerea pacientului. Este important ca relatia terapeutica sa fie utilizata cu folos atunci cand analistul poate anti- cipa, pe baza intelegerii sale scenice, fantasmele transferentiale inconstiente ale pacientilor sai.
    Cand oamenii se hotarasc sa mearga la un psihanalist, ei au in vedere, de cele mai multe ori, scopuri terapeutice foarte clare. De exemplu, vor sa se simta mai vii, sa scape de frecventele dureri de cap, sa se delimiteze mai bine fata de alti oameni, sa atinga o capacitate de traire sexuala mai intensa, sa renunte la ganduri compulsive chinuitoare, sa scape de angoasele de contact si de relatie, sa vada din nou un sens in viata lor, sa se desparta in cele din urma de un partener pe care nu-l iubesc, dar fara sa traiasca sentimente profunde de abandon, sa-si domine vechile experiente traumatice, sa depaseasca in sfarsit sentimentele jenante de vinovatie si inferioritate, sa invete sa-si controleze starile continue de angoasa si multe altele. Scopurile terapeutice ale unui pacient care cauta tratament merita sa fie luate in serios, iar in cercetarile recente s-au dovedit a fi importante criterii de prognoza si succes, deoarece pot contine o apreciere privind adecvarea si capacitatea de colaborare - Wolfgang Mertens
     
    Wolfgang Mertens este profesor de psihologie clinica si psihanaliza la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen.


    Din cuprins:

     
    1. Perspectiva istorica asupra dezvoltarii terapiei psihanalitice
    1.1. Dezvoltarea tehnicii psihanalitice la Freud
    1.2. Cateva dezvoltari ulterioare si inovatii la elevii si succesorii lui Freud
    1.3. Influentele diferitelor completari teoretice asupra tehnicii tratamentului
     
    2. Scopurile tratamentului in psihanaliza
    2.1. Perspectiva istorica
    2.2. Scopurile analitice ale tratamentului
    2.3. Influenta normelor si a valorilor socioculturale
     
    3. Indicatii pentru psihanaliza si psihoterapie psihanalitica
    3.1. Perspectiva istorica
    3.2. Criterii fenomenologice si structurale ale adecvarii
    3.3. Starea psihodiagnostica de ansamblu: profiluri diagnostice
    3.4. Nivelul procesului de organizare
    3.5. Tendinte de obiectivare in diagnoza tulburarilor structurale ale Eului
    3.6. Formarea judecatii diagnostice si stereotipii de perceptie ale psihanalistilor
    3.7. Procese de prelucrare a informatiei in stabilirea indicatiei terapeutice
    3.8. Cercetari empirice
    3.9. Dependenta de analist a analizabilitatii pacientului — pe calea spre o indicatie terapeutica bazata pe interactiune
     
    4. Psihanaliza, psihoterapie analitica si psihoterapie fondata pe psihologia abisala
    4.1. Perspectiva istorica
    4.2. Deosebirile intre psihanaliza si psihoterapia analitica
    4.3. Psihanaliza sub aspectul „eficientei economice“
    4.4. Psihoterapia fondata pe psihologia abisala
    4.5. Psihoterapia cu baza psihanalitica (Kutter)
    4.6. Psihoterapia orientata spre psihologia dezvoltarii (Blanck si Blanck)
    4.7. Terapia psihanalitic interactionala (Heigl Evers si Heigl)
    4.8. Psihoterapia psihanalitica in cazul tulburarilor caracteriale grave si al personalitatilor borderline (Kernberg)
    4.9. Modelul stadial al metodelor psihanalitice de tratament (Gedo si Goldberg)
    4.10. Trecerea de la psihoterapie la psihanaliza
     
    5. Primul interviu psihanalitic
    5.1. Perspectiva istorica
    5.2. Primul interviu psihanalitic si anamneza abisala
    5.3. „Recomandarile“ lui Balint
    5.4. Dimensiunile epistemologice ale primului interviu
    5.5. Posibilitati de orientare in primul interviu
    5.6. Anamneza biografica sub aspectul psihologiei abisale
    5.7. „Interviul structural“ al lui Kernberg
     
    6. Regula psihanalitica fundamentala
    6.1. Perspectiva istorica
    6.2. Aspecte ale asocierii libere din perspectiva psihologiei sociale  si a sociologiei limbajului
    6.3. Regula fundamentala si pandantul ei la analist
    6.4. Capacitatea de oscilare in comunicarea psihanalitica
    6.5. Asocierea libera ca rezistenta
    6.6. Psihanaliza fara regula fundamentala?
    6.7. Utilizarea regulii fundamentale
    6.8. Fantasme inconstiente ca determinante ale asocierii libere
    6.9. Asocierea libera si determinismul psihic
    6.10. Distantarea de continuturile manifeste — perspective ale psihologiei gestaltiste
    6.11. Cercetari empirice
     
    7. Atitudinea psihanalitica de cunoastere
    7.1. A putea asculta: aspecte metodologice
    7.2. Despre obiectul psihanalitic
    7.3. Accesul din perspectiva hermeneuticii si a hermeneuticii abisale
    7.4. Ipoteza psihanalitica la o interpretare din perspectiva hermeneutica abisala
    7.5. Despre atitudinea cognitiva specifica atentiei liber flotante
    7.6. Intelegerea logica, psihologiga si scenica
    7.7. Empatia din perspectiva psihanalitica
    7.8. Tulburari ale capacitatii de empatie
    7.9. Regresia in procesul de cunoastere
    7.10. Motivatiile intelegerii empatice
    7.11. Dimensiunea de dezvoltare a empatiei
    7.12. Body empathy
     
    8. Interpretare si reconstructie
    8.1. Interpretare
    8.2. Reconstructia

    9. Alianta terapeutica
    9.1. Perspectiva istorica
    9.2. Indicatori ai aliantei terapeutice
    9.3. Masuri pentru stimularea aliantei terapeutice
    9.4. Aparitia aliantei terapeutice aduce intr adevar un progres?
    9.5. Lucrari empirice privind alianta terapeutica
     
    10. Transferul
    10.1. Perspectiva istorica
    10.2. Constatarea transferului ca aparare a analistului — cateva aspecte teoretico istorice
    10.3. Transferul: repetare a trecutului sau creatie noua?
    10.4. Functiile transferului
    10.5. Componentele interactionale din transfer
     
    11. Utilizarea transferului
    11.1. Perspectiva istorica
    11.2. Pozitia centrala a analizei transferului
    11.3. Intensificarea transferului si nevroza de transfer
    11.4. Rezistenta si transfer
    11.5. Intelegerea aluziilor de transfer
    11.6. Comunicarea propriilor sentimente (contratransferentiale)?
    11.7. Incertitudinea adecvarii sau inadecvarii impresiilor
    11.8. Impiedicarea transferului si nevrozei de transfer?
    11.9. Cercetari empirice
     
    12. Nevroza de transfer
    12.1. Perspectiva istorica
    12.2. Nevroza de transfer — mit sau realitate clinica?
    12.3. Ubicuitatea nevrozei de transfer?
    12.4. Inlocuirea completa a nevrozei adulte?
    12.5. Reactii de transfer versus nevroza de transfer
    12.6. Interpretabilitatea nevrozei de transfer in cazul tulburarilor structurale ale Eului?
    12.7. Functia scenica a Eului in nevroza de transfer
    12.8. Destinul nevrozei de transfer dupa terminarea analizei
     
    13. Contratransferul
    13.1. Istoric
    13.2. Diferite conceptii despre contratransfer
    13.3. Rezistenta contratransferentiala
    13.4. Nevroza de contratransfer
    13.5. Identificarea proiectiva
    13.6. Contratransferul sexual
     
    14. Gestionarea contratransferului
    14.1. Istoric
    14.2. Indicatori ai contratransferului
    14.3. Autoanaliza contratransferului
    14.4. Vise contratransferentiale
    14.5. Forme de manifestare si gestionarea rezistentei de contratransfer
    14.6. Cum se procedeaza cu identificarea proiectiva sau cat de desavarsita trebuie sa fie continerea?
     
    15. Analiza rezistentelor
    15.1. Istoric
    15.2. Definitia rezistentei
    15.3. Functia multipla a rezistentelor
    15.4. Utilizarea analizei rezistentelor
    15.5. Abordarea afirmativa a lui R. Schafer
    15.6. Rezultatele grupului de cercetare de la Mt. Zion
    15.7. Caracterul central al rezistentei transferentiale
     
    16. Perlaborarea
    16.1. Istoric
    16.2. Pasi ai procesului de perlaborare: explicatia cauzala, explicatia intentionala si intelegerea hermeneutica 
    16.3. Conflict, simptom, nevroza si necesitatea perlaborarii
    16.4. De ce perlaborarea, adica analiza, este adesea atat de anevoioasa?
     
    17. Analiza viselor
    17.1. Istoric
    17.2. Importanta interpretarii viselor
    17.3. Unele aspecte ale cercetarii experimentale a viselor
    17.4. Functiile visarii
    17.5. Diferentierea intre visul manifest si cel latent
    17.6. Semnificatia visului initial
     
    18. Personalitatea analistului
    18.1. Istoric
    18.2. Diferite motive pentru profesia de psihanalist
    18.3. Structuri de personalitate diferite
    18.4. Experiente cu diferiti analisti
    18.5. Personalitate, teorii si reprezentari axiologice
     
    19. Sexul analistului
    19.1. Scurt istoric
    19.2. Influenta sexului in relatia reala si in relatia transferentiala
    19.3. Este mai bine pentru o femeie sa mearga la o psihanalista?
    19.4. Diferite constelatii sexuale
    19.5. Cercetari empirice
     
    20. Trecerea la act
    20.1. Scurt istoric
    20.2. Acceptarea trecerii la act
    20.3. Trecerea la act ca provocare pentru analist
    20.4. Transferul erotizat si sexualizarea
    20.5. Contactul corporal — trecerea la act a analistului
     
    21. Reactia terapeutica negativa
    21.1. Scurt istoric
    21.2. Impulsuri din partea teoriilor relatiilor de obiect
    21.3. Reactia terapeutica negativa: cauze iatrogene?
    21.4. Problema interpretarii corecte
    21.5. Motivatia terapeutica negativa
    21.6. Aspecte tehnice
     
    22 Factori eficienti
    22.1. Scurt istoric
    22.2. Modul de a proceda al analistului ca factor eficient
    22.3. Procesele psihice ale pacientului in calitate de factori eficienti
     
    23. Terminarea analizei
    23.1. Scurt istoric
    23.2. Criterii ale terminarii
    23.3. Valori empirice
    23.4. Dizolvarea iubirii de transfer?
    23.5. Este sfarsitul analizei cu adevarat un sfarsit?
    23.6. Analize fara sfarsit la nevrozele de caracter?
     
     
    24. Cercetarea rezultatelor
    24.1. Scurt istoric
    24.2. Lipsa de cercetare asupra terapiei psihanalitice?
    24.3. A castigat cu adevarat fiecare si a meritat fiecare un premiu?
    24.4. Este posibila cercetarea empirica in psihanaliza?
    24.5. Observatii la critica lui Grunbaum
    24.6. Optiuni pentru o viitoare cercetare in psihoterapie
    24.7. Cercetare intraclinica sau extraclinica?
    Scrieți o recenzie
    Nota
    Cod Produs: a171633
    Noutate: 19 apr. 2018
    Editura: Trei
    Data aparitiei: 2018
    Colectie: Psihologie si psihoterapie
    Traducător: Roxana Melnicu, Dana Verescu
    Număr de pagini: 702
    Formatul cărţii: 240x170 mm
    ISBN: 978-606-40-30318-8
    Citeste in continuare...Citește mai puțin ...
    LibHumanitas • libraria online unde cartile bune iti dau idei LibHumanitas • libraria online unde cartile bune iti dau idei