1984. Romanul grafic

Graţie talentului şi imaginaţiei artistului Fido Nesti, romanul deja clasic al lui Orwell îşi află prima adaptare grafică. 1984 spune povestea lui Winston Smith, captiv într-o lume a opresiunii absolute. În Oceania, să gândeşti cu capul tău e o crimă. Într-o societate în care minciuna a fost instituţionalizată, Winston se revoltă şi, în nevoia lui de adevăr şi libertate, îşi riscă viaţa atunci când se îndrăgosteşte de o colegă, frumoasa Julia, şi hotărăşte să se întoarcă împotriva puterii conducătoare. Publicată în 1949, profeţia terifiantă a lui Orwell prinde viaţă în acest extraordinar roman grafic pe care n-ar trebui să-l ocolească nici cei mici, nici cei mari.

„Orwell şi-a dat seama, şi a surprins acest lucru în 1984, că, deşi forţele Axei fuseseră înfrânte, tentaţia fascismului nu dispăruse. Coruperea spiritului şi irepresibila dependenţă de putere a omului fuseseră înrădăcinate de multă vreme.” (Thomas Pynchon)

„Cea mai impresionantă operă a lui Orwell.” (V.S. Pritchett)

„Nicio carte din secolul XX nu e mai influentă decât 1984.” (George Packer)

„Sfârşitul oamenilor aşa cum îi ştim.” (Martha C. Nussbaum)

„Un semnal de alarmă pentru întreaga umanitate, o reprezentare vie a terorii care ar putea deveni realitate în viitorul apropiat dacă ideile totalitare ar fi puse în practică şi dacă am fi obligaţi să trăim într-o lume a fricii.” (Golo Mann)

„Un coşmar în care politica a înlăturat umanitatea şi statul a înăbuşit societatea.” (Irving Howe)

George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a născut în 1903 în India şi a murit de tuberculoză la Londra, în 1950. A studiat la Eton între 1917 şi 1921 şi a publicat în diferite reviste ale colegiului, iar între 1922 şi 1927 a lucrat în cadrul Poliţiei Imperiale Indiene din Birmania, experienţă pe care a reconstituit-o mai tîrziu în romanul Zile birmaneze (1934; Polirom, 2003, 2013, 2016). Prima sa carte, Fără un sfanţ prin Paris şi prin Londra (1933; Polirom, 2017, 2019), este o relatare emoţionantă şi mai ales comică a celor cîţiva ani de sărăcie autoimpusă pe care i-a trăit după ce s-a întors în Europa. Printre romanele sale din anii 1930 se numără O fată de preot (1935; Polirom, 2011, 2019), Aspidistra să trăiască! (1936; Polirom, 2009) şi O gură de aer (1939; Polirom, 2010), dar adevărata recunoaştere i-au adus-o alte două proze-reportaj: Drumul spre Wigan Pier (1937; Polirom, 2018, 2019), despre viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938; Polirom, 2009), despre propria experienţă din timpul Războiului Civil din Spania. Între 1943 şi 1945, ca director literar la Tribune, a publicat numeroase articole literare şi politice, colaborînd în acelaşi timp la The Observer şi la Manchester Evening News. Fabula politică Ferma animalelor (1945; Polirom, 2002, 2012, 2017, 2018, 2019) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949; Polirom, 2002, 2012, 2016, 2019) sînt cele mai populare romane ale lui Orwell şi au fost traduse în întreaga lume.