Cărți

Modelul didactic propus de acest manual respectă criteriile curriculare şi psihopedagogice recomandate de programă în ceea ce priveşte selectarea, ordonarea şi tratarea didactică - integrată şi, totodată, funcţională - a unităţilor de conţinut.

Pentru elevii claselor a V-a - a VIII-a, cartea reprezintă o modalitate de autoevaluare eficientă şi la îndemână. Pentru profesorii care predau la gimnaziu, prezentul volum oferă soluţii de evaluare şi monitorizare a performanţelor elevilor în studiul limbii şi literaturii române.

Conţine toate rezolvările problemelor propuse.

Trăim într-o lume a schimbărilor rapide, la care trebuie să ne adaptăm. Autorul acestei cărţi atrage atenţia asupra importanţei educaţiei, care reprezintă un instrument de formare a unei atitudini de deschidere şi flexibilitate faţă de comunitatea internaţională.

Cartea se adresează preşcolarilor şi poate fi utilizată în activităţile matematice de la toate grupele.

''Nu, gloria iubirii nu este îmbuibarea,
Ospeţe de săruturi, orgii de-mbrăţişări,
Ci dorul lung şi taina-mpletită cu-aşteptarea (...)''

Dupa ce parcurgi mai multe carti moderne de crestere a copiilor, ramai cu impresia ca, pana la urma, toate seamana. Mai bine sau mai rau scrise, mai antrenante sau mai plicticoase, toate pun in circulatie cam aceleasi idei si „tehnici" sau „strategii".Cartea aceasta e altfel. Mai intai, nu este foarte moderna, desi traducerea in romaneste s-a fãcut dupa o editie adusa la zi.

Volumul tratează subiecte de chimie organică incluzând tipuri de reacţii şi aspecte cantitative ale reacţiilor organice, precum şi clase de compuşi organici (compuşi halogenaţi, fenoli, amine, compuşi carbonilici) sau clase de compuşi naturali (zaharide, aminoacizi, proteine şi acizi nucleici).

"De două veacuri, istoriografia noastră e obsedată de «continuitate» , deci de permanenţă, de imobilitate; e o viziune strâmtă şi statică."

„De două veacuri, istoriografia noastră e obsedată de «continuitate», deci de permanenţă, de imobilitate; e o viziune strâmtă şi statică. Or, ceea ce a dat naştere Europei noi, cea de după Imperiul Roman, a fost Istoria în mişcare, au fost valurile succesive care, pornite din adâncul Asiei, i-au împins rând pe rând pe huni, care au pus în mişcare popoarele germanice, acestea, la rândul lor, i-au împins pe slavi, iar în urmă au venit celelalte mari valuri turanice, avarii, bulgarii, maghiarii, pecenegii, uzii, cumanii... Voivodatele româneşti sunt rezultatul indirect al ultimului val, cel cuman, lovit şi alungat, la rândul lui, de valul mongol din 1241.Când încercăm să înţelegem geneza tuturor noilor state din Europa medievală - tocmai din acest punct de vedere, al barbarilor mi­gratori, trebuie să privim, nu din perspectiva vechilor populaţii sedentare!" (Neagu DJUVARA)

Volumul tratează subiecte de chimie organică incluzând tipuri de reacţii şi aspecte cantitative ale reacţiilor organice, precum şi clase de compuşi organici (compuşi halogenaţi, fenoli, amine, compuşi carbonilici) sau clase de compuşi naturali (zaharide, aminoacizi, proteine şi acizi nucleici).

MATEI PLEŞU (n. 1973, Bucureşti) a absolvit cursurile Facultăţii de Filozofie din Bucureşti în 1997. În acelaşi an, traduce pentru Editura Humanitas o monografie Platon a lui R.M. Hare, apoi urmează un stagiu de doi ani în Austria şi în Germania. În perioada 2005-2010 colaborează cu revistele Aspirina, Plai cu boi şi Adevărul literar şi artistic.

Cuvânt înainte de Gabriel Liiceanu

DAN C. MIHĂILESCU, n. 1953, este critic şi istoric literar. Absolvent al Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Universitatea din Bucureşti, 1976. Cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G.

LEONARD MLODINOW este fizician la Institutul Tehnologic din California (Caltech). Este autorul mai multor bestselleruri şi coscenarist la serialul Star Trek: The Next Generation. Trăieşte în South Pasadena, California.

„Aşa se recrutează oligarhia care stăpâneşte ţara românească. Nu este o oligarhie măcar statornică, de tradiţie istorică, de bravură, de obligaţiuni morale, de nobilitate ori de merite; este o oligarhie mutabilă, de perpetuă primeneală, accesibilă oricui prin nimereală, prin loterie, prin aventură. [...] Asta, în ţara românească, se numeşte, cu tot seriosul, sistemă democratică... Şi oligarhia asta, semicultă sau, în cel mai bun caz, fals-cultă, pe cât de incapabilă de producţie utilă ori de gândire, pe atât de lacomă la câştiguri oi onoruri, îşi arogă puterea întreagă a Statului.“

Cristian Ghinea şi interlocutorii lui discută despre reţelele de complici şi despre mecanismele intime ale corupţiei. În acelaşi timp, ei salută rolul pe care-l joacă instituţiile anticorupţie din România şi organismele europene, văzând în ele antidotul împotriva unei boli de sistem, a cărei tratare a întârziat nepermis.

In Interview, primul film al trilogiei, frumoasa actrita Sienna Miller (Factory Girl, Casanova, Alfie) si actorul/regizorul Steve Buscemi (Lonesome Jim, Fargo, Reservoir Dogs) fac cuplu intr-o drama incarcata cu sexualitate despre mass-media, adevar si celebritate.

„Am ajuns la capătul călătoriei mele, o călătorie lungă şi grea. Cu meandre şi ocolişuri. O călătorie frumoasă, aşa cum e viaţa... Şi fără întoarcere. Numai dus.
Sunt recunoscătoare tuturor celor care mi-au fost alături. La bine şi la rău, cum se zice. Pe mulţi nu-i va mai putea ajunge recunoştinţa mea: şi-au încheiat ei călătoria; dar poate, către sfârşit, şi-or fi adus aminte de mine, cu drag sau numai cu indiferenţă, în nici un caz, sper, cu neplăcere.
Povestea mea are, fatal, lacune. Memoria afectivă ne joacă, uneori, asemenea feste. Inefabilul tocmai asta e: ceea ce nu se poate exprima. Multe lucruri nu am putut, nu am ştiut, sau chiar nu am vrut să le exprim.
Dar, în ceea ce am spus, am căutat să fiu corectă. Exactă. Chiar dacă nu am reuşit totdeauna, intenţia asta a fost." (Micaela GHIŢESCU)

'' (...)Cartea de faţă pune împreuna aproape 5000 de mostre de credinţe din folclorul românilor. Dincolo de informaţia inestimabilă ca valoare pentru o imagine cuprinzătoare a lumii satului românesc, găsim aici o lume stranie, bogată în înţelesuri şi, mai ales, plină de poezie: păsări, fluturi, cărbuni, şerpi, purici, draci, îngeri, apă, comori, mădulare ale trupului, vînt, cer, cercei...'' (Carmen MIHALACHE)

Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul" care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria.

„Mulţumesc fiecărui om al cărui drum s-a întâlnit vreodată cu al meu: de la fiecare am învăţat. Am învăţat de la grădinile pe care le-am îngrijit, de la animalele care au trăit în preajma mea. Am învăţat de la copacii sub care m-am odihnit. Câţiva, fiindcă de puţine ori mi-a fost dat să mă odihnesc. [...] Dacă veţi vrea să faceţi o pomană pentru mine, stropiţi o plantă însetată, hrăniţi un câine flămând şi învăţaţi copiii să se uite la stele. Bogdaproste. Bucuraţi-vă de fiecare clipă.“ (Luli August STURDZA)

De vreo zece ani, tot mai multe faţade ale unor clădiri din secolul al XIX-lea încep să se oglindească în pereţii de sticlă ai unor turnuri ridicate împotriva oricăror principii de urbanism şi, mai ales, împotriva istoriei unui oraş şi aşa desfigurat de demolările din anii '80. Suntem atacaţi de o specie nouă de prădători: speculanţii imobiliari, câştigătorii pe termen scurt din sluţirea oraşului. Rapacitatea lor nu se împiedică decât de protestele celor care cunosc în amănunt povestea caselor, străzilor şi oamenilor din Bucureşti. Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul" care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria.

Poate un copil sa salveze mai multe lumi deodata? Da, dar trebuie sa se grabeasca. Pentru ca se deschide poarta viselor si, cu viteza gandului, incepe aventura.

„Patruzeci si patru de portrete, dintre care Mirabeau beneficiaza de doua si Talleyrand de trei, douazeci si cinci de portretisti. Iubirea pentru Saint-Simon si pentru Tocqueville, declarate in lamurire, ii acorda fiecaruia cate trei portrete si atat. Alegerile au fost dictate – pe langa o extraordinara cunoastere a culturii franceze – de geniul lui Cioran. Dar nu de geniul lui Cioran asa cum l-am astepta in nemijlocirea lui, ci transformat intr-un suveran bunigust.“

Petru Cretia

Suntem cu toţii, de ceva vreme, participanţi mai mult sau mai puţin activi la o adevărată cursă a înarmărilor: vânăm produse, promoţii, carduri de cumpărături, gadgeturi, dispozitive de ultimă generaţie, ştiri, zvonuri, informaţii. Şi, uneori fără să ne dăm seama, tot atâtea griji! Naomi Saunders, fondatoarea firmei britanice de consultanţă organizaţională Clearly Organised, ne propune în cartea Cum să îţi simplifici viaţa un ghid inteligent şi accesibil pentru o viaţă mai puţin aglomerată.

În cele trei scurte eseuri reunite în acest volum, Giorgio Agamben realizează tot atâtea fulgerătoare incursiuni în universul unor concepte fundamentale pentru lumea de azi. În demonstraţii strânse, de o extremă densitate, cu ocoluri prin istoria gândirii occidentale de la Aristotel la Hegel, Heidegger sau Foucault, filozoful italian arată că firescul esenţial al gândurilor şi faptelor noastre se sprijină pe o tradiţie multiseculară, mereu pusă în cauză, mereu reinterpretată, dar mereu prezentă în fundal – iar nefirescul lor, ameninţând câteodată să ia forme monstruoase, pe ignorarea sau pe uitarea ei. Întoarcerea către trecut, căutarea propriilor rădăcini, pare să spună Agamben, este cea mai urgentă acţiune pe care trebuie s-o întreprindă omul modern căzut sub semnul pierderii înţelesurilor.

„Ce tulburătoare plutire-n trecut, ce senzaţie de levitaţie în chioşcul din livada de vişini a istoriei îţi dau amintirile lui Alexandru Paleologu! [...] Evocările «conului Alecu» alintă mustrător, ne eliberează şi ne împovărează, ne umilesc şi ne înalţă la iluzia blazonului.“ (Dan C. MIHĂILESCU)

„Paginile Apelului către lichele au fost scrise pe fundalul unei drame istorice. Ele sunt febrile pentru că au fost puse pe hârtie sub febra urgenţei de a evacua trecutul şi sub teama că ar putea să ni se întâmple ceea ce între timp ni s-a întâmplat. Din acest punct de vedere volumul acesta este documentul unei societăţi învinse şi, confruntat cu ceea ce a urmat şi cu momentul în care ne aflăm, un document al triumfului lichelelor. (...)“ (Gabriel LIICEANU)

Cartea Silviei Jurcovan, acum într-o nouă ediţie – nu una oarecare, ci una îndelung dichisită şi elegantă – imaginează cu drag, cu trudă, migală şi ştiinţă un univers al aromelor şi al gusturilor din copilăria şi tinereţea noastră, pe care le vom iubi întotdeauna.