Cărți

LISA FELDMAN BARRETT este profesor de psihologie la Universitatea Northeastern, cu stagii la Harvard Medical School și Massachussetts General Hospital în psihiatrie și, respectiv, radiologie. A fost recompensată cu Director’s Pioneer Award, distincție oferită de NIH (Institutele Naționale de Sănătate), pentru cercetările sale inovatoare în domeniul mecanismelor neurofiziologice ale emoției.

PAUL NURSE (n. 1949), genetician și specialist în biologie celulară, a identificat felul în care este controlată reproducerea celulară, proces aflat la baza creșterii și dezvoltării tuturor organismelor vii. Este directorul Institutului Francis Crick din Londra. În plus, a condus Cancer Research UK și a fost președinte al Universității Rockefeller și al Societății Regale. Este laureat (împreună cu Leland Hartwell și Tim Hunt) al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină (2001) și a fost distins cu Premiul Albert Lasker și cu medaliile Regală și Copley din partea Societății Regale. A fost înnobilat în 1999 și i s- a acordat Legiunea de Onoare din partea Franței în 2003 și Ordinul Soarelui Răsare din partea Japoniei în 2018. A făcut parte vreme de 15 ani din Consiliul pentru Știință și Tehnologie și este în prezent consilier științific principal pentru Comisia Europeană și administrator al British Museum.

JOHN D. BARROW (1952–2020) a studiat matematică și fizică la Universitatea din Durham și a obținut la Oxford titlul de doctor în astrofizică. Pe lângă activitatea de cercetare – a publicat peste cinci sute de articole de cosmologie, fizică teoretică și matematică –, Barrow a predat la mai multe universități de prestigiu, iar din 1999 a condus la Cambridge proiectul Millennium Mathematics, care urmărea îmbunătățirea predării matematicii și aplicațiilor ei. A scris numeroase cărți de popularizare a științei, între care Originea universului și Cartea infinitului, publicate la Humanitas. În 2015 a primit Premiul Dirac și Medalia de Aur a Institutului Britanic de Fizică, iar în 2016 Medalia de Aur a Societății Regale de Astronomie.

„Noi căzând, Dumnezeu ne-a pedepsit cu îngăduinţa şi mila lui infinite. Ne-a lăsat porţi către înapoi. Depindea numai de noi să ştim să le deschidem. Nu ne-a ridicat punţile, nu ne-a trântit în veci porţile Paradisului în nas. Ne-a lăsat simţurile, raze de splendoare pe care să ne putem căţăra. Când, în viaţa noastră sublunară, întâlnim strălucirea frumuseţii, amintirea lumii din care am căzut se trezeşte în noi. E o boare, o adiere, e o ameţeală, alteori e un rapt. Simţurile, aceleaşi care ne pun în contact cu lumea trecătorului şi a părelniciei, tot ele, când descoperim frumosul, ne transportă înapoi. Ele ne aduc în minte, sub forma unor tresăriri fulgurante, spectacolul Fiinţei pure pe care n-am ştiut să-l contemplăm până la capăt.“ (Gabriel LIICEANU)

„Potrivit cărui simţ vă rotiţi cu predilecţie făptura? Care dintre cele cinci (sau poate al şaselea?) vă defineşte mai apăsat şi mai autentic realitatea, aşteptările, opţiunile? Ordinea dumneavoastră lăuntrică pune tot văzul pe locul suprem, urmat de auz, miros, gust şi tactil, aşa cum ne-a obişnuit tradiţia? Cu ce simţ operează, pentru fiecare, aducerile-aminte? Acceptaţi un cutreier prin labirintul memoriei senzoriale, evocând cele mai intense, mai răvăşitoare, iniţiatice, înduioşătoare sau provocatoare senzaţii din copilărie, adolescenţă, maturitate? Ce pondere credeţi că au simţurile în manifestările profesionale ale vocaţiei dumneavoastră? Iată numai câteva întrebări menite să contureze perspectiva dintru care am gândit cartea de faţă.“ (Dan C. MIHĂILESCU)

Gabriel Liiceanu, Mihai Măniuţiu, Dan C. Mihăilescu, Angelo Mitchievici, Horia- Roman Patapievici, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Cătălin Ştefănescu, Ana Barton, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Constantin Coman, Horea Paştina, Monica Pillat, Andrei Pleşu, Mihai Sârbulescu, Victor Ieronim Stoichiţă

NOREENA HERTZ, scriitoare, profesor universitar și om de televiziune, este în prezent, conform publicației The Observer, „unul dintre cei mai influenți lideri de opinie“, iar Vogue o consideră „una dintre cele mai puternice femei din zilele noastre“. Articolele ei apar în publicații de renume, precum The New York Times, The Washington Post, The Wall Street Journal, The Guardian, The Financial Times, Die Zeit, El País, The South China Morning Post. E invitată adesea în emisiuni TV de referință la CBS, BBC și NHK și a fost creatoarea și gazda a patru documentare pentru televiziune. De asemenea, este gazda unei emisiuni la cea mai importantă companie de radiodifuziune din Statele Unite, SiriusXM, și redactor economic la ITV, cel mai important post de televiziune comercial din Marea Britanie. Noreena Hertz are un doctorat la Cambridge University și un MBA la Wharton School de la Pennsylvania University. După ce a predat zece ani la Cambridge, în 2014 a ajuns la University College London, unde este profesor onorific la Institutul pentru Prosperitate Globală. Ea oferă de asemenea consultanță mai multor corporații și face parte din consiliul Warner Music Group. Cărțile ei, The Silent Takeover, The Debt Threat și Eyes Wide Open, au fost publicate în peste 20 de țări.

Miliardari în bitcoin este o carte de non-ficțiune care urmărește ascensiunea valutelor virtuale în lumea financiară, prin intermediul implicării gemenilor Tyler și Cameron Winklevoss în lumea tranzacțiilor cu bitcoin. Autorul Ben Mezrich a ales acest mod de abordare atât pentru a face acest subiect mai accesibil pentru cei care nu sunt familiarizați cu subiectul, cât și pentru a putea da întregii cărți un fir narativ și o pereche de eroi.

Cunoscuți publicului larg în urma unei cărți scrise tot de Ben Mezrich, și mai ales datorită filmului inspirat de ea, „The Social Network”, gemenii Winklevoss au fost printre primii colaboratori ai lui Mark Zuckerberg și, deși rolul lor a fost contestat, au profitat financiar de pe urma succesului Facebook.

Cartea începe cu gemenii Winklevoss înfrânți în procesul cu Mark Zuckerberg și considerați personae non gratae în Silicon Valley de toți cei cu care doresc ei să facă afaceri.

Camilla Pang deține un doctorat în bioinformatică la University College London și este cercetător postdoctoral în bioinformatică translațională. Cariera și studiile i-au fost influențate profund de diagnosticele de tulburare de spectru autist și ADHD. De asemenea, este cercetător voluntar în grupurile de cercetare a cancerului la Francis Crick Institute și se implică în proiecte socio-psihologice în comunitățile miniere din Africa. Colaborează frecvent cu platforma Art and Science și participă la proiecte de cercetare privind sănătatea mintală.

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye (2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă, Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020), Everything in Its Place (2019, trad. rom. Toate la locul lor. Primele iubiri, ultimele poveşti, Humanitas, 2021).

CARL ZIMMER este scriitor și editorialist cunoscut de știință popularizată, relatând despre cercetările avansate din biologie. Din 2013 este editorialist la New York Times. Ține prelegeri la universități, școli medicale, muzee și festivaluri și este o prezență obișnuită în programe radio. În 2016, Zimmer a câștigat Premiul Stephen Jay Gould, decernat anual de Societatea pentru Studiul Evoluției ca modalitate de recunoaștere a indivizilor ale căror eforturi susținute au dus la creșterea înțelegerii publicului în ceea ce privește știința evoluționistă. Zimmer este autorul a 12 cărți despre știință, pe subiecte de la virusuri la neuroștiință și evoluție.

OLIVER SACKS (9 iulie 1933 – 30 august 2015) s-a născut la Londra, într-o familie de medici, şi a studiat medicina la Queen's College, Oxford. La începutul anilor '60 s-a stabilit în Statele Unite, la San Francisco. Din 1965 a locuit la New York, unde a fost profesor de neurologie la Albert Einstein College of Medicine. Preocuparea sa constantă a fost lucrul cu pacienţii suferind de boli neurologice pentru a-i ajuta sa trăiască în condiţii cât mai apropiate de normalitate. Oliver Sacks a îmbinat activitatea medicală cu scrisul, iar cărţile în care prezintă publicului larg cazurile sale clinice s-au bucurat de o uriaşă notorietate internaţională - au fost traduse în 22 de limbi, în tiraje de milioane de exemplare. Ele sunt studiate în universităţi de către neurologi, scriitori, filozofi şi sociologi. În plus, opera lui Oliver Sacks a avut un mare impact asupra intelectualilor umanişti şi asupra artiştilor. Awakenings a stat la baza filmului cu acelaşi titlu (cu Robert De Niro si Robin Williams, film nominalizat pentru Premiul Oscar) şi piesei lui Harold Pinter, A Kind of Alaska. Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat) a fost de asemenea pusă în scenă, cu mare succes, în regia lui Peter Brook. Cărți: Migraine (1970), Awakenings (1973), A Leg to Stand On (1984), The Man Who Mistook His Wife for a Hat (1985), Seeing Voices (1989), An Antropologist on Mars (1995), The Island of the Colorblind (1997), Uncie Tungsten: Memories of a Chemical Boyhood (2001), Oaxaca Journal (2002), Musicophilia: Tales of Music and the Brain (2007), The Mind's Eye (2010), Hallucinations (2012), On the Move: A Life (2015, trad. rom. În mişcare: O viaţă, Humanitas, 2015), Gratitude (2015, trad. rom. Recunoştinţă, Humanitas, 2017), The River of Consciousness (2017, trad. rom. Fluviul conștiinței, Humanitas, 2020), Everything in Its Place (2019, trad. rom. Toate la locul lor. Primele iubiri, ultimele poveşti, Humanitas, 2021).

INCREDIBILE IMAGINI GENERATE PE CALCULATOR ÎȚI DEZVĂLUIE ȘTIINȚA CUM NU O ȘTIAI PÂNĂ ACUM

DESCOPERĂ cum se leagă atomii, de ce sunt diamantele atât de dure, dar metalele se îndoaie, și cum se formează cristalele și rocile.

EXPLOREAZĂ energia forțelor din univers, forțele care acționează o motocicletă și elementele științifice din spatele navigației și ale zborului.

VEZI secretele vieții într-o pădure tropicală din Borneo, metamorfoza unei libelule și cum se hrănesc păsările flamingo.

BILL GATES este tehnolog, important om de afaceri și filantrop. În 1975, a cofondat Microsoft cu prietenul său din copilărie, Paul Allen; astăzi, el și Melinda Gates sunt copreședinți ai Fundației Bill & Melinda Gates. De asemenea, a înființat organizația Breakthrough Energy, în efortul său de a ajuta piața să comercializeze energie curată și alte tehnologii legate de climă. El și Melinda au împreună trei copii.

La nivel fundamental, lumea fizică arată altfel decât ne spun simțurile și intuițiile cu ajutorul cărora ne descurcăm în viața de zi cu zi, iar pentru a o înțelege trebuie să ne naștem a doua oară și să învățăm felul în care funcționează universul la scară microscopică și la scară cosmică așa cum bebelușii învață să meargă și să vorbească. În această aventură a dezvățării și învățării ne călăuzește laureatul Nobel Frank Wilczek, unul dintre cei mai inventivi fizicieni contemporani, cu contribuții esențiale la descifrarea comportamentului particulelor elementare. Privit de la altitudinea sa intelectuală, peisajul lumii fizice se simplifică și capătă pregnanță.

 

Wilczek discută zece principii generale pe baza cărora explică bogăția și complexitatea cosmosului, ne prezintă câte o temă din perspective diferite (abundența spațiului și a timpului, numărul mic de particule și de legi, materia, energia, evoluția cosmosului…), mereu fidel noțiunii de complementaritate, și face predicții legate de viitoarele descoperiri – toate acestea în termeni perfect accesibili cititorului fără pregătire științifică. Nu în ultimul rând, Fundamentele lumii fizice este cartea unui umanist care pledează deopotrivă pentru modestie și respect de sine în raportarea noastră la univers.

 

„Aceasta e o carte despre lecțiile fundamentale pe care le putem învăța studiind lumea fizică. Am întâlnit mulți oameni curioși să afle mai mult despre lumea fizică și dornici să știe ce are de spus despre ea fizica modernă. Fie că e vorba de avocați, medici, artiști, studenți, profesori, părinți sau pur și simplu oameni curioși, cu toții sunt înzestrați cu inteligență, dar le lipsesc informațiile. Am încercat în această carte să prezint principalele teorii ale fizicii moderne într-un mod cât mai simplu, dar fără să fac rabat de la rigoare. Am scris-o avându-i în minte pe prietenii mei curioși și gândindu-mă la întrebările lor.“ — FRANK WILCZEK

 

„Wilczek scrie cu o extraordinară simplitate și claritate, iar plăcerea cu care abordează subiectul e frapantă.“ — The New York Times Book Review

Universul într-o coajă de nucă ne poartă către frontierele fizicii actuale, acolo unde realitatea e deseori mai stranie decât ficţiunea, pentru a explica publicului larg pricipiile care guvernează universul.

Obține toate răspunsurile rapid din acest ghid revoluționar și complet!

Capacitatea de a percepe știința ca pe un tot – materie, spațiu, energie, viață, vreme, informație și viitor – nu doar că te va ajuta să înțelegi provocările cu care se confruntă umanitatea, ci îți va permite și să aprofundezi tehnologiile speciale. Cartea de față, în care vei găsi demonstrații amănunțite și fapte științifice fundamentale, este un adevărat manual, cu ajutorul căruia vei putea trece de la nivelul de începător la o înțelegere avizată a celor mai fierbinți subiecte din domeniile științei. Volumul include explicații pas cu pas despre subiecte complexe, precum apariția vieții pe Pământ și formarea plăcilor tectonice, dar și recomandări de lecturi suplimentare, care să te ajute să înțelegi ideile esențiale.

Lucrarea de față cuprinde capitole despre teoria Big Bang, sistemul solar, apariția vieții, evoluție, genom, genetică și donare, structura Pământului, cutremure și vulcani, inteligența artificială, explorarea spațiului, frauda științifică, controversele științifice, schimbările climatice și viitorul științei.

Această carte constituie o alegere extraordinară pentru oricine vrea să descopere informații noi din diferite domenii, lucrarea adresându-se tuturor celor ce își doresc o inițiere cuprinzătoare și accesibilă pe cele mai diverse subiecte din domeniul științei.

Ediție îngrijită, traducere și note de Smaranda Bratu Elian  •  Prefață de Horia-Roman Patapievici  •  Reconstituiri geometrice de Tudor Elian

„Epoca în care aceste prelegeri au fost rostite, spre deosebire de a noastră, a fost una în care literele și matematica, teologia și științele, cultura umanistă și cultura științifică trăiau împreună, firesc, fără eforturile inter- sau transdisciplinare de care avem noi nevoie azi pentru a le readuce laolaltă. Matematicienii nu erau văzuți ca specialiști, ci ca umaniști, iar între umaniști cunoștințele matematice cel mai adesea nu lipseau. Savanții și umaniștii acestei epoci inaugurează tipul intelectual al «teologului secular», pe care l-au ilustrat oameni precum Galileo, Descartes, Hobbes, Leibniz, Newton, oamenii care au dominat tot secolul al XVII-lea, cei care au creat, pe ruinele aristotelismului, știința modernă a naturii – un tip de știință cum nu se mai întâlnise până atunci în istorie.“ — H.-R. PATAPIEVICI

Pe copertă: Agnolo Bronzino, Portretul lui Dante (detaliu), 1530

ALEXANDRU BABEȘ este profesor de neuroştiinţe şi fiziologie la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Laboratorul pe care îl conduce se ocupă de studiul sistemului nervos periferic, al neuronilor senzitivi cu ajutorul cărora simţim durerea şi temperatura ambientală. A publicat peste treizeci de articole ştiinţifice în reviste internaţionale cu referenţi. Este coautor al unor studii apărute în Nature, Nature Medicine, Nature Communications, Journal of Neuroscience, Pain şi Journal of Physiology. Începând din 1995 a beneficiat de numeroase stagii de cercetare în Germania, Franţa, Marea Britanie şi Spania. A fost bursier al fundaţiei germane Alexander von Humboldt şi a primit din partea acesteia premiul pentru cercetare „Friedrich Wilhelm Bessel“ în 2019. În 2018 i s‑a acordat premiul „Nicolae Simionescu“ al Academiei Române. A fost preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice în perioada 2011–2012, iar din 2020 ocupă din nou această funcție.

Peter Wohlleben s-a născut în 1964, a studiat silvicultura și a lucrat 23 de ani la administrația forestieră din Renania-Palatinat. În 2006 a renunţat la acest loc de muncă și a preluat, ca pădurar, o zonă forestieră de 1200 de hectare din regiunea Eifel. Acolo își transpune cu succes ideea de protecție naturală ecologică și viabilă economic. În plus, și-a descoperit pasiunea pentru scris, iar cărțile lui au surprins plăcut o lume întreagă.

Este invitat în numeroase emisiuni TV, podcasturi și alte evenimente în care comunică cele mai noi descoperiri științifice despre natură. Este autorul bestsellerului internațional Viața secretă a copacilor, a versiunii ilustrate pentru copii Auzi cum vorbesc copacii? și a cărții Pădurea, instrucțiuni de folosire.

JIM BAGGOTT (n. 1957) a studiat chimia la Manchester, iar în 1978 și-a obținut la Universitatea Oxford titlul de doctor în chimie fizică. Activitatea sa de cercetător s-a împletit cu cea de autor al unor cărți cu subiecte la granița dintre știință, filozofie și istoria științei, între care The Quantum Story, Farewell to Reality, The First War of Physics, The Meaning of Quantum Theory, Origins: The Scientific Story of Creation (tradusă în română la Editura Humanitas sub titlul Origini: Povestea științifică a creației), Higgs: The Invention and Discovery of the God Particle (tradusă în română la Editura Humanitas sub titlul Higgs: Inventarea și descoperirea „particulei lui Dumnezeu“). Publică în mod regulat în revistele New Scientist și Nature.

ALEXANDRU N. STERMIN este biolog și explorator. Predă la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș‑Bolyai cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Este licențiat în biologie și teologie, a absolvit un masterat în filozofie și un program de formare în psihoterapie pozitivă. A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii. În 2015 a contribuit la seria Fauna României (Păsări) publicată de Academia Română. În 2017 și-a lansat prima carte, Jurnalul unui ornitolog. Scrie articole în revistele Sinteza și National Geographic. În 2021 a primit Premiul de Excelență din partea Universității Babeș‑Bolyai, pentru implicarea culturală și deschiderea spre comunitate.

Deși are pregătire de neurobiolog și diplome în fiziologie și biofizică, WILLIAM H. CALVIN (n. 1939) a predat psihiatria și științele comportamentale la University of Washington din Seattle. A scris cincisprezece cărți despre creier și evoluție, cele mai multe pentru publicul nespecializat. Printre temele principale ale cercetărilor sale științifice se numără creșterea spectaculoasă a volumului creierului hominizilor în timpul epocilor glaciare și reorganizarea sistemului nervos central răspunzătoare de apariția limbii articulate și a logicii.

Știința este fantastică. Ne spune multe lucruri despre spațiul infinit, despre cele mai mici organisme vii, despre corpul uman și despre istoria Pământului. Oamenii s-au ocupat mereu de știință, pentru că au vrut mereu să priceapă lumea și să îi stăpânească forța. De la filosofii greci ai Antichității, până la Einstein, la Watson și Crick și la oamenii de știință ajutați de computerele puternice de azi, bărbații și femeile s-au mirat, au examinat, au experimentat, au calculat și uneori au făcut descoperiri atât de importante încât am început să vedem lumea – și pe noi înșine – într-o lumină cu totul nouă.

Mică istorie a științei reface marșul științei de-a lungul secolelor. Cartea deschide o fereastră spre natura fascinantă și imprevizibilă a activității științifice și descrie emoția stârnită când descoperirile lansează o provocare la adresa ideilor cunoscute și acceptate.

Cu ilustrațiile sale minunate și stilul cald și accesibil, acesta este un volum pentru cititorii tineri și mai puțin tineri, deopotrivă.

 

Unul dintre avantajele acestei istorii de mici dimensiuni este că desfășurarea impresionantă de realizări moderne are loc în timp ce secolele anterioare ne sunt încă proaspete în minte. În relatarea lui Bynum, mica istorie are dimensiuni impresionante... Wall Street Journal

 

O istorie fascinantă... pentru adolescenții curioși, dar și pentru cititorii adulți. Publishers Weekly

David Reich, profesor în cadrul Departamentului de Genetică la Harvard Medical School și cercetător la Howard Hughes Medical Institute, este un pionier al analizei ADN-ului uman ancestral. În anul 2015 a fost inclus de prestigioasa revistă științifică Nature în lista celor „10 persoane care contează” în domeniul științei, datorită contribuției sale la transformarea studiului ADN-ului ancestral „dintr-o activitate de nișă într-un proces industrial”. A primit numeroase distincții, printre care Premiul Newcomb Cleveland și Premiul Dan David pentru descoperirea computațională a încrucișării dintre Neanderthalieni și oamenii moderni.

Randall Munroe este autorul bestsellerurilor What If? și Explicatorul de lucruri, clasate pe primul loc în topul New York Times, al blogului de întrebări și răspunsuri cu tematică științifică What If și al foarte apreciatului webcomic xkcd. Fost expert în robotică la NASA, a părăsit agenția spațială americană în 2006 ca să facă benzi desenate pe internet. Trăiește în Massachusetts.

Dr. Peter B Scott-Morgan, expert în robotică și în dezvoltarea algoritmilor comportamentali care ne pot influența viitorul, este recunoscut drept una dintre autoritățile mondiale în descifrarea mecanismelor ascunse ale funcționării societății. Timp de 25 de ani, a avut acces privilegiat la nenumărate instituții, agenții guvernamentale și corporații din întreaga lume, pentru a decoda dinamica sistemelor care fac să funcționeze domenii precum economia, finanțele, comerțul, transportul, comunicațiile etc. În 2007, s-a retras din activitățile cu caracter comercial, iar în prezent își folosește cunoștințele exclusiv pentru analiza problemelor sistemice globale.