Cărți

Matt Parker este autorul cărții Things to Make and Do in the Fourth Dimension, comedian de stand-up și youtuber cu peste 100 de milioane de urmăritori. Scrie despre matematică în The Guardian, este gazda emisiunii Outrageous Acts of Science difuzată pe Science Channel și apare regulat în diverse emisiuni ale postului BBC, printre care More or Less, The Infinite Monkey Cage și QI. Matt Parker își susține spectacolele de stand-up despre matematică în fața a mii de spectatori.

MATT RIDLEY este autorul mai multor cărți de știință și economie, printre care: The Red Queen: Sex and the Evolution of Human Nature (1993), The Origins of Virtue: Human Instincts and the Evolution of Cooperation (1996), Genome: The Autobiography of a Species in 23 Chapters (1999), Nature via Nurture: Genes, Experience, & What Makes Us Human (2003), The Rational Optimist: How Prosperity Evolves (2010), The Evolution of Everything: How Ideas Emerge (2015). Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi. De asemenea, scrie și articole pentru The Telegraph și The Wall Street Journal și are o rubrică permanentă în cotidianul The Times. Este membru al Comisiei pentru Știință și Tehnologie de pe lângă Camera Lorzilor.

Inovația. Cum funcționează și de ce-i priește libertatea? (How Innovation Works: And Why It Flourishes in Freedom) a apărut în 2020 și este cea mai recentă carte a sa.

„Matt Ridley explorează resorturile fascinante ale inovației, motorul economiei moderne. E un spectacol să vedem istoria avansurilor umane și să descoperim cât de utile ne sunt aceste lecții.“
Walter Isaacson

Adrian Șonka este astronom de mai bine de 20 de ani, timp în care a privit cerul și a învățat să observe multe tipuri de obiecte cosmice: stele variabile, asteroizi, planete, ocultații etc.

În prezent, observă asteroizi și planete prin telescoapele Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ și cele ale Institutului Astronomic al Academiei Române. Ține cursuri de astronomie la Observator, la Fundația Calea Victoriei, în școli, în librării și oriunde găsește alți oameni pasionați care vor să afle mai multe.

A făcut studii de fizică și comunicare, dar, pentru că în România astronomia nu se învață la școală, cele mai multe lucruri le-a învățat singur, din pasiune. În 2020 a terminat un doctorat în fizică, având specializarea planetologie-asteroizi.

Poate fi găsit la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ unde ține prezentări de planetariu și observații astronomice cu publicul. Din când în când, organizează și ieșiri în afara orașului cu grupuri de pasionați de astronomie. Scrie constant despre astronomie și observații astronomice pe site-ul său, www.sonkab.com

În 2018 i-a apărut la Editura Nemira Ghidul micului astronom prin Univers, o carte de astronomie pentru copii și publicul larg. O plimbare prin Univers este cea de-a doua carte a sa și promite că vor mai urma și altele, la fel de interesante și de amuzante.

Rob Wesson are o diplomă în geoștiințe de la MIT și un doctorat în geofizică la Universitatea Stanford, iar cariera sa în studiul cutremurelor alături de U.S. Geological Survey (USGS) se întinde deja pe patru decenii. În prezent este cercetător emerit în cadrul USGS și are la activ mai multe granturi de cercetare acordate de National Science Foundation. Când nu călătorește în America de Sud sau altundeva, își împarte timpul între casa lui din Evergreen, Colorado, și cabana pe care și-a construit-o în apropiere de McCarthy, Alaska.

„Rob Wesson a amestecat fermecător știința de azi, o înțelegere istorică de excepție și propria experiență de geolog pentru a relata cum a ajuns Darwin la prima lui teorie: una despre evoluția Pământului. Wesson a luat-o pe urma lui Darwin ca să înțeleagă mai bine cutremurele majore care, și acum, pot devasta locurile unde se petrec. Încurajez pe oricine e interesat de studierea Pământului să facă această călătorie alături de Wesson și Darwin.“
Duncan Agnew, profesor de geofizică la Institutul de Oceanografie Scripps

Évelyne Heyer este profesoară de antropologie genetică la Muséum National d’Histoire Naturelle din Paris. Specializată în studiul pigmeilor și al popoarelor din Asia, pe care le-a observat în numeroase misiuni de cercetare, a urmărit să reveleze prin cercetările sale efectul culturii asupra evoluției noastre genetice.

Comisar științific la Musée de l’Homme, a coordonat volumele Une belle histoire de l’Homme (2015) și, împreună cu Carole Reynaud-Paligot, Nous et les autres - Des préjugés au racisme (2017). Tot împreună cu istoricul Carole Reynaud-Paligot, a publicat în 2019 On vient vraiment tous d’Afrique?.

Odiseea genelor este cea mai recentă carte a sa și a apărut în Franța în 2020.

MICHAEL POLLAN este autorul cărților Cooked, Food Rules, In Defense of Food, Dilema Omivorului și The Botany of Desire, toate bestselleruri New York Times.

Este profesor de jurnalism la Universitatea Berkeley și colaborator al New York Times Magazine.

Articolele sale despre alimentație și agricultură au primit numeroase distincții de-a lungul timpului, printre care Reuters/World Conservation Union Global Award pentru Jurnalism de Mediu, James Beard Award și Genesis Award din partea American Humane Association. În 2010, revista Time l-a desemnat printre cei mai influenți o sută de oameni din lume.

În timpurile străvechi, matematica a fost inventată pentru a fi utilă. Numerele erau folosite pentru a ţine socoteala turmelor, iar geometria ajuta la măsurarea campurilor şi la trasarea drumurilor. Povestea ar fi putut să se oprească aici, dar, de-a lungul secolelor, oamenii au continuat să exploreze cu uimire căile sinuoase ale acestei ştiinţe abstracte.
Desigur, istoria matematicii a fost scrisă de genii, însă adevăratele personaje ale acestui „mare roman" sunt ideile. Acele idei care încolţesc într-o bună zi în mintea cuiva, după care se propagă din secol în secol, din continent în continent, cresc şi înfloresc, sfârşind prin a ne ajuta în viaţa de zi cu zi în moduri dintre cele mai surprinzătoare.
Mickaël Launay ne arată cât de frumoasă, poetică şi surprinzătoare este, de fapt, matematica, această disciplină aparent aridă, care ascunde comori nebănuite.
Numărul π este de-a dreptul fascinant, iar şirul lui Fibonacci şi numărul de aur ne deschid perspective insolite asupra realităţii înconjurătoare. Ecuaţiile sunt adevărate provocări intelectuale, iar infinitul mic ne asaltează mintea cu nenumărate paradoxuri.

Dacă n-ai înţeles niciodată nimic din matematică, dacă ţi s-a întâmplat chiar s-o deteşti, ce-ai zice să-i dai o a doua şansă? Vei avea parte de o mare surpriză.

„O carte atât de fascinantă, încât, după ce o vei fi citit, îţi va fi greu să mai spui că nu-ţi place matematica. Mickaël Launay este profesorul de matematică pe care ţi l-ai dorit dintotdeauna." - Le Monde

„De neratat! Ambiţios şi foarte bine documentat, Marele roman al matematicii explorează toate faţetele acestei discipline, de la geometrie şi calculul probabilităţilor până la conceptul de infinit, chestiunile mai complicate fiind explicate cu ajutorul unor scheme şi ilustraţii ingenioase." - La Croix

„Deşi abordează o disciplină considerată foarte dificilă, Marele roman al matematicii este o carte pasionantă, care se citeşte aproape ca un thriller. Autorul povesteşte într-un stil viu şi accesibil naşterea probabilităţilor, apariţia coordonatelor carteziene şi inventarea computerelor, descriind contextul istoric mai larg în care au avut loc toate aceste descoperiri. O reuşită extraordinară!" - www.lelitteraire.com

Mickaël Launay (n. 1984) este matematician şi scriitor francez. A absolvit Şcoala Normală Superioară din Paris, iar în 2012 şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Aix-Marseille, cu o teză despre probabilitate. De peste 15 ani, organizează proiecte de popularizare a matematicii atât pentru copii, cât şi pentru publicul larg, iar în 2013 a creat, în acelaşi scop, canalul Micmaths pe YouTube.
Este coautor a două cărţi, 52 semaines de defis mathematiques şi L'affaire Olympia: Les secrets mathematiques de T. Folifou, iar în 2018 a primit Premiul D’Alambert pentru întreaga sa contribuţie la popularizarea matematicii.
Marele roman al matematicii a obţinut în 2017 Premiul Tangente pentru cea mai bună carte de popularizare a matematicii.

Dr. DAVID WHITEHOUSE este specialist în astrofizică. A făcut parte din echipa de cercetători de la Mullard Space Science Laboratory (University College London), a fost corespondent al secţiei de ştiinţă din cadrul postului de radio britanic BBC şi editor al BBC News Online. Principalele volume publicate sunt, alături de Journey to the Centre of the Earth: The Remarkable Voyage of Scientific Discovery into the Heart of Our World (2015; Călătorie spre centrul Pământului. Extraordinara expediţie de explorare ştiinţifică în adâncurile lumii noastre), The Moon: A Biography (2001), The Sun: A Biography (2006), One Small Step: The Inside Story of Space Exploration (2009), Apollo 11: The Inside Story (2019), Space 2069: After Apollo: Back to the Moon, to Mars, and Beyond (2020). Dr. David Whitehouse este membru al Societăţii Regale de Astronomie. Asteroidul 4036 Whitehouse îi poartă numele.

JULIA FISCHER este medic, jurnalist și un moderator cu o curiozitate nesățioasă pentru subiectele medicale și științifice. Marea ei pasiune este să le explice competent și distractiv – fie în direct, la diferite evenimente, la televizor sau online, fie în emisiunea ei radiofonică, Însemnări medicale cu dr. Julia Fischer, difuzată pe Radioeins. Trăiește cu familia la Berlin.

Pentru a scrie Viața remarcabilă a pielii, doctorul MONTY LYMAN a cutreierat lumea, făcând cercetări inclusiv în Africa, Asia de Sud și Australasia. Și-a făcut studiile la Oxford, Birmingham și la Imperial College London. A lucrat într-unul dintre cele mai importante laboratoare de dermatologie din lume, a câștigat câteva premii naționale pentru lucrări de medicină și dermatologie și a ținut numeroase discursuri la conferințe naționale. În 2017 a câștigat Premiul Wilfred Thesiger Travel Writing pentru povestea călătoriei făcute în scopul unor cercetări dermatologice în Tanzania, prezentată de Colin Thubron, președinte al Royal Society of Literature. Trăiește în Oxford.

CARLO ROVELLI este un fizician teoretician cu importante contribuţii în fizica spaţiului şi timpului. A lucrat în Italia şi Statele Unite, iar în prezent conduce grupul de cercetări privind gravitaţia cuantică de la Centrul de Fizică Teoretică din Marsilia. Cărţile sale Şapte scurte lecţii de fizică (2014; Humanitas, 2016, 2021), Realitatea nu e ceea ce pare (2014; Humanitas, 2019) şi Ordinea timpului (2014; Humanitas, 2019) s‑au bucurat de un mare succes internaţional, fiind traduse în peste patruzeci de limbi.

DAVID EPSTEIN deține titlul de master în științele mediului. A colaborat cu Sports Illustrated, unde a scris despre știința sportului, medicină și sporturi olimpice. Reportajele lui de investigație se numără printre cele mai citite. Un alergător pasionat, a fost medaliat împreună cu echipa de atletism a Universității Columbia după ce au participat la campionatul colegiilor de pe întreaga Coastă de Est. Aceasta este prima lui carte. Locuiește în Brooklyn.

RICHARD PHILLIPS FEYNMAN s-a născut la New York în 1918. Din copilărie, înzestrările sale excepţionale s-au manifestat în pasiunea pentru experimente şi în capacitatea de a descoperi pe cont propriu matematica. A studiat la Institutul Tehnologic din Massachusetts şi la Princeton. În timpul războiului, la Los Alamos, a participat la Proiectul Manhattan pentru construirea bombei atomice. După război, a predat la Universitatea Cornell, apoi, din 1951, la Institutul Tehnologic din California. Principala sa contribuţie în fizică a fost elaborarea metodei integralelor de drum, care i-a permis să formuleze o teorie deopotrivă riguroasă şi intuitivă a electrodinamicii cuantice şi pentru care a primit în 1965 Premiul Nobel (împreună cu Julian Schwinger şi Sin-Itiro Tomonaga). Preocupările sale au cuprins un spectru uimitor de larg: fizica particulelorelementare, proprietăţile heliului lichid, informatică, biologie, muzică, desen. Cunoscut pentru nonconformismul lui printre fizicieni, a dobândit şi o celebritate publică în 1986, când a explicat pe înţelesul tuturor cauzele dezastrului navetei Challenger. A murit în 1988.La Editura Humanitas au apărut volumele Vă ţineţi de glume, domnule Feynman! Aventurile unui personaj ciudat şi Şase lecţii uşoare. Bazele fizicii explicate de cel mai strălucit profesor.

„Manifestând un talent deosebit și o înțelegere profundă a subiectului, Jheni Osman construiește o poveste captivantă pentru a ne arăta cum marile aventuri în necunoscut au contribuit în mod covârșitor la descoperiri științifice esențiale, care continuă să schimbe felul în care interacționăm cu lumea... Autoarea face o treabă minunată atunci când ne arată cât de departe am ajuns și, în același timp, cât de multe lucruri mai sunt de descoperit.”
Leon McCarron, explorator, regizor și scriitor irlandez

„O selecție variată și atent făcută de expediții științifice, prezentate sintetic și într-un mod accesibil. O alegere perfectă pentru aventurierii curioși din viața voastră.”
Pip Stewart, exploratoare, prezentatoare TV și jurnalistă britanică

Cartea mică a marilor expediții ne poartă într-o călătorie antrenantă și plină de suspans pe pământ, sub apă și în spațiul cosmic, pentru a descoperi aventurile excepționale și inovatoare ale unor oameni curioși și curajoși. Aceste expediții au avut o influență covârșitoare asupra imaginii noastre despre lume, ne-au transformat modul de viață și au inspirat generații întregi.

CARLO ROVELLI s-a născut în 1956 la Verona şi, după ce a studiat fizica la Universitatea din Bologna, şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Padova, pentru a lucra apoi în Statele Unite şi în Franţa. Prin cercetările sale, Carlo Rovelli a adus contribuţii importante la construirea unei teorii cuantice a gravitaţiei – probabil cea mai dificilă problemă cu care se confruntă fizica în zilele noastre.

    Sarah Frier scrie despre companiile de social media pentru agenția internațională de știri Bloomberg News, colaborând, totodata, cu revista Bloomberg Businessweek și cu postul de televiziune Bloomberg. Este licențiată în jurnalism a Universității din Carolina de Nord. I s-au decernat numeroase premii pentru articolele sale, câștigându-și reputația de excelenta cunoscătoare a modului în care firme precum Facebook, Instagram, Snapchat și Twitter iau decizii de afaceri care ne afectează societatea și viitorul.

Născut la New York în 1963, BRIAN GREENE a dovedit din copilărie aptitudini excepţionale pentru matematică. După studii la Harvard şi un doctorat susţinut la Oxford, a lucrat în cadrul Facultăţii de Fizică a Universităţii Cornell, iar din 1996 este profesor la Universitatea Columbia. Contribuţiile sale în domeniul teoriei corzilor şi cosmologiei îl aşază în rândul celor mai importanţi fizicieni teoreticieni ai zilelor noastre.

MICHAEL S.A. GRAZIANO s-a născut în 1967 în Bridgeport, Connecticut. După studii în psihologie și științe cognitive la Universitatea Princeton și la MIT, și-a susținut doctoratul în neuroștiințe la Princeton în 1996. Tot aici duce o amplă și importantă muncă de cercetare care își propune să explice cum creierul monitorizează spațiul din jurul corpului, cum controlează mișcarea în acel spațiu și cum construiește conștiința. Descoperirile sale s-au concretizat în numeroase conferințe susținute în marile universități ale lumii și în zeci de articole științifice și de popularizare. Este profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea Princeton din 2001. Printre cărțile sale se numără: The Spaces Between Us: A Story of Neuroscience, Evolution, and Human Nature (2018); Consciousness and the Social Brain (2013); God, Soul, Mind, Brain: A Neuroscientist’s Reflections on the Spirit World (2010); The Intelligent Movement Machine: An Ethological Perspective on the Primate Motor System (2008). Graziano a publicat, de asemenea, romane, cărți despre muzică și cărți pentru copii, acestea din urmă sub pseudonimul B.B. Wurge.

Bill Bryson, născut în SUA, a lucrat ca jurnalist şi a fost rector al Universităţii Durham din Marea Britanie. La Editura Polirom, de acelaşi autor au mai apărut Acasă. O istorie a vieţii private (2012, 2017), De cealaltă parte a lumii. Călătorind prin Australia (2014), O plimbare în pădure. Redescoperind America pe cărările Munţilor Apalaşi (2015), Călătorii prin Europa (2015), Despre toate, pe scurt. De la Big Bang la ADN (2015), 1927. O vară care a schimbat lumea (2016), Însemnări de pe o insulă mică. O călătorie prin Marea Britanie (2017), Drumul către Little Dribbling. Noi însemnări de pe o insulă mică (2018), Însemnări dintr‑o ţară mare. Visul american văzut de aproape (2018) şi Continentul uitat. America micilor oraşe (2019).

Neil Shubin este paleontolog, profesor distins de biologie organistica si anatomie la Universitatea din Chicago. Din anul 2011, Neil a fost ales membru al National Academy of Sciences, distinctie de inalta onoare si apreciere in lumea oamenilor de stiinta. Este renumit pentru descoperirea Tiktaalik roseae, impreuna cu Ted Daeschler si Farish Jenkins. NBC News l-a numit „Personalitatea saptamanii” in anul 2006, cu ocazia acestei remarcabile descoperiri. Neil este si autorul unei alte carti de stiinta extrem de populara: The Universe Within (2013). Bestsellerul Pestele din noi (2008) a fost declarata cea mai buna carte a anului 2009 de catre National Academy of Sciences.

           Bertrand Russell, filosof şi matematician englez, şi-a desfaşurat activitatea academica la Trinity College, Universitatea Cambridge, unde a predat timp de mai mulţi ani. A ţinut de asemenea prelegeri in Statele Unite. Distins cu Premiului Nobel Pentru Literatura in 1950, Russell este autorul mai multor carţi printre care se numara Principia Mathematica, scrisa impreuna cu A.N. Whitehead, Autobiography, in trei volume, şi Mysticism and Logic, ultima publicata la Editura Herald in 2011.

John Searle si-a inceput cariera cu cercetari de filosofia limbajului (Speech Acts: An Essay in the Philosophy of Language, 1969), numarandu-se printre fondatorii teoriei actelor de vorbire. Intrucat cuvintele pe care le folosim au functii si aspecte diverse, una dintre acestea fiind ca trimit spre ceva din afara lor, Searle a trecut la abordarea problematicii intentionalitatii. In lucrarea Intentionality: An Essay in the Philosophy of Mind (din 1983) el pune in evidenta capacitatea fenomenelor mentale de a fi despre ceva, de a trimite la ceva: dorim un obiect, iubim pe cineva, ne imaginam o realizare etc. Aprofundarea chestiunilor legate de problematica mintii, a raporturilor dintre minte si corp, precum si problema naturii constiintei sunt realizate apoi in The Rediscovery of the mind (1992) si in The Mistery of Consciousness (1997). Ce ni se pare extrem de interesant este ca aceasta continua abordare a aceleiasi problematici, ce se intinde pe parcursul mai multor decenii, pana la scrierile sale din ultimii ani - Intentional Acts and Institutional Facts (2007), Philosophy in a New Century (2008), Making the Social World: The Structure of Human Civilization (2010) - nu pare sa se repete. Desi reia problemele, le pune in lumini diferite, aduce noi argumente si contraargumente etc., reusind sa trezeasca de fiecare data atentia cititorului…

Mintea: scurta introducere in filosofia mintii este pe de o parte o introducere excelenta in problematica filosofiei mintii si pe de alta parte este o lucrare ce aduce solutii, ce ridica noi intrebari si meditatii, fapte ce suntem convinsi ca vor face ca aceasta lucrare sa fie un best-seller al literaturii filosofice.

Cine a descoperit focul? Cine a inventat roata? Dar îmbrăcămintea? Cine a realizat prima intervenţie chirurgicală? Cine a pictat prima capodoperă a lumii? Cine a descoperit săpunul? Cine a spus prima glumă?

Acest periplu fascinant prin cele mai vechi timpuri ale omenirii valorifică toate resursele disponibile, de la genetica modernă până la mărturiile arheologice, pentru a-i aduce în faţa noastră pe oamenii de geniu din spatele unor descoperiri şi inovaţii care au schimbat fundamental lumea.

„Cody Cassidy spune aici povestea unor oameni care au trăit în urmă cu mii şi chiar milioane de ani, ale căror nume nu ne vor fi cunoscute niciodată, dar de ale căror invenţii beneficiem până în ziua de astăzi.”

New York Post

„Cassidy îi poartă pe cititori într-un tur ameţitor de popularizare a descoperirilor şi invenţiilor din istoria noastră... A face din istorie un obiect de studiu plăcut este adesea greu, dar autorului îi reuşeşte aici de minune. Am citit cartea dintr-o răsuflare şi m-am gândit imediat că ar fi cadoul perfect atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari... Această plimbare relaxată prin timp, dar atent gândită reprezintă un excelent mijloc de a călători, mai ales acum, când suntem cu toţii obligaţi să stăm mai mult acasă.”

San Francisco Chronicle

„O carte edificatoare şi antrenantă... în demersul său de a aduce la viaţă preistoria, Cassidy dă dovadă atât de iscusinţă, cât şi de cunoştinţe solide legate de ştiinţa din spatele acestor studii de caz antropologice. Cititorul va fi fermecat şi va redescoperi cu bucurie aceste vremuri îndepărtate.”

Publishers Weekly

ȘTIAI CĂ...

Primul deschizător de conserve a fost inventat în 1855 – la cincizeci de ani după apariția cutiilor de conserve?

Sau că primul telefon mobil a avut amețitoarea greutate de 1,1 kg și dura zece ore pentru a-i încărca bateria?

În această imensă colecție de invenții, Cartea începuturilor ne poartă în jurul lumii, într-o călătorie care sărbătorește creativi­tatea umană, începând cu civilizațiile antice și până în zilele noastre.

Descoperă povestea primei femei chirurg, a omului de știință care a creat cuburile Oxo, Marmita și oglinda acoperită cu argint și povestea călugărului scoțian care a inventat motorul electric.

Acest volum este o colecție de descoperiri – cele mai faimoase și... nefaimoase – realizate de-a lungul omenirii.