Literatură pentru copii

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

Astrid Lindgren (14 noiembrie 1907 – 28 ianuarie 2002) a fost una dintre cele mai celebre și mai iubite scriitoare de literatură pentru copii din întreaga lume.

S-a născut și a crescut în localitatea suedeză Näs, de lângă orașul Vimmerby, și multe dintre cărțile sale au fost inspirate de ținuturile copilăriei. Personajele din cărțile ei – Pippi, Karlsson, Prințul Mio – au făcut înconjurul lumii, au învățat să vorbească în toate limbile pământului și au devenit personaje de film ori de desene animate și sfătuitori de taină ai micilor cititori.

Astrid Lindgren a primit mai multe distincții pentru opera sa, între care și prestigiosul premiu Hans Christian Andersen. În 1967, editura Rabén & Sjögren a instituit premiul Astrid Lindgren, care se decernează anual unui scriitor de limbă suedeză, iar în 2003, guvernul Suediei a înființat Astrid Lindgren Memorial Award, un premiu în valoare de cinci milioane de coroane suedeze. Printre câștigătorii acestui premiu se numără autori ca Maurice Sendak, Philip Pullman, Shaun Tan.

Din 1996, o mică planetă îi poartă numele: 3204 Lindgren. La aflarea veștii despre botezarea asteroidului, scriitoarea a răspuns cu umoru-i caracteristic: „De acum înainte, puteți să mă numiți Asteroid Lindgren“.

Alexandru Mitru (1914–1989) a scris literatură pentru copii și tineri. Poate cea mai cunoscută operă a lui este Legendele Olimpului, apărută în două volume, unul despre eroi ca Heracles, Tezeu, Asclepios, Orfeu, Oedip, Ahile, Hector sau Ulise, celălalt despre zei precum Uranus, Afrodita, Zeus, Hermes, Apolo, Demetra sau Atena. O altă carte foarte cunoscută este Din marile legende ale lumii, în care Alexandru Mitru rescrie mituri despre Ghilgameș, Roland, Sigfrid și Crimhilda, Arthur și cavalerii Mesei Rotunde, Tristan și Isolda. Printre operele sale se mai numără Căciula fermecată sau Povești despre Păcală și Tândală.

Mircea Sântimbreanu a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist și producător de film.

Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Școala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Școala elementară de 7 ani nr. 139 din București, cartierul Rahova. Experiența cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărți pentru copii. Din anul 2000, școala poartă numele de Mircea Sântimbreanu.Este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii și pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura Albatros pe care a condus-o.

Alexandru Mitru (1914–1989) a scris literatură pentru copii și tineri. Poate cea mai cunoscută operă a lui este Legendele Olimpului, apărută în două volume, unul despre eroi ca Heracles, Tezeu, Asclepios, Orfeu, Oedip, Ahile, Hector sau Ulise, celălalt despre zei precum Uranus, Afrodita, Zeus, Hermes, Apolo, Demetra sau Atena. O altă carte foarte cunoscută este Din marile legende ale lumii, în care Alexandru Mitru rescrie mituri despre Ghilgameș, Roland, Sigfrid și Crimhilda, Arthur și cavalerii Mesei Rotunde, Tristan și Isolda. Printre operele sale se mai numără Căciula fermecată sau Povești despre Păcală și Tândală.

Lavinia Braniște s-a născut în 1983 la Brăila, unde, după lungi peregrinări prin alte locuri, a ajuns să locuiască și în prezent. Scrie poezii, proză scurtă, romane și literatură pentru copii.

"Am crescut cu poveştile bunicului, care îmi mai făcea şi jucării de carton şi zmeie colorate, pe care mi le înălţa pe calea ferată – „la linie“. Tot cu bunicul intram în pepiniera de la linie pe sub un gard de sârmă şi culegeam iarbă pentru găini şi păpădii galbene pentru mama. Cu bunica tundeam scaieţi şi-i puneam pe casă de Rusalii şi a doua zi ne uitam să vedem cui i-a crescut mai mult norocul.

Cărţile pentru copii au venit peste mine dintr-o întâmplare, după o pauză de douăzeci de ani, timp în care am schimbat joburi și chirii și m-am învăţat să trăiesc singură. Scriu pentru că-mi place să scriu. Și am avut nevoie de douăzeci de ani ca s-o spun fără jenă.“ - Lavinia Braniște

„Scrisul pentru copii înseamnă pentru mine o școală continuă. Adică am impresia tot timpul că mai am multe de învățat și, pentru a le învăța, am nevoie să fiu în contact cu copiii, să le citesc din cărțile mele, să-i observ în timpul lecturii și apoi să stăm de vorbă. E un proces prin care eu învăț în permanență de la ei. Învăț cum să fac să ajungă la ei niște povești (pe care mi-ar plăcea mult să le guste și părinții) și cum să-mi ajustez limbajul. Cred că se vede diferența între prima mea carte pentru copii și textele mai recente. La început am crezut că e ușor să scrii pentru copii, dar apoi mi-am dat seama că nu e chiar așa. Poate nici nu m-aș fi aventurat în zona asta dacă n-aș fi fost atît de naivă la început. Am crezut că umorul îmi va da o libertate totală, una pe care n-o am în cărțile pentru adulți, dar apoi am descoperit că vine la pachet cu constrîngeri pe alte paliere. De asemenea, mi s-au respins destule texte de-a lungul timpului, iar acesta a fost un alt lucru pe care a trebuit să-l gestionez: sînt nevoită să înțeleg reținerile editurilor (și să le apreciez deschiderea, atunci cînd e cazul) și să fiu conștientă că nu e sănătos s-o iau prea personal."

JAMES PATTERSON a fost ales de copiii din Statele Unite ale Americii ca Autorul Anului în 2010, în cadrul Children’s Choice Book Awards. Multe din cărţile sale au devenit bestselleruri internaţionale, foarte bine primite de publicul tânăr, printre care amintim seriile: Generala (Corint Junior), Eu haios?(Corint Junior) Vânătorii de comori (Corint Junior), Maximum Ride (Editura Leda), Vrăjitor şi vrăjitoare, Daniel X, Alex Cross. Cărţile sale s-au vândut în peste 260 de milioane de exemplare în toată lumea, propulsându-l în topul celor mai bine vânduţi autori din toate timpurile. Trăieşte în Florida, SUA.

Duane Swierczynski este autor nominalizat la premiul Edgar și câștigătorul Anthony Award pentru romanele Canary și Revolver. A mai scris pentru televiziune și film, precum și benzi desenate.

Cu ilustraţii de K.J. Mountford
Vîrsta recomandată 9+

Într-o metropolă sumbră și coruptă numită Peligan City, tînăra Lil Potkin stă tot timpul cu ochii în patru, în căutarea unei piste care s-o transforme într-un adevărat jurnalist de investigaţii, asemenea idolului ei, A.J. McNair. Într-o noapte ploioasă, după una dintre explorările ei obișnuite prin oraș, îl întîlnește pe Nedly Stubbs, fantoma amnezică a unui băieţel, pe care numai ea o vede. Cu ajutorul lui Abe Mandrel, un detectiv cîndva celebru căzut în dizgraţie, cei doi protagoniști încearcă să dezlege misterul morţii lui Nedly, dar ajung să scoată la lumină o poveste mult mai sumbră și cu ramificaţii mai importante decît se așteptau. Tinerii cititori vor fi repede cuceriţi de atmosfera cărţii, presărată cu momente de tensiune demne de un roman poliţist, dar și de personajele sale isteţe, amuzante și înduioșătoare.

ISTORIA POVESTITA COPIILOR ESTE O SERIE DE ROMANE PENTRU COPII MENITE SA-I FAMILIARIZEZE CU ISTORIA ROMANIEI

Suntem in anul 1290.
Gemenii Ilinca si Calin au ajuns la curtea voievodului Litovoi, unde s-au intalnit cu micuta cusatoreasa Dochita, cea care avea sa le fie ghid prin aceasta noua poveste.
Curtea voievodala nu este, insa, singurul loc pe care vor avea ocazia sa-l vada in aventura lor. Rapiti de solomonarul misterios, gemenii calatoresc pe spinarea balaurului Sambur ajungand in pesterile secrete din Crangul Pamantului. Lumea care li se infatiseaza aici pare desprinsa parca din basmele copilariei lor: solomonari ascunsi sub mantiile lor negre cu glugi, mesteri pietrari cioplind in stanca si Faurul Pamantului batand pe o nicovala imensa fierul scos din foc. Totul in decorul ametitor al unui oras subteran plin de viata si mister, un loc in care gemenii spera sa descopere motivul pentru care solomonarul nu le da pace.

William Wenton, baiatul care poate sparge orice cod, se afla din nou in pericol, insa de data asta unul care porneste chiar din interiorul sau.

In momentul in care isi da seama ca o afectiune stranie il face sa-si piarda controlul – de spart coduri nici nu mai poate fi vorba – William Wenton hotaraste ca problema sa poate fi rezolvata doar intr-un singur loc: la Institutul de Cercetari Post-Umane.

Insa Institutul nu mai arata deloc asa cum isi aduce el aminte. Camera sa seamana mai degraba cu o celula, iar curtea si imprejurimile cladirii sunt permanent monitorizate de roboti aerieni si terestri. Profesorii nu vor sa-i spuna ce se intampla, desi este foarte clar ca toata lumea se teme de ceva. Sau de cineva.

Cand prietena sa, Iscia, ajunge la Institut, William crede ca acum are un aliat, insa si ea ii ascunde lucruri. Pe masura ce secretele ies la iveala, baiatul isi da seama ca nu mai poate avea incredere in nimeni, fiindca toti ii ascund adevarul. Va trebui sa se bazeze doar pe propriul instinct pentru a rezolva misterul din spatele evenimentelor stranii care se petrec la Institut.

Cea de-a doua carte a seriei William Wenton a fost descrisa de School Library Journal drept „o parte Alex Rider, o parte Codul lui da Vinci pentru copii, o parte Artemis Fowl“.

Sophie, veverița, așteaptă cu încântare Târgul din Pădurea Înrourată! Ea și prietenele ei au pregătit o coregrafie specială. Dar când exersează, lucrurile se împotmolesc puțin. Sophie e necăjită – e sigură că e numai și numai vina ei. Poate că are nevoie doar de un strop de încurajare, de o mână de ajutor din partea prietenilor și de ideea potrivită la momentul potrivit.

Hailey așteaptă cu încântare parada de Crăciun. E perioada ei preferată din an. Dar, în timpul plimbărilor prin Pădurea Înrourată, se întâlnește cu câteva animale care sunt destul de triste. Cum să facă Hailey să le dea puțin din bucuria ei?

Luca deja cobora pe culoarul ingust dintre scaune, sub privirile tuturor, pasind cu grija pe treptele care pareau sa fie un pic cam prea inalte pentru un copil ca el. Incaleca voiniceste mantinela si se trezi in arena.
- Bine ai venit, Luca! il intampina clovnul cu entuziasm. Brusc, uitase de orice tanguiala. - Stii ce trebuie sa facem, nu?
- Nu, recunoscu Luca.
- Nuuu?! se mira exagerat Florica. Pai uite, trebuie sa facem pomisorul asta sa creasca. Si arata cu degetul un loc nu prea departe de centrul arenei.
- Care pomisor? Luca era nedumerit fiindca acolo unde aratase clovnul nu era decat o gramajoara de rumegus. Luca gasi in preajma, gata pregatita, o stropitoare mica, verde. O lua si turna cateva picaturi de apa peste gramajoara de rumegus.
Capelmaistrul, fericit ca in sfarsit venise momentul asteptat, dadu din bagheta de doua ori si fanfara scoase cu toate instrumentele doua accente muzicale: Tum-tum!

L. Frank Baum (1856−1919)
S-a nascut pe 15 mai, 1856, in Chittenango, New York, SUA. A fost un important scriitor american de carti pentru copii, celebru in special pentru cartea Vrajitorul din Oz (1900) si alte 13 continuarea acesteia, cu actiunea tot pe Taramul din Oz. Tatal sau, un prosper om de afaceri, i-a cumparat o tipografie pe cand avea 14 ani. A inceput sa editeze propria revista, The Roselawn Home Journal. 
Pe la varsta majoratului, a devenit interesat de teatru si a jucat Hamlet la teatrul detinut de tatal sau. 
A debutat ca romancier in 1897, cu cartea pentru copii Mother Goose, apoi a scris peste 60 de carti, cele mai multe adresate celor mici. 
A adaptat povestea Vrajitorului din Oz pentru scena impreuna cu regizorul Julian Mitchell si au realizat pe Broadway un spectacol muzical care, timp de 9 ani, a fost prezent in turnee. 
In seria de carti despre taramul din Oz a mai scris: The Marvelous Land of Oz (1904), Queer Vizitatorii din landul Mi­nunatele din Oz (1905, benzi desenate), Dorothy and the Wizard in Oz (1908), The Road to Oz (1909) The Emerald City of Oz (1910), Patchwork Girl of Oz (1913), Little Wizard Stories of Oz (1913), Tik-Tok of Oz (1914), The Scarecrow of Oz (1915), Rinkitink in Oz (1916), The Lost Princess of Oz (1917), The Tin Woodman of Oz (1918). 
Se stinge din viata, pe 06 mai, 1919, la Hollywood, Cali­fornia.

Ami locuiește cu mama ei pe o insulă unde marea e albastră precum cerul. E tot ce știe și iubește, dar sosirea oficialului guvernamental malițios, dl Zamora, îi schimbă lumea pentru totdeauna: insula ei va fi transformată într-o colonie de leproși. Luată de la mama ei și exilată peste mare, Ami se confruntă cu un viitor nesigur într-un orfelinat. Acolo întâlnește o fată cu ochi de miere și împreună cu aceasta descoperă un secret care o va conduce într-o casă a aventurilor. Ami trebuie să se întoarcă pe insula ei, la mama ei bolnavă, dar va ajunge la timp? Înrădăcinată în evenimente reale, dar plină de magie, Insula de la capătul lumii este o poveste despre prietenie și găsirea drumului spre casă.

Vîrsta recomandată 8+

Nu-mi spune că nu pot merge la școală!

Faceți cunoștință cu Malala Yousafzai, curajoasa și minunata activistă care a supraviețuit după ce a fost împușcată în cap la 15 ani și a continuat să lupte ca să facă educația accesibilă fetelor din întreaga lume.

Ce veţi afla:
Cum un cutremur i-a zguduit la propriu viaţa;
De ce a uitat toată lumea de aniversarea ei de 12 ani;
Şi cum a devenit cea mai tînără persoană care a primit vreodată Premiul Nobel pentru Pace.

Cititorule, cartea asta nu este o enciclopedie de-adevăratelea, ci o operă de ficțiune!

Vei descoperi aici aventurile și istorisirile unui povestaș pornit în căutarea unei bucăți pierdute din sufletului lui. Vei întâlni mituri reinterpretate, zei, monștri, eroi, regi nebuni, vraci, șamani și vrăjitoare, animale fabuloase și lumi misterioase. Și da, chiar și dragostea adevărată.

Criticii spun că această carte e cel mai bun lucru de la inventarea pâinii feliate încoace. Poate chiar de la inventarea cuțitului pentru pâine.

Un urs polar urcă într-o noapte în camera lui Tilly.

Dar Tilly nu se sperie niciun pic – îl lasă să doarmă în patul ei, iar blana lui e caldă și pufoasă.
Ursul îi dă mult de furcă lui Tilly – nu-i ușor să-i faci duș unui ditamai ursul polar și nici să faci mereu curat după el. Fetița îl mai ceartă uneori, dar îl iartă mereu, pentru că ursul e prietenul ei cel mai bun și alături de el nu se teme de nimic.

Douăsprezece fiice de împărat strică noapte de noapte douăsprezece perechi de conduri de aur. Disperat, tatăl lor făgăduiește că-i va da o prințesă de soție celui care va lămuri misterul. Și astfel, zece prinți stau de strajă zece nopți la rând și dispar fără urmă. 

În dimineața celei de-a unsprezecea zile, un tânăr cu capul în nori bate la poarta castelului... 

„Fără a repeta greșelile multor adaptări mediocre în bandă desenată, excesiv de prețioase cu materialul sursă, Surducan nu se îndepărtează de spiritul pasajului. Dar ceea ce la Ispirescu e o înșiruire de evenimente, aici este comprimat într-o singură scenă. Mai mult sau mai puțin aceeași informație ajunge să fie redată printr-o sumă de mijloace, multe dintre ele confundându-se cu regia și scenografia.”

E ziua lui Cam, iar tatăl lui are în buzunar doar 75 de cenți. Singurul lucru pe care-l poate cumpăra de la bătrânul negustor de jucării e o cutie goală de carton. „Cel mai jalnic cadou din istoria zilelor de naștere“, își spune cu tristețe tatăl lui Cam. Tatăl și fiul construiesc un om din carton și descoperă cu uimire că acesta prinde viață. Prinși în jocul lor, cei doi uită de regulile impuse de negustor, cartonul ajunge pe mâna lui Marcus, iar creaturile monstruoase născute din imaginația lui diabolică amenință să-i distrugă pe toți.

Mutarea într-un oraș nou poate fi o încercare grea pentru orice copil. Dar să începi școala într-un oraș nou, să încerci să-ți faci prieteni când porți mereu un aparat auditiv voluminos poate fi de-a dreptul copleșitor pentru o fetiță de clasa întâi. Cece nu aude și uneori nu reușește ce se întâmplă în jurul ei nici măcar cu ajutorul aparatului. Mereu speriată ca nu cumva să le pară ciudată celorlalți copii, ea face tot posibilul să-și ascundă problema. Vrea tare mult să fie o fetiță ca toate fetițele și să nu mai fie singură. Ușor, ușor, Cece își va da seama că își poate transforma problema într-o superputere și că poate deveni El Surdo - un supererou care poate înfăptui tot ce-și dorește. Dar foarte curând va afla că și supereroii sunt diferiți și singuri. Va reuși ea oare să-și învingă temerile să șă-și facă o prietenă adevărată?

El Surdo este un roman grafic despre încredere, curaj și prietenie, inspirat de viața autoarei. 

„Plină de căldură, umor și extrem de puternică, El Surdo e o adevărată încântare.„”

-- Raina Talgemeier, autoarea cărții Zâmbește!

„Mi-a plăcut grozav El Surdo! E tot ce-ți poți dori: amuzantă și înduioșătoare și inteligentă!”

-- R.J. Palacio, autoarea cărții Minunea

Cu mulţi ani în urmă, pe când regina Victoria era încă o tânără zvăpăiată, exista un ţinut magic - Ţara Zânelor -, alcătuit din toate acele locuri pe care oamenii de ştiinţă nu le-au putut desena pe hartă.

Cu ajutorul unei lumânări fermecate, plutind apoi într-o corabie deasupra norilor, Tristan Thorn străbate cu o viteză uluitoare acest tărâm locuit de vrăjitoare, copaci vorbitori şi spiriduşi. Drumul e presărat însă de pericole, iar călătoria eroului aflat în căutarea stelei căzătoare, promisă fetei de care s-a îndrăgostit, ascunde o mulţime de situaţii pline de neprevăzut.

"— Tândală se numeşte. Şi cei din Sărăcani povestesc că Tândală – dar nu e de crezut! – s‑ar fi născut în pădure, sub forma unei gogoşi amare de tufan. De‑acolo – sfătuit de Noroc, un omuleţ ciudat – l‑ar fi adus moş Negru…

— Întocmai ca moş Albu pe tine, Păcală!

— Mi‑este deci frate de Noroc! s‑a bucurat Păcală. Mi‑ar plăcea să‑l cunosc!

— Ehei, îl vei cunoaşte, n‑ai teamă, l‑a încredinţat moş Albu. Cine s‑aseamănă s‑adună. Şi poate c‑o să faceţi chiar unele isprăvi împreună, feciorule, că lumea toată este‑nsetată de dreptate şi de unii ca voi are întotdeauna nevoie…"

Această ediție Arthur retro reproduce fidel ediția originală apărută la Editura Ion Creangă în anul 1984.

Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător)

Care a rămas de basmu, până astăzi tuturor,

Pentru că era din fire cam pe-o ureche, năzdrăvan,

Nu-l găsești însă în faptă să fi fost vreun viclean; 

Această ediție Arthur retro reproduce fidel ediția originală apărută la Editura Tineretului în anul 1955.

BROASCA ŞI BOUL

Văzând pe pajişte un Bou

voinic, o Broască oarecare

– cam de mărimea unui ou –

se opintea s‑ajungă şi ea cât el de mare.

— Suratelor, le spuse, luându‑şi‑l model,

mai am, mai am, mai am niţel s‑ajung cât el?

— Mai ai!… — Şi‑acum?… — Tot ai!…

— Mai sunt departe?…

— Eşti, surioară dragă, tot pitică…

S‑a mai umflat o dată, pe viaţă şi pe moarte,

şi a plesnit ca o băşică.

Au câţi, cuprinşi adesea de chinurile grijii

de‑a fi mai breji, nu‑şi ies şi azi din minţi?

Nu ţin să aibă soli atâţia prinţi?

Burghezii‑şi fac palate. Vor paji mai toţi marchijii…

Această ediție Arthur retro reproduce fidel ediția originală apărută la Editura Ion Creangă în anul 1980.

Ilustratorul Eugen Taru oferă cititorilor o călătorie extraordinară, plină de imaginație, în lumea celebrei păpuși de lemn create în secolul al XIX-lea de scriitorul italian Carlo Collodi.

Aventurile celebrului băiețel de lemn au încântat generații de copii și părinți deopotrivă, făcând din Pinocchio una dintre cele mai longevive și cunoscute povești ale copilăriei.

Această ediție Arthur retro reproduce fidel ediția originală apărută la Editura Tineretului în anul 1963.

E de prisos să spunem că vulpile sunt șirete, șterpelicioase, pungașe și perfide - o știe deja tot păsăretul -, dar mai rar ar putea vreo vulpe pe lume să întreacă în vicleșug familia Viclenescu-Șterpelici de la Vulpești.

Urși cât stânca, lupi cu colți fini, pisici sălbatice cu gheare țepoase, bursuci de familie bună, huhurezi cu carte, toți cad în plasa șmecheriilor ticluite de Viclenești ca să-și apere pielea și să-și umple cămara cu bunătăți.

Dar, pungași cum sunt, n-ai cum să nu le ții partea, fiindcă, în cursa pentru supraviețuire în pădurea întunecată, o scot la liman doar cu ascuțimea minții lor.

"Despre şleahta Vicleneştilor se spun verzi şi uscate, depinde la cine-ţi pleci urechea în pădure. Dar un lucru e cert: toţi sunt îngrozitor de buni la inimă, fatal de sinceri şi ucigător de mărinimoşi şi ospitalieri. Ce mai, sunt buni rău. Iar lucrul ăsta se vede şi în cele mai tragice şi mai de răscruce momente din viaţa lor, când, plânşi şi îndoliaţi, cu inima frântă de moartea lui Ursache, nu uită să se gândească la binele şi bunăstarea confraţilor lor, indiferent de mărime şi culoare – păienjenaşi cât unghia, puişori de coţofană, soboli mătăsoşi sau arici ţepoşi." 

Această ediție Arthur retro reproduce fidel ediția originală apărută la Editura Tineretului în anul 1958.

E noapte. Toată lumea doarme. Doarme și Mickey, băiețelul din povestea noastră. Dar ce-i cu zgomotele astea? Și ce se-ntâmplă în bucătărie? Hei, ia te uită că Mickey a alunecat din pijama fix în bucătăria de noapte, unde trei bucătari robotesc de zor la tortul pentru micul dejun. Doar că n-au lapte și sunt cât pe ce să-l bage și pe Mickey la cuptor. Însă băiețelul are o idee... și iată-l cum pornește-n zbor, într-un avion din aluat.