Istorie & Politologie

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

MIHAIL DRUMEŞ (1901-1982) este unul dintre cei mai iubiţi şi cei mai bine vânduţi autori români. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii Bucureşti şi a lucrat ca profesor de liceu şi cronicar dramatic la ziarul Rampa, în 1939 devenind proprietarul Editurii Bucur Ciobanul. În 1927 a debutat editorial cu volumul de nuvele şi schiţe Capcana, căruia i‑au urmat, în 1930, romanul Sfântul Părere şi, în 1932, prima piesă, Ioana d’Arc, publicată la invitaţia lui Nicolae Iorga.

Cele mai îndrăgite volume ale autorului sunt: Invitaţia la vals (1937), Elevul Dima dintr‑a şaptea (1946), Cazul Magheru (1971).

Societatea occidentală contemporană pune mai mare preț pe moderaţie decât pe reacţia violentă şi preferă compromisul în locul conflictului. Plecând de la analiza faimosului prim vers al Iliadei, care devine o meditaţie asupra valorii mâniei ca factor de consolidare politică, Sloterdijk discută pe rând etosul creştin, comunist, islamist şi arată, dimpotrivă, că rezervele de furie şi resentiment ale populaţiilor pot fi traduse pozitiv, așa cum s-a întâmplat adesea de-a lungul istoriei, în soluţii şi structuri politice.

Pe urmele lui Nietzsche, cel mai în vogă filosof german urmăreşte în datele ei genealogia ideologică a acestui afect universal şi ne vorbeşte, cu erudiţie şi polemic, despre valenţele istorice ale mâniei şi, mai important, despre rolul pe care-l are de jucat azi în resurgenţa mişcărilor violente. 

Era cel mai bogat monarh din lume, avea 130 de milioane de supuși, iar imperiul său acoperea a șasea parte din uscat; însă Nicolae al II-lea al Rusiei n-a luat seama la mizeria extremă în care viețuia poporul său. Aflată mereu lângă țar, taciturna împărăteasă Alexandra trăia doar pentru familie și pentru obsesiile ei religioase, alimentate de viziunile unui mistic corupt, Rasputin. Înăuntrul palatelor, luxul nemăsurat al monarhului care conduce prin voie divină învăluie totul; dincolo de porțile lor, masele trăiesc împresurate de ororile Primului Război Mondial și de sărăcia care hrănește gânduri revoluționare. Curând, cele două lumi se vor ciocni, iar din această confruntare se va naște o nouă societate a terorii: Rusia Sovietică. Candace Fleming redă cu un incontestabil talent narativ destinul lui Nicolae al II-lea, ultimul autocrat rus, de la copilăria lui și a viitoarei sale soții până la abdicare și asasinarea întregii familii.

„Sunt unele cărți clasice care surprind esența timpului lor; sunt altele care rămân relevante pentru totdeauna. Orientalism face parte din a doua categorie – ba, mai mult, a devenit cu trecerea timpului și mai relevantă.”The Guardian

Autori: Heinrich Geiselberger (coord.); Arjun Appadurai, Zygmunt Bauman, Donatella della Porta, Nancy Fraser, Eva Illouz, Ivan Krastev, Bruno Latour, Paul Mason, Pankaj Mishra, Robert Misik, Oliver Nachtwey, Cesar Rendueles, Wolfgang Streeck, David Van Reybrouck, Slavoj Zizek, Alex Cistelecan

Traducere din limba engleza de Ioana Miruna Voiculescu si Iulian Bocai, traducere din limba germana de Iulian Bocai, traducere din limba franceza de Bogdan Ghiu, traducere din limba spaniola de Dorina Ivan

"Călătoria pe care o încep implică în mod evident o deplasare în spaţiu, dar nu către centrul geodezic al pământului, ci către centrele spirituale. Este vorba deci de o aventură, întrun fel asemănătoare cu cea descrisă de Jules Verne, al cărei erou, profesorul Lidenbrock, reuşeşte să ajungă la centrul incandescent al planetei noastre, prin neverosimile şi palpitante peripeţii, dar, întrun sens mai larg, mai puţin literar, mai variat şi mai filozofic în acelaşi timp, dacă este adevărat că filosofia continuă să însemne încă în zilele noastre, tot ceea ce este uman.

Utilizând mijloace de transport mai rapide decât cele de atunci, pe care însă geniul polifonic al romancierului francez care a anticipat existenţa atâtor lucruri bune şi rele în povestirile sale ştiinţifico-fantastice le-a intuit şi le-a descris chiar, voi încerca să ating la rândul meu câteva centre, pe care le consider creatoare de energii şi explicative în acelaşi timp; centre umane, persoanele ale căror opere – ştiinţifice, literare, filozofice sau artistice – au oferit un drum nou sau o nouă posibilitate de exegeză pe care Malraux o numea condiţia şi Teilhard fenomenul uman." Vintilă Horia

Examinând legăturile mistice şi istoria factuală a acestei frăţii medievale, Enigma cavalerilor templieri ne arată că adevărul e mai provocator decât orice ficţiune.

In Atelierul Diavolului, Topol ridica intrebari incomode privind felul in care s-a inteles comemorarea atrocitatilor trecutului, aducand in discutie subiecte trecute de cele mai multe ori sub tacere.

Primul volum de publicistică al unui specialist imparţial în ştiinţă politică, din care poţi reconstitui transformările şi moartea politicii româneşti.

Cum ar fi fost lumea daca atentatul impotriva lui Hitler ar fi fost o reusita sau asasinarea lui Kennedy, un esec?

Volumul de fata cuprinde o parte dintre scrisorile trimise intre 1979 si 1982 de Vaclav Havel primei sale sotii, Olga, in timpul detentiei sale pe motive politice.

Volumul Conceptele şi istoriile lor reprezintă sinteza lucrărilor teoretico-metodologice adunate în peste patru decenii de activitate ştiinţifică.

Construirea socială a realităţii este o carte fundamentală în domeniul sociologiei cunoaşterii, intrată de câteva decenii în mainstream-ul ştiinţelor sociale.