Istorie & Politologie

Biblia, ghidul spiritual al unui sfert din populația lumii, este o scriere complexă, cu o istorie complicată și adeseori obscură. Alcătuită din două Testamente, conținutul ei s-a schimbat de-a lungul secolelor și a avut parte de interpretări foarte diferite în cadrul a numeroase religii, confesiuni și secte.

Karen Armstrong prezintă modul în care a luat naștere și a evoluat Biblia, analizând contextul social și politic în care diverse tradiții orale au fost consemnate în scris și modul în care ele au fost reunite într-o colecție de texte ce a devenit cartea sfântă a creștinismului.

Captivant și excelent documentat, volumul de față dezvăluie într-un stil elegant și accesibil evoluția și semnificațiile profunde ale celei mai citite și mai controversate scrieri din întreaga istorie a umanității.

„Armstrong descrie procesul prin care scrierile foarte disparate ce alcătuiesc Vechiul și Noul Testament au ajuns să fie strânse într-o singură carte, examinând diferitele moduri în care ele au fost interpretate în cursul istoriei. Marele atu al abordării sale este că prezintă în paralel atât viziunea ebraică asupra Bibliei, cât și pe cea creștină.“ - The Guardian

„Karen Armstrong, renumita specialistă în istoria religiilor, ne arată cum, când și de către cine a fost scrisă Biblia, trecând apoi în revistă două milenii de exegeză biblică.“ - Publishers Weekly

Istoria fascinantă a modului în care miturile i-au creat pe oameni.

„Oamenii au fost dintotdeauna creatori de mituri“ – astfel își începe Karen Armstrong scurta și provocatoarea istorie a miturilor în care explică, printre altele, ce sunt miturile, cum au evoluat și de ce avem încă nevoie de ele. Într-o călătorie imaginară care pornește de la mormintele oamenilor de Neanderthal și ajunge până în mijlocul problematicilor puse de romanul contemporan, autoarea face o istorie a omenirii din perspectiva miturilor care ne-au determinat parcursul și care continuă să o facă chiar și în epoca noastră dominată de cunoașterea științifică.

Istoria miturilor reprezintă însăși istoria umanității, a poveștilor și credințelor noastre, a curiozității și încercărilor de a înțelege lumea. Ele ne leagă atât de strămoșii noștri, cât și de contemporani. Miturile ne-au ajutat dintotdeauna să găsim sensul lumii, iar această sinteză oferă o perspectivă comparativă asupra poveștilor care ne-au făcut oameni și arată, totodată, de ce renunțarea la mituri nu se poate face fără a pune în pericol însăși umanitatea noastră.

Surprinzătoare, puternică și profundă, O scurtă istorie a mitului examinează cea mai veche formă a creației umane – crearea poveștilor – și ne arată de ce încă avem nevoie de această artă străveche.

Ideea unei singure ființe divine – Dumnezeu, Iahve, Allah – există de peste 4 000 de ani. Dar istoria lui Dumnezeu este, totodată, și istoria provocărilor umanității. Deși iudaismul, islamismul și creștinismul proclamă un Dumnezeu milostiv, s-a întâmplat de prea multe ori ca religiile să devină catalizatorul prejudecăților sau chiar al violenței.

În această disertație fascinantă despre evoluția credinței, Karen Armstrong analizează fidelitatea societății occidentale față de un singur Dumnezeu și numeroasele conflicte pe care aceasta le-a generat și continuă să le genereze.

O poveste extraordinară și controversată despre venerație și război, care dezvăluie pornirile profunde ale naturii umane.

„Pentru mine religia nu înseamnă a crede în diverse lucruri. Religia este alchimie etică. Religia presupune să acționezi într-un anumit fel care te schimbă, care îți dă sugestii despre ce înseamnă sfințenia și sacralitatea.“
KAREN ARMSTRONG

„Cel mai fermecător și mai documentat studiu despre imensa goană după himere din istorie: căutarea lui Dumnezeu. Karen Armstrong e un geniu.“
A.N. WILSON

„O lectură extrem de plăcută care dă naștere întrebării: mai are Dumnezeu un viitor?“
SUNDAY TIMES

Joseph Robinette Biden Jr. s-a născut în Scranton, Pennsylvania, la 20 noiembrie 1942, fiind primul dintre cei patru copii ai cuplului Catherine Eugenia Finnegan Biden și Joseph Robinette Biden Sr.

Absolvent al University of Delaware și al Syracuse Law School, s-a înscris în Partidul Democrat și, la numai 29 de ani, a devenit cel mai tânăr politician ales în Senatul Statelor Unite. Între 1973 și 2009 a reprezentat statul Delaware în Senat și a fost cel de-al 47-lea vicepreședinte al țării sale din 2009 până în 2017, în timpul mandatelor președintelui Barack Obama.

Deși a avut o viață marcată de tragedii personale, pierzându-și, pe rând, soția, fiica și fiul, și-a îndeplinit cu tărie de caracter și cu devotament misiunea de senator al statului Delaware timp de 36 de ani, făcând față celor mai mari provocări din istoria americană. Printre politicile pe care le-a susținut și le-a impus se numără unele de o importanță majoră pentru cetățeni, precum reglementările împotriva violenței domestice, a terorismului și a armelor de distrugere în masă sau implementarea planului de redresare economică după criza din 2008, când era vicepreședinte.

În noiembrie 2020, Joe Biden a fost ales cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite, asumându-și ca misiune consolidarea valorilor americane, cele care fac din SUA un lider global, și restaurarea ideii de comunitate printre cetățenii americani.

MATT RIDLEY este autorul mai multor cărți de știință și economie, printre care: The Red Queen: Sex and the Evolution of Human Nature (1993), The Origins of Virtue: Human Instincts and the Evolution of Cooperation (1996), Genome: The Autobiography of a Species in 23 Chapters (1999), Nature via Nurture: Genes, Experience, & What Makes Us Human (2003), The Rational Optimist: How Prosperity Evolves (2010), The Evolution of Everything: How Ideas Emerge (2015). Cărțile sale au fost traduse în peste 30 de limbi. De asemenea, scrie și articole pentru The Telegraph și The Wall Street Journal și are o rubrică permanentă în cotidianul The Times. Este membru al Comisiei pentru Știință și Tehnologie de pe lângă Camera Lorzilor.

Inovația. Cum funcționează și de ce-i priește libertatea? (How Innovation Works: And Why It Flourishes in Freedom) a apărut în 2020 și este cea mai recentă carte a sa.

„Matt Ridley explorează resorturile fascinante ale inovației, motorul economiei moderne. E un spectacol să vedem istoria avansurilor umane și să descoperim cât de utile ne sunt aceste lecții.“
Walter Isaacson

Câștigătoarea Premiului Transmission 2019 Pe lista lungă la Orwell Prize for pentru Texte Politice 2019 Internetul trebuia să ne elibereze. Tehnologia ne-a schimbat viețile. Dar pentru asta nu am cedat oare prea mult puterii din spatele zidului de cod, manipulată de publicitarii și tehnocrații din Silicon Valley? Ce înseamnă pentru democrație scandalurile despre datele private din jurul Facebook și al Cambridge Analytica? Jamie Bartlett ne spune că a îmbrățișa Big Tech fără nicio reținere înseamnă a slăbi fundamentele democrației. Clasa de mijloc se erodează, societatea civilă e slăbită, iar noi, cetățenii, ne pierdem judecata critică și chiar libertatea. Oameni vs tehnologie arată cât de fragil este sistemul politic sub asediul revoluției digitale. Dar Bartlett explică și cum putem deveni cetățeni activi, parte dintr-o comunitate democratică cu alegeri libere, egalitate de șanse, libertăți civile și încredere în puterea suverană. Această carte esențială avertizează că, dacă nu schimbăm ceva, democrația se va alătura feudalismului, monarhiilor absolute și comunismului pe lista de experimente politice care au eșuat. „O carte incitantă. Bartlett are dreptate să spună că viitorul nostru depinde de câștigătorii și perdanții cursei pentru tehnologizare, dar și de tehnologia însăși.“ Financial Times

Cum a aparut legatura dintre inima si iubire? Cum a devenit inima simbolul suprem al iubirii si cum a evoluat acesta in decursul timpului, din vremea Scripturilor pana in era emoticoanelor din social media? De ce este inima cel mai cunoscut simbol din lume?

Pictura, literatura, teatrul sau teologia ultimelor doua milenii ofera, separat si impreuna, un raspuns fascinant si deschid noi posibilitati de a privi emotia umana suprema. Marilyn Yalom paseste cu atentie intr-un muzeu nesfarsit, unde redescopera indragostiti si povesti celebre sau uitate, mergand din Egiptul antic pana in era Facebook-ului. Zei, sfinti, trubaduri, amanti si printi sagetati de Cupidon prind viata intr-o revizitare inedita a nesfarsitei istorii a iubirii. 

11 cupluri regale care au scris istoria impreuna, din antichitate pana in epoca moderna!

Este arta guvernarii un privilegiu exclusiv masculin? Ce ar fi un suveran fara consoarta lui? Cum ar fi aratat istoria, daca femeile nu ar fi stapanit din umbra sau la vedere? 

Jean-François Solon cauta pentru prima data femeia de langa barbatul de la putere si invers, pentru a ne dezvalui istoria „la patru maini” a cuplurilor in decurs de paisprezece secole: de la Iustinian si Teodora la Nicolae al II-lea si Alexandra, Isabella de Castilia si Ferdinand de Aragon, Ludovic al XIII-lea si Ana de Austria, Ludovic al XVI-lea si Maria-Antoaneta, Napoleon al III-lea si Eugenie sau Franz Josef si Sissi. 

Povestea captivanta a cuplurilor regale imbina fermecator registrul domestic si personal cu istoria, politica si religia, pentru ca intimitatea celor care conduc este intotdeauna strans legata de datoria fata de patrie.

Un roman istoric palpitant despre trecutul sangeros al Imperiului Roman

Bine ati revenit in lumea sangeroasa a centurionilor! Macro si Cato se duc la Roma. Pe drum are loc un cutremur devastator, in apropiere de coasta sudica a Insulei Creta. Cei doi eroi se trezesc in Matala, unde sclavii pornesc o razmerita impotriva unei puternice legiuni romane. Macro si Cato trebuie sa puna capat revoltei care ameninta sa cuprinda Imperiul si sa-l invinga pe Aiax, gladiatorul neinfricat, insetat de razbunare.

Avand drept sursa de inspiratie oameni care au existat cu adevarat, acest roman grandios e plin de viata si de mari batalii. Suspansul iti face genunchii sa tremure de emotie si n-o sa-l poti lasa din mana! - The Guardian

Fragment din roman:

"Undeva in dreapta, Macro l-a vazut pe conducatorul sclavilor duelandu-se cu un auxiliar bine cladit. Barbatul incerca sa gaseasca un spatiu gol intre scuturi pentru a lovi cu arma lui, o sabie de gladiator, frumos ornamentata, care stralucea in razele de soare ale dupa-amiezii. Auxiliarul a ripostat, iar sclavul s-a aplecat intr-o parte, dupa care a impuns cu sabia spre auxiliar, fiind cat pe ce sa-i strapunga fata, dar varful ei a fost deviat de aparatoarea de obraz. Ridicand privirea, atacatorul i-a surprins ochii lui Macro pret de o clipa. 
Centurionul a zarit o licarire de recunoastere in ochii lui. 
Apoi robul a declansat o serie de lovituri furioase care l-au silit pe auxiliarul cu care era angajat in lupta sa se retraga spre latura carului. Soldatul a observat prea tarziu primejdia, iar discul din lemn al rotii l-a doborat, trecand peste el, strivindu-i coapsele si fracturandu-i sira spinarii, in timp ce el privea speriat in jur. A deschis si inchis gura spasmodic, apoi bratele i s-au zbatut fara rost si a murit in chinuri. 
Caracterul unilateral al luptei s-a vadit inca o data, deoarece, in urma carului, cazusera la pamant multi sclavi si doar trei auxiliari. Conducatorul robilor le-a ordonat sa se retraga, iar acestia au incetat urmarirea romanilor si, respirand greu, au ramas deoparte, privind cu ura la coloana care continua sa se deplaseze in huruit de care spre drumul ce ducea la Gortina. Macro a asteptat pana cand distanta intre coloana si sclavi a crescut la o suta de pasi si abia atunci si-a varat sabia in teaca, mergand de-a lungul coloanei ca sa analizeze starea oamenilor lui, dar si a cailor si catarilor. Pietrele si bolovanii provocasera numeroase rani minore deopotriva oamenilor si animalelor, dar toti continuau sa inainteze. — Nu mai avem mult pana la sosea, baieti! a strigat centurionul pe un ton incurajator. Le-am dat o lectie ticalosilor. Nu vor mai indrazni sa atace A Douasprezecea Hispania. 
Se grabise insa cu acea afirmatie. Imediat ce intre care si sclavi s-a creat un spatiu liber, ce le garanta siguranta, gladiatorul si-a condus din nou oamenii inainte, ramanand la acelasi nivel cu coloana romanilor. Macro i-a urmarit precaut, dar, cum ei nu faceau nicio incercare de atac, centurionul era multumit ca fiecare pas ii aducea mai aproape de siguranta oferita de Matala. Gandindu-se mai bine, simtea ca sansele de izbanda ale convoiului erau destul de mari, astfel ca locuitorii din Matala puteau fi hraniti cel putin cateva zile cu proviziile stivuite in care. 
— Domnule! 
Intorcandu-se, Macro l-a vazut pe unul dintre oamenii lui stand pe o mica ridicatura a drumului, aflata in fata coloanei. Isi flutura sulita ca sa atraga atentia conducatorului. 
— Ce este? 
Primul car s-a oprit cand a ajuns in dreptul lui, iar Atticus s-a ridicat in picioare pe capra si a privit in fata de-a lungul drumului. Macro s-a grabit sa ajunga acolo. 
— Ce s-a intamplat? De ce ati oprit? 
— Priveste! a strigat Atticus, aratand cu mana. 
Cand a ajuns in dreptul primului car, s-a uitat in directia indicata de Atticus. De pe acea ridicatura se vedea raspantia cu soseaua spre Gortina, aflata la doar o suta de pasi, unde exista un drum construit ca sa ajunga sus, la nivelul soselei. Dincolo de raspantie erau sclavii care fusesera trimisi pentru a taia calea coloanei. Acestia smulsesera dalele de piatra ale drumului. Cu acestea si cu niste copaci doborati in graba, ridicasera o baricada. Macro a apreciat din ochi ca ii asteptau peste doua sute de oameni, la care se adaugau alti doua sute care veneau in urma carelor. Cu mahnire, s-a vazut silit a recunoaste ca nimerise intr-o capcana bine chibzuita."

Toti visam si visul este esential pentru supravietuirea si evolutia noastra. Robert Moss ne arata in ce fel au influentat visele evenimente importante din istoria lumii. Marturii din vremuri imemoriale si scrieri bine-cunoscute se intalnesc acum intr-o carte vizionara, in care cititorul descopera in alta lumina personalitati vizionare, printre care Ioana d’Arc, Mark Twain, Freud sau Winston Churchill. Cu talentul lui de povestitor, cu toata eruditia lui si cu experienta lui de ghid al visului activ, Robert Moss face o incursiune fascinanta in istoria visatorilor.

„Cititorii vor fi impresionati de felul in care Robert Moss reinterpreteaza lumea.“ Robert Moss