Istorie & Politologie

Al patrulea și ultimul volum al adaptării grafice minunat ilustrate a bestsellerului lui Yuval Noah Harari, devenit o carte-fenomen la nivel mondial și ajuns pe primul loc în topul Sunday Times, urmărește Revoluția Științifică și Revoluția Industrială, pe măsură ce progresele rapide transformă societatea, remodelează capitalismul și ne propulsează spre o epocă tehnologică și zorii epocii IA.

„Cartea lui Thierry Wolton este o privire lucidă şi profundă asupra lumii în care trăim.

Se află, cuprinse în ea, patologiile şi neliniştile ei, de la renaşterea autocraţiilor până la revenirea conflictelor şi a războaielor. Ceea ce domină este un sentiment acut al neliniştii, ca şi o anxietate legată de viitorul în care suntem deja prizonieri. Ceea ce era cândva un proiect orwellian a devenit realitatea cotidianului nostru. Omul este din ce în ce mai singur în faţa supravegherii digitale, care îl deposedează de libertate, iar vechiul totalitarism se reinventează, precum în cazul Republicii Populare Chineze, ca un ochi ce vede tot.

În acest timp al mutaţiilor, paginile lui Thierry Wolton capătă o intensitate vizionară: cu pasiunea unui moralist, istoricul ne dezvăluie adâncurile în care suntem pe cale de a coborî, pentru a ne aminti de lumina vizionară a demnităţii umane, cea la care nu putem renunţa niciodată.“ — IOAN STANOMIR

„Istoria a fost întotdeauna o succesiune de diverse regimuri politice, fiecare cu gloria și declinul său. Democrația nu poate nici ea să fugă de acest destin, într-o vreme când peste tot puterea publică, indiferent de natura sa și de locul din care provine, se dovedește preocupată mai degrabă de controlul social decât de apărarea libertăților individuale. Această dublă tendință, de declin democratic în Occidentul liberal și de liberalizare relativă a regimurilor autoritare cu scopul de a profita de beneficiile pieței mondiale, creează o zonă de convergență, o zonă gri, a regimurilor hibride.“ — THIERRY WOLTON

Ediție revăzută, cu o postfață de Peter Heather

„O lucrare de o originalitate remarcabilă și cu o influență durabilă… Majoritatea studiilor ulterioare despre huni reprezintă, într-un fel sau altul, un răspuns la ea.“ — Central Asiatic Journal

„Praful și sângele acoperă un peisaj de sfârșit de lume.

Printre războinicii uciși sau agonizând – unii au craniile deformate, alungite, deci sunt de neam –, se zărește o mare căpetenie a hunilor, poate chiar Attila. Este un aristocrat al războiului, rezultatul unei simbioze culturale de opt decenii. Regele hunilor aparține primei generații născute în Europa. Elita imperiului său este alcătuită din asiatici, dar și din germanici; cu toții au crescut la marginea civilizației romane.

Echipamentul războinicului din ilustrația copertei reflectă această sinteză. El poartă o armură romană de solzi din bronz aurit – lorica squamata – și un coif roman luxos de tip Berkasovo, nestemate ale tehnicii imperiale târzii, ajunse la huni ca pradă sau daruri diplomatice. Calul mic de stepă, șaua împodobită cu foiță de aur, harnașamentul bogat și arcul compozit, făcut din corn de antilopă, lemn și tendoane fierte, sunt elemente identitare aduse din vasta întindere eurasiatică. Arheologia ne confirmă că acești seniori războinici iubeau luxul; aurul și granatele de atelier roman, găsite de la huni și gepizi până în Britania anglo-saxonă, sunt o modă opulentă foarte răspândită la elitele barbare ale epocii migrațiilor.

Astfel de morminte și tezaure bogate s-au descoperit și pe teritoriul României, un spațiu administrat atunci prin interpuși germanici. Stăpânirea hunilor a lăsat urme adânci prin elitele ostrogote și mai apoi gepide rămase aici. Mormintele de la Concești, Gherăseni sau cel recent descoperit lângă Mizil (spectaculosul mormânt al „prințului hun“), ca și faimoasele tezaure de la Pietroasele sau Șimleul Silvaniei, sunt mărturii ale acestor mici regate care reflectau strălucirea curții lui Attila.“ — RADU OLTEAN

Desemnată cea mai bună carte a anului 2023 de publicațiile The Economist, Financial Times, Inc., Prospect Magazine și The Conversation

„Un tur de forță intelectual despre originile politicii identitare și amenin­țarea pe care o reprezintă ea la adresa liberalismului autentic, onest și de modă veche.“ — The New York Times

Istoria omenirii este marcată de violență și de discriminarea pe diverse criterii, de la etnie sau religie până la orientarea sexuală. Drept consecință, membrii grupurilor marginalizate ajung să nutrească o mândrie a identității diferențiatoare, ca formă de rezistență în fața discriminării.

În ultimele decenii însă, salutara promovare a culturii grupurilor minoritare s-a transformat într-o obsesie contraproductivă pentru identitatea de grup. Noua ideologie contestă capacitatea diferitelor grupuri de a trăi în armonie și insistă că atitudinea statului față de cetățeni ar trebui să țină cont tocmai de ceea ce-i diferențiază și dezbină. Aceasta este capcana identității, în care au alunecat mișcările de stânga. Cei care luptă pentru aceste idei se pun de fapt în calea egalității autentice de care avem atâta nevoie azi.

Yascha Mounk – prestigios cercetător și universitar, el însuși un om de stânga – ajunge la concluzia că, departe de a fi dușmani de moarte, stânga identitară și dreapta populistă se consolidează de fapt reciproc și că, pentru a o învinge pe oricare dintre ele, este necesar să ne opunem amândurora.

„O analiză excelentă și, totodată, o pledoarie elocventă pentru recuperarea valorilor comune, a ideilor care ne unesc, și nu a celor care ne dezbină.“ — ANNE APPLEBAUM

Istoria Romei, cea la care ne gândim cu toții, este populată de împărați, generali, senatori, filozofi sau poeți. Sub 1% din zecile de milioane. Privită astfel, ea se reduce la o scenă de teatru pe care se mișcă doar câțiva actori, într-un decor studiat și bine izolat de lumea reală. Robert Knapp, istoric și clasicist de prestigiu, recuperează magistral tocmai realitatea acestei lumi: viața oamenilor de rând, a celor pe care cronicile nu i-au împietrit în câteva fraze bine șlefuite.

Această carte ne poartă dincolo de marmura palatelor, în furnicarul străzilor, în mijlocul tavernelor, prin termele, prin bordelurile insalubre și prin arenele însângerate ale imperiului. Prin arheologia textelor și a obiectelor – de la paginile Noului Testament la graffiti, incantații și blesteme scrise pe foițe de plumb, vrăji și proverbe, cărți de tălmăcire a viselor, fabule, inscripții, epitafuri și artefacte insolite –, istoricul reconstituie o lume vie, foarte complicată și atât de străină de lumea noastră. Supraviețuirea cotidiană este marcată de teama de boală, de brutalitatea sclaviei, de încercările disperate ale omului de a-și controla destinul într-o lume profund ierarhizată. Cei care-și duc viața în acest univers straniu sunt însă la fel ca noi: suferă, se bucură, speră, iubesc, urăsc în tipare care ne sunt familiare.

Romanii neștiuți nu este doar o analiză academică riguroasă, ci și o adevărată revelație istorică, o călătorie exemplară și tulburătoare în lumea strămoșilor de acum două milenii. O lectură esențială dacă vrem să descoperim chipul uman, necosmetizat, al celei mai mari puteri antice.

„O expunere introductivă elegantă și revelatoare despre universul mental și viața cotidiană a celor care rămân, în mare măsură, invizibili în sursele literare ale elitei.“ — Bryn Mawr, classical review

ROBERT KNAPP (1946–2023), istoric și clasicist de prestigiu, a predat timp de peste treizeci de ani istorie antică la Universitatea California, Berkeley. A publicat studii despre istoria Greciei antice și a Imperiului Roman, printre care: Aspects of the Roman Experience in Iberia, 206–100 B.C. (1980), Finis Rei Publicae. Eyewitnesses to the End of the Roman Republic (1999), Roman Córdoba (2011), The Dawn of Christianity. People and Gods in a Time of Magic and Miracles (2017; tr. Zorii creștinismului. Oamenii și zeii în vremea magiei și miracolelor, Humanitas, 2024).

Abordarea lui Traian Sandu este pasionantă: cum s-a putut construi, în jurul unei ideologii naționale, ortodoxe, salvatoare, o mișcare ce cunoaște o evoluție semnificativă între 1929 și 1932? Rolul mentorilor, al intelectualilor, universitarilor, teologilor, filosofilor apropiați de Legiune a fost studiat după 1990, manifestările și practicile antisemitismului au fost analizate, dar rămânea de înțeles ce anume i-a determinat pe țărani să încline spre Legiune. Penetrarea mediilor muncitorești va urma la mijlocul anilor 1930. Autorul subliniază un aspect care îl incită pe cititor la meditație: rolul ritualului, uniformelor, decorațiilor, drapelelor, cântecelor, marșurilor. Tot atâtea instrumente de adunare. (CATHERINE DURANDIN, Profesor la INALCO)

Viața românilor înainte de 1989 în note informative, rapoarte ale Securității, planuri de supraveghere a populației și, între acestea, supraviețuirea. „Un puternic vaccin împotriva nostalgiei, necesar celor care vor să înțeleagă — sau au ales să uite — cum se trăia în România ceaușistă. În cele patru sute de pagini de documentare riguroasă, Daniela Rațiu compune o frescă tulburătoare a cotidianului comunist, dominat de teroare în toate formele ei. Dar cartea face mai mult decât să reconstituie: scoate la lumină forța interioară a celor care au transformat frica în rezistență. Este încă o dovadă că istoria nu ar trebui spusă de învingători, ci de supraviețuitori. Prin interesul constant pentru temele definitorii ale Europei de Est, Daniela Rațiu se conturează ca o Svetlana Aleksievici a României.” TATIANA ȚÎBULEAC

„Această carte este despre tine ca cititor și cât de ușor poți fi influențat fără să-ți dai seama. Mihai Șleahtițchi reușește rarul echilibru: explică riguros mecanismele manipulării, dar într-un mod clar, aplicabil și imposibil de ignorat. Este o carte practică, utilă pentru oricine trăiește în epoca rețelelor sociale, dar mai ales pentru profesioniștii din comunicare, politică sau media. Este cea mai bună investiție pentru a-ți întări gândirea critică și a aprecia o lectură autohtonă de calitate.” (Daniel VODĂ)

La mai bine de un secol de când a apărut, fantoma comunismului încă mai bântuie lumea, semănând pretutindeni haos, nenorociri și moarte. Această carte expune zece dintre laturile sale întunecate și mai puțin cunoscute: cel mai mare jaf la care s-a dedat Stalin (510 tone de aur furate de la Banca Spaniei); scrierile mincinoase despre URSS care i-au păcălit pe cititorii și istoricii occidentali; epopeea generalului Vlasov, erou și trădător prins între două dictaturi; călătoriile suprarealiste ale cadavrului lui Hitler prin măruntaiele sistemului sovietic între 1945 și 1970; lupta pe viață și pe moarte dintre cei doi mareșali roșii, Tito și Stalin; luna în care lumea a fost în pragul distrugerii, în criza rachetelor din Cuba; testamentul exploziv al lui Nikita Hrușciov; negaționismul roșu declanșat odată cu publicarea Cărții negre a comunismului; o foarte necesară deconstrucție a mitului lui Che Guevara, mit care-i fascinează pe tinerii – și nu numai – din toate spectrele ideologice până în zilele noastre; și, în sfârșit, detalii despre venirea la putere a lui Vladimir Putin, cea mai recentă mutație a unei ideologii care ar fi trebuit să-și aibă propriul proces de la Nürnberg.

„Cartea ia în discuție câteva aspecte ale comunismului care au fost fie neglijate, fie considerate „incomode“, fiind evitate de istorici. Autorul se bazează pe o documentație amplă și își exprimă opinia despre comunism cu franchețe – și cu mirarea că o ideologie atât de toxică a putut atrage atâția adepți fanatici. Marele merit al cărții e că ne înfățișează personajele în toată abjecția lor.“ — ALEXANDRU CĂLINESCU

„Istoricul François Kersaudy ne readuce în memorie minciunile unei ideologii care a marcat puternic secolul XX și care continuă să-i inspire pe mulți.“ — Le Figaro

O lume globalizată, o prăbușire sistemică

Acum mai bine de trei milenii, Epoca Bronzului în Mediterana orientală și Orientul Apropiat însemna o rețea de civilizații sofisticate, într-o efervescență fără precedent: egiptenii și hitiții, micenienii și minoicii, babilonienii și asirienii. Pentru prima dată în istorie, aceste cetăți, state și popoare nu erau izolate, ci profund interconectate prin diplomație și alianțe, schimburi comerciale și transferuri culturale. E lumea a cărei amintire stă la temelia propriei noastre civilizații.

Apoi, dintr-odată, totul se prăbușește. O apocalipsă din care civilizația nu va renaște, în forme noi, decât după mai multe secole.

Cum a fost posibil ca o întreagă ordine mondială, clădită de secole, să dispară într-un interval atât de scurt? A fost căderea Troiei un eveniment izolat, sau un simptom al unei maladii mai profunde? Cine au fost misterioasele „Popoare ale Mării“ care apar în textele egiptene ți în paginile Bibliei?

Eric H. Cline analizează ipotezele care au încercat, pe rând, să explice cataclismul: schimbările climatice și seceta prelungită, cutremurele devastatoare, marile prefaceri sociale, războaiele nimicitoare. Teza sa, care a redefinit istoriografia în ultimii ani, este că nici unul dintre aceste elemente, luat separat, nu ar fi putut aduce sfârșitul acestei lumi. Colapsul a fost rezultatul unei „furtuni perfecte“ pentru un sistem care devenise prea complex.

Devenită deja o lucrare de referință în studiul Antichității, 1177 î.Cr. este o reflecție asupra vulnerabilității oricărui sistem hiper-conectat. Într-o epocă în care echilibrele noastre par la fel de solide ca acum 3.000 de ani, cartea lui Cline ne invită să înțelegem mecanismele colapsului și lecțiile pe care o lume dispărută ni le oferă nouă, celor din prezent.

Publicarea caietelor lui Alter Fajnzylberg, prizonier la Auschwitz-Birkenau din aprilie 1942 până în ianuarie 1945, obligat să activeze timp de 18 luni în unitatea Sonderkommando, constituie o contribuție excepțională la bibliografia dedicată istoriei Holocaustului. Aceste scrieri inedite, așternute pe hârtie în limba polonă, la sosirea sa în Franța, din nevoia apăsătoare de a povesti cele văzute în lagăre, au fost apoi puse într-o cutie de pantofi și îngropate – ca un secret greu de purtat. Aveau să treacă decenii întregi până când unicul său fiu, Roger, să le scoată la lumină, să le traducă în limba franceză și să le plaseze în contextul acelor vremuri, cu ajutorul istoricului francez Alban Perrin.

O istorie cuprinzătoare și captivantă a Războiului din Vietnam, scrisă de unul dintre cei mai apreciați istorici militari. Vietnamul a devenit cel mai controversat conflict modern al lumii occidentale, precipitând o umilință pe câmpul de luptă pentru Franța, în 1954, apoi una de proporții și mai mari pentru Statele Unite, în 1975.

O relatare fascinantă a lumii sociale și politice a împăraților romani semnată de „cel mai faimos clasicist al lumii“ (The Guardian)

Cum era, cu adevărat, să guvernezi și să fii guvernat în lumea romană antică? Dacă în bestsellerul internațional SPQR, Mary Beard aducea la viață istoria milenară a Romei antice, în lucrarea de față ea își îndreaptă atenția asupra vieților împăraților care au condus Imperiul Roman, de la Iulius Cezar până la Alexandru Sever. Departe de a fi o simplă relatare cronologică a conducătorilor romani (nebunul Caligula, sadicul Nero sau filosoful Marc Aureliu), volumul pune întrebări mai complexe, de o relevanță deosebită și pentru publicul contemporan: Ce putere aveau, de fapt, împărații? Cum era viața lor cotidiană? Era palatul roman chiar atât de pătat de sângele asasinatelor
politice?

„Extraordinară… o tapiserie încântător de variată și detaliată  ce acoperă aproape trei secole.“ – The Telegraph

Una dintre cele mai bune cărți ale anului 2023  – The New Yorker, The Economist, Smithsonian

Cartea de non-ficțiune a anului – Blackwell

Finalistă la concursul pentru cea mai bună carte a anului 2023 – Waterstones

MARY BEARD este probabil cea mai apreciată și originală clasicistă a momentului actual. Cu o carieră academică remarcabilă la Cambridge, un palmares de lucrări valoroase, devenite bestsellere internaționale și traduse în peste 35 de limbi, și o prezență mediatică carismatică în documentare de televiziune și presa culturală, ea a reușit performanța de a arunca o privire proaspătă, demistificatoare asupra trecutului și a reinterpreta pentru azi lumea și civilizația romane.

MARY BEARD este profesoară emerită de  studii clasice la Universitatea Cambridge şi editoare la Times Literary Supplement. Bine-cunoscută şi apreciată la nivel mondial în lumea universitară, este membră a Academiei Britanice şi a Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe. Printre numeroasele sale lucrări se mai numără SPQR: O istorie a Romei antice, Pompeii: Viața unui oraș roman și Cei doisprezece Cezari: Imagini ale puterii din Antichitate până în Epoca Modernă (apărute și în limba română la Editura Trei).  Este o prezență frecventă în media și autoarea și prezentatoarea unor documentare BBC   de succes, precum și co-prezentatoare, împreună cu Charlotte Higgins, a podcastului Instant Classics.

„Talentul ei de a transforma cercetarea serioasă în termeni accesibili, de a aduce o  privire critică asupra studiului clasicilor fără a fi moralizatoare s-a tradus bine în televiziune  și într-o serie de cărți apreciate atât de specialiști, cât și de publicul larg. Beard revine la subiecte pe care le-a tratat de-a lungul carierei sale (portretistica imperială,  triumfurile romane, deificarea). Fiecare dintre teme oferă o modalitate vie de a reexamina ceea ce știm și ceea ce nu  știm despre viața de la vârful puterii. Beard punctează proza sa erudită, dar ușor de parcurs, cu expresii surprinzătoare și comentarii captivante. Împăratul Romei este un portret de grup magistral, o invitație de a gândi sceptic, dar nu cu desconsiderare, despre o civilizație ce ne este familiară.“  – Wall Street Journal

În anii 1920, membrii Națiunii Osage, din Oklahoma, au devenit, practic peste noapte, neînchipuit de bogaţi. Petrolul descoperit pe teritoriul lor i-a transformat în milionari care locuiau în case de lux, aveau maşini cu şofer şi îşi puteau trimite copiii la studii în Europa.

„Dicționarul biografic de față, pe lângă valoarea lui științifică intrinsecă, are o funcție morală, în acord cu misiunea genuină a Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului. Fondat în urmă cu mai bine de trei decenii de fostul deținut politic Radu Ciuceanu, Institutul și-a asumat misiunea de a sprijini societatea românească să-și cunoască propriul trecut tragic, oferind despre acesta informații verificate, integrate într-o grilă interpretativă dominată de ideea înțelegerii și asumării istoriei în integralitatea ei. În acest fel, proiectul editorial nu se circumscrie doar ariei restrânse a istoriografiei, ci expandează în domeniul larg și prolific al memoriei colective. Informația, esențializată și uniformizată, oferă materia primă pentru trecerea în neuitare a celor care, în interacțiunea lor cu istoria nefastă, au trecut prin închisorile comuniste, unii au murit acolo, în timp ce alții, mai „norocoși”, s-au aflat sub supravegherea Securității.” Florin Abraham

„Volumul nu este o încercare exhaustivă de a prezenta fenomenele rezistenței, opoziției, disidenței după 1945, însă este, prin microbiografiile și „poveștile” pe care le propune, o încercare de a prezenta tabloul credibil al unei întregi perioade istorice, de scurtă durată la scara istoriei, dar atât de consistentă din perspectiva conținutului ideologic. Tabloul se înfățișează cititorului din aproape în aproape, în formula puzzle, pentru ca la final să deschidă o amplă perspectivă ce oferă filiere interpretative de forță: ideologică, politică, socială, culturală, economică, religioasă, antropologică asupra represiunii practicate de regimul comunist de la București.” (Flori Bălănescu)

Crezi că ai o zi proastă? Crede-ne, poate fi și mai rău.

National Geographic și autorul Michael Farquhar ne dezvăluie câte un exemplu de ghinion, nenorocire epică și haos pur pentru fiecare zi a anului. De la sfârșitul sângeros al lui Caligula până la nefericitul incident al hotelierului Steve Wynn cu un Picasso neprețuit, aceste 365 de povești vesele și sumbre includ averi pierdute (cum ar fi potențialul investitor Apple care s-a retras în 1977 și a ratat un câștig neașteptat de 30 de miliarde de dolari), povești de dragoste eșuate (cum ar fi cea a șahului din secolul al XVI-lea care a experimentat cu o formă timpurie de Viagra cu rezultate care i-au afectat iremediabil imperiul) și momente cu adevărat bizare (precum Marea Inundație de Melasă din 1919).

„Faptele comise de această paradă de ticăloși perfizi, lași răutăcioși, mincinoși incompetenți și doar câțiva oameni ghinioniști care au alunecat pe coji de banană fac lectura să fie extrem de plăcută – și dezvăluie cu siguranță un tipar care va continua.“  - Kirkus Reviews

„Un catalog de anecdote istorice ale căror personaje au trăit zile cu adevărat foarte proaste.“ - Library Journal

MICHAEL FARQUHAR, fost editorialist și redactor la The Washington Post, este autorul a numeroase cărți de succes, printre care se numără Behind the Palace Doors și Secret Lives of the Tsars, volume apreciate de critici, precum și populara serie Penguin „Treasury”: A Treasury of Royal Scandals, A Treasury of Great American Scandals, A Treasury of Deception și A Treasury of Foolishly Forgotten Americans. Locuiește în Washington, DC.

Istanbul, 1538. Cel mai mare dintre sultanii otomani se află la apogeul puterii mondiale, în timp ce familia și viitorul său sunt la mila propriilor legi dinastice: oricare dintre cei cinci fii ai săi îi va succeda va trebui, în cele din urmă, să-i ucidă pe ceilalți. În aceste condiții, de ce să nu furi startul?

În următorii 15 ani, în timp ce Suleyman Magnificul și teribilul său căpitan pirat Barbarossa înfruntă dușmanii imperiali din două emisfere, blestemul otomanilor, care se împlinește de la sine, capătă un avânt de neoprit.

De la rugurile în flăcări din Paris la munții biciuiți de ploaie din Transilvania, de la Buda la Basra, din Crimeea la coasta Indiei, Tronul de aur este o reconstituire intens captivantă, dar în întregime istorică, a vieții și a lumii celui mai temut și mai puternic om al secolului al XVI-lea, dezvăluind prețul succesiunii și costul teribil al succesului.

„Ritmul, limbajul și narațiunea sunt pur și simplu magnifice.“ - Victoria Hislop

„Divertisment palpitant creat pe baza unei istorii cercetate meticulos.“- Robert Peston

„Fascinant, superb, imposibil de lăsat din mână.“ - Simon Sebag Montefiore

„Minunat și extrem de plăcut.“ - Margaret MacMillan

„O lucrare de istorie narativă meticulos documentată... palpitantă... La fel ca Mantel, de Bellaigue își prezintă povestea într-un amestec de limbaj colocvial contemporan și descrieri splendide... Rămânând fidel documentelor scrise, el folosește talentul de romancier pentru a da viață arhivelor într-un mod palpitant.“ - Guardian

CHRISTOPHER DE BELLAIGUE este autorul premiat al cărții The Lion House: The Rise of Suleyman the Magnificent, care a fost aleasă cartea anului de către The Times, Sunday Times, Spectator și New Yorker, printre altele, precum și al altor cinci cărți, inclusiv al The Islamic Enlightenment, care a fost nominalizată la Premiul Baillie Gifford pentru nonficțiune și la Premiul Orwell pentru scrieri politice în 2017. În calitate de reporter, a acoperit subiecte legate de război, politică, societate și mediu pe cinci continente pentru Economist, New York Review of Books, Guardian și BBC. Este fondatorul Festivalului de Carte Lake District din Cartmel, Cumbria, membru onorific al Universității St Andrews, iar în 2026 va deveni profesor invitat la All Souls College, Oxford.

O analiză esențială a amenințărilor digitale la adresa democrației în secolul XXI.

O lucrare fundamentală în peisajul politic actual, o analiză profundă și urgentă a transformărilor prin care trec democrațiile contemporane sub influența copleșitoare a tehnologiei.

Într-o eră a hiperconectivității și a inteligenței artificiale, temerea că noile tehnologii vor submina democrația nu mai este o ipoteză, ci o realitate concretă. Profesorul Radu Carp explorează modul în care populismul, odinioară un fenomen politic, a evoluat într-o formă mai sofisticată, mai invizibilă și mai insidioasă: Tehno-populismul.

Cartea disecă mecanismele prin care rețelele sociale, algoritmii de micro-targetare și Inteligența Artificială devin instrumente cheie în remodelarea peisajului politic. Autorul arată cum promisiunea inițială a democratizării online s-a transformat într-o „balcanizare digitală”, unde „bulele de filtrare” erodează adevărul bazat pe fapte, alimentând o „politică cuantică” a convingerilor subiective și o polarizare afectivă intensă.

• Evoluția populismului: De la manifestările tradiționale la formele sale digitale, exacerbate de „dezintermediarea” specifică mediului online.
• Politica identitară: Cum identitatea a devenit un pilon central al discursului populist, fragmentând societățile și subminând valorile universale.
• Tentația democrației iliberale: O analiză a regimurilor care mențin aparențele democratice (alegeri), dar erodează sistematic drepturile fundamentale și statul de drept, navigând în „zona încețoșată” dintre democrație și autoritarism.
• Mecanismele tehno-populismului: Dezinformarea, deepfake-urile, astroturfing-ul și „jocul oglinzilor paralele” prin care se creează și se amplifică realități alternative.
• Rolul „inginerilor haosului” și al „tehno-monarhilor”: Gânditori și actori care folosesc tehnologia pentru a submina democrația liberală, promovând idei neo-reacționare și forme de „tehno-fascism”.
• Cazul concret al „fenomenului Călin Georgescu”: O ilustrare detaliată a modului în care tehno-populismul s-a manifestat în România, arătând cum o „mașinărie de rezonanță” externă poate orchestra un „jihad informațional” și influența „mintea alegătorului”.

Studiul istoriei recente a României, și în special a istoriei regimului comunist instaurat după cel de-Al Doilea Război Mondial, nu poate fi realizat fără o analiză minuţioasă a mecanismelor represive prin care puterea politică și-a asigurat dominația asupra societății. În centrul acestor mecanisme complexe s-a aflat, indiscutabil, Securitatea – instituția creată în august 1948 și concepută ca „scut și sabie” ale Partidului Comunist Român.

• Geneza și Structura: De la contextul înființării Securității, motivațiile și modelele sale, până la organizarea internă complexă, ierarhii și cine erau „oamenii din vârful piramidei”.
• Obiective și Metode: O analiză clară a direcțiilor de acțiune în plan național și extern (spionaj economic, contraspionaj, urmărirea emigrației, operațiuni valutare), precum și a metodelor infame de lucru: rețeaua de informatori, filajul, tehnica operativă și sistemul dosarelor.
• Traseul Represiunii: Modul în care un „suspect” ajungea din vizorul Securității în fața Justiției, cu descrierea etapelor de urmărire, arestare și anchetare, inclusiv abuzurile și tortura.
• Controlul Politic: O examinare a relației Partidului Comunist cu Securitatea – cine pe cine controla și cum s-a menținut această subordonare prin pârghii complexe și o ideologizare excesivă.
• Relații Inter-instituționale: Dinamica dintre Securitate și celelalte instituții de forță ale regimului (Miliția, Trupele de Securitate, Grănicerii, Justiția și Armata) – de la alianțe la rivalități.
• Arhivele și Adevărul Istoric: Un ghid esențial al surselor documentare disponibile la CNSAS și ANR, subliniind importanța unei cercetări critice și etice pentru reconstituirea trecutului.

Cui se adresează această carte? Această carte este un must-read pentru:

• Pasionații de istorie: Cei dornici să înțeleagă complexitatea Războiului Civil Grec (1946-1949) și impactul său.
• Iubitorii Greciei: Cei care vor să descopere o altă față a istoriei contemporane elene.
• Cercetători și studenți: Oferă o perspectivă unică asupra fenomenului exilului politic și a relațiilor româno-elene în perioada comunistă, bazată pe documente de arhivă inedite.
• Generația a doua și a treia a emigranților greci: O sursă prețioasă pentru a înțelege parcursul părinților și bunicilor lor.
• Oricine este interesat de destinele umane: O poveste despre traumă, adaptare, idealuri și deziluzii.

Ce veți descoperi în carte:

• Contextul istoric detaliat: De la rezistența anti-nazistă la Războiul Civil Grec, cu luptele fratricide și rolul forțelor externe.
• Drama evacuării copiilor: O analiză obiectivă a controversatei decizii de „salvare” sau „răpire” a zeci de mii de copii greci, mulți dintre ei ajungând în România.
• Viața intelectualilor greci în exil: 30 de micromonografii captivante ale unor scriitori, jurnaliști, artiști, profesori, ingineri și medici, care au trăit și activat în România. Veți afla despre adaptarea lor la o societate nouă, despre provocările impuse de regimul comunist și despre contribuțiile lor culturale.
• Paradoxurile integrării: Procesul prin care comuniștii greci au fost forțați să adere la Partidul Muncitoresc Român și să devină cetățeni români, și impactul acestei decizii.
• Mărturii din arhive: Cartea se bazează pe o cercetare exhaustivă a „dosarelor foștilor membri PCR emigranți politici greci” de la Arhivele Naționale ale României, oferind informații inedite și surprinzătoare.
• O perspectivă obiectivă: Autorul abordează subiectul cu o rigoare documentară și o delicatețe remarcabilă, evitând părtinirea și oferind o imagine echilibrată.

Despre autor – Apostolos Patelakis: Născut în 1951 la Craiova, din părinți greci refugiați politic, Apostolos Patelakis este el însuși o punte culturală româno-elenă. Formarea sa de istoric în România și activitatea ulterioară în Grecia, ca promotor al limbii și culturii române, îl recomandă ca pe cea mai potrivită voce pentru a scrie această poveste. O „voce calmă, echilibrată, care aduce împreună două culturi unite nu doar prin istorie, ci și prin oameni.” (Carmen Theo Făgețeanu).

În această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Autorul îmbină rigoarea istoricului cu analiza politică lucidă pentru a ne ghida prin acest labirint de interese politice și acțiuni contradictorii, oferindu-ne cheia spre înțelegerea principalelor evenimente internaționale din ultimii doi ani.

Cine și ce a fost Emanuel Stein? Român, evreu, ungur, demnitar bolșevic, polițist român, spion, hoț, cabalist, ghicitor, vrăjitor, rabin, călugăr catolic, misionar anglican, francmason, pușcăriaș, turnător, bigam, călător. Sau, mai pe scurt, un escroc internațional. Ori un cameleon deosebit de iscusit. După cum afirmă și autorul Toma Roman Jr., existența acestui șarlatan genial pare o ficțiune, dar nu este. Iar în paginile acestei cărți se derulează o poveste pusă în scenă cu umor și abilitate, care se bazează în întregime pe documente datate încă din anii 1920, descoperite în arhiva CNSAS. În încheiere, îl sfătuim pe cititor să se amuze, dar să ia aminte și să nu încerce niciodată să procedeze la fel.

Mircea Damian, scriitor aprig, gazetar nemilos și, nu în ultimul rând, luptător în slujba adevărului, a iubit Bucureștiul. Din acest mare amor s-a născut cartea București, publicată pentru prima oară în anul 1935, la Fundația pentru Literatură și Artă „Carol II”. Și de-atunci s-a așternut tăcerea peste povestea interbelică zugrăvită de un autor ager și atent, cu un neobișnuit umor.

Albumul de față își propune să readucă în atenție hotelurile istorice ale Bucureștiului, ca martori ai vieții urbane și ai transformărilor sociale, politice și culturale. Fiecare hotel poartă ecoul unor vremuri în care orașul era supranumit „Micul Paris”, iar eleganța, discreția și ospitalitatea erau parte integrantă din identitatea sa.

Albumul de față își propune să readucă în atenție hotelurile istorice ale Bucureștiului, ca martori ai vieții urbane și ai transformărilor sociale, politice și culturale. Fiecare hotel poartă ecoul unor vremuri în care orașul era supranumit „Micul Paris”, iar eleganța, discreția și ospitalitatea erau parte integrantă din identitatea sa.

Înțelegerea prezentului activității hoteliere bucureștene nu este posibilă fără cunoașterea trecutului său. Valorile care defineau hotelurile de altădată – respectul pentru oaspete, atenția pentru detaliu, eleganța și discreția – rămân repere esențiale și astăzi. Chiar dacă tehnologia, designul și ritmul orașului s-au schimbat, spiritul ospitalității își are rădăcinile în memoria acestor clădiri. - Călin ILE, hotelier, președinte de onoare al FIHR

În lucrarea de față ne-am oprit, în principal, la prezentarea – prin text și reproduceri după cărți poștale ilustrate – a zece dintre vechile hoteluri bucureștene, toate menținându-și statutul până în ziua de astăzi. Cât se poate de exact, într-un caz e vorba despre o berărie/restaurant (Caru’ cu Bere), pentru ca, la rândul său, Hanul lui Manuc deocamdată să pună la dispoziția publicului doar spațiile de restaurant, camerele pentru cazare aflându-se în conservare până la o așteptată renovare. Toate aceste edificii sunt situate în lungul axei principale a orașului – de la Constantin Brâncoveanu, care a trasat-o, și până astăzi –, fostul Pod al Mogoșoaiei, devenit Calea Victoriei la 1878, și pe câteva străzi adiacente. - Nicolae LUPU

Moştenirea Kremlinului se citeşte ca un superb roman de spionaj. E populat de rezidenţi, ofiţeri ilegali şi agenţi care se întâlnesc în case conspirative, transmit mesaje codificate şi toarnă otrăvuri în băuturile inamicilor.Din nefericire, personajele care pun la cale operaţii de influenţă şi manipulare, furturi de tehnologii occidentale, extorcări de fonduri, asasinate politice şi lovituri de stat sunt Lenin, Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu, fapt care ne obligă să acceptăm că, de aproape o sută de ani, suferinţele produse de comunism fac parte dintr-o realitate dureroasă şi greu de schimbat. Din nou din nefericire, sarcina executării acestor operaţii abominabile a fost încredinţată serviciilor de informaţii externe, care, pe nevăzute, au acaparat diplomaţia, instituţiile statului şi întreprinderile economice.Fie că s-au numit INO, INU, PGU, în Uniunea Sovietică, sau DIE, în România comunistă, chiar aceste servicii au contribuit la înlăturarea dictatorilor compromişi, dar cu intenţia criminală de a-şi păstra, într-un simulacru de democraţie, privilegii pe care, fără a citi această carte, nu le-am cunoaşte niciodată.Fără dezvăluirile generalului Ion Mihai Pacepa, n-am putea înţelege niciodată de ce frământările politice şi sociale din anii 1990 fac parte din înspăimântătoarea moştenire a Kremlinului.

„Sistemul de guvernare comunist nu a fost altceva decât o hoţie motivată ideologic. Am ajuns la această concluzie treptat, cu ajutorul experienţei acumulate în cei douăzeci şi trei de ani în care am fost părtaş la ceea ce astăzi consider a fi fost cea mai mare escrocherie comisă vreodată: furtul de tehnologie occidentală, practicat de fostul bloc sovietic. Pană la urmă crima este nerentabilă,chiar când e comisă de o superputere. Prăbuşirea comunismului în Europa de Est şi dezintegrarea intregii economii sovietice vorbesc de la sine.“

„În viaţă se întâmplă adesea să pleci după lână şi să te întorci tuns, spune un proverb românesc. Nici Gorbaciov şi nici serviciile sale de informaţii nu au putut prezice că eforturile lor de a menţine Europa de Est în ţarcul glasnostului şi al perestroikăi vor sfârşi prin a săpa groapa comunismului.“ (Ion Mihai PACEPA)

Ediție aniversară și cuvânt-înainte de Ioan-Aurel Pop Fișa biografică a autorului de Alina Hucai Pe copertă: Statuia lui Spiru Haret din Piața Universității, București, realizată de Ion Jalea în 1935, din marmură de Carrara Omagiu editorial la 175 de ani de la nașterea lui Spiru Haret (15 februarie 1851, Iași – 17 decembrie 1912, București), „Omul Școalei”, întemeietor vizionar al învățământului românesc modern, matematician, fizician, astronom, profesor, pedagog, ministru al Instrucțiunii și Cultelor, academician.

Fiecare generație și-a imaginat că ar putea construi o lume ideală, fără să înțeleagă întotdeauna că doar elitele pot orienta cursul unei societăți, care trebuie să fie organic. Acum se duce o luptă între globalizare și naționalism, iar ambele expresii se aud din gura politicienilor. Părinții globalizării și-au închipuit că pot uniformiza lumea printr-o limbă unică, aceleași obiceiuri, credințe, veșminte, alimentație etc. Naționaliștii au făcut și ei suficiente erori, dar a fi naționalist înseamnă să îți iubești națiunea. Acest fapt nu presupune însă că urăști alte nații, iar aici se face o altă eroare, naționalismul confundându-se cu șovinismul și xenofobia. În ceea ce privește unitatea între oameni, să-l cităm pe antropologul Francisc Rainer, care ne atenționează că „această unitate se cuvine nu numai să o observăm și să o declarăm, ci și să o trăim”. – Mircea Gelu Buta

Povestea evadării unui tânăr nord-coreean din lagărul în care a fost închis împreună cu familia sa de către autoritățile de la Phenian.

Lagărele de muncă din Coreea de Nord au o existență mult mai îndelungată decât au avut Gulagul sovietic și lagărele de concentrare naziste. Chiar dacă fotografiile făcute din satelit sunt mai mult decât grăitoare, guvernul nord-coreean neagă prezența acestor închisori. Nicio persoană născută în lagăr nu a reușit vreodată să evadeze – nimeni, cu excepția lui Shin Dong-hyuk, care a scăpat din acel infern și a povestit ce se întâmplă acolo.

În Evadare din Lagărul 14, un bestseller publicat în 22 de țări, jurnalistul american Blaine Harden dezvăluie secretele celui mai represiv sistem totalitar din lume, prin intermediul relatării înfiorătoare a lui Shin, un băiat care nu știa nimic despre lumea de afară, a devenit de mic „turnător” și a fost obligat să asiste la execuția familiei sale.

O narațiune a suferinței și curajului, a supraviețuirii și speranței, cartea de față constituie o mărturie șocantă despre evenimentele din spatele gardului electrificat.

„O poveste captivantă, spusă fără menajamente.” BILL KELLER, The New York Times

„O carte remarcabilă, care ar trebui să facă parte din bibliografia oricărei programme de liceu și a orelor de educație civică din facultăți.”  The Seattle Times

Născută în Volînia, teritoriu înglobat de URSS după 1921, Franceska Michalska devine victima mecanismelor implacabile ale istoriei: supraviețuiește foametei cumplite din Ucraina sovietică, îndură brutalitatea epurărilor staliniste și este aruncată în surghiunul stepelor kazahe în 1936. În numele vieții nu este însă doar un inventar al suferinței, ci cronica unei victorii a voinței asupra destinului potrivnic.

În inima stepei, tânăra deportată îndrăznește imposibilul: să viseze la studii de medicină într-o lume care îi refuză dreptul la viitor. De la Alma-Ata la Harkov și Cernăuți, într-o căutare neîncetată a cunoașterii, de la condiția de infirmieră și moașă la cea de pediatru renumit, destinul Franceskăi Michalska se transformă într-o pildă despre bucuria de a trăi în ciuda tuturor opreliștilor.

În numele vieții este o carte despre puterea spiritului de a renaște, mai puternic, din cenușa propriei tragedii.

„O relatare pe cât de sobră, pe atât de copleșitoare. Fără a ceda niciodată patosului, Franceska Michalska descrie mecanismul implacabil al unei istorii care-i zdrobește pe indivizi, dar nu reușește să le înfrângă voința de a rămâne oameni.“ — Le Monde Diplomatique

„O lecție de supraviețuire pură. Michalska nu scrie cu cerneală, ci cu însăși forța vieții care refuză să se stingă sub gheata totalitarismului. O carte care îți taie respirația prin simplitatea adevărului său.“ — La Liberté