Istorie & Politologie

Cartea "Am supravieţuit lagărului morţii" este o rememorare a copilăriei distruse de regimul nazist. Este descrisă România din timpul războiului, viaţa evreilor înainte de înăsprirea condiţiilor şi trimiterea acestora în lagăre de concentrare, chinurile la care au fost supuşi gemenii lui Mengele, cum au fost numite mai târziu aceste victime, lupta continuă pentru supravieţuire până în momentul în care au fost eliberate, în 1945.

"A fi în Auschwitz era ca şi cum ai fi într-un accident de maşină în fiecare zi. Atât de des se întâmplau lucruri groaznice"

"Le-am dat sângele nostru, corpul nostru, demnitatea noastră şi, în schimb, ne lăsau să trăim încă o zi. Nu îmi amintesc nici măcar un singur geamăn care să nu fi cooperat."

Cartea de faţă este o colecţie de articole în care autoarea analizează atât politic, cât şi moral conjunctura şi efectele celui de-al Doilea Război Cecen. Reportajele ei de investigaţie denunţa atrocităţile comise de ambele părţi, brutalitatea armatei ruse şi fărădelegile care domnesc în Cecenia, drama refugiaţilor de război şi corupţia fără margini care umfla buzunarele lacome ale oamenilor de afaceri şi militarilor pe spezele populaţiei înfometate.

Abilitatea Annei Politkovskaia de a sta de vorba atât cu trupele OMON, cu militarii ruşi, dar şi cu luptătorii ceceni sau cu victimele acestui război conferă echilibru şi credibilitate articolelor sale. Un război murdar este o carte de un imens curaj, având în vedere riscurile la care s-a expus autoarea pentru a realiza interviurile şi reportajele de la faţa locului.

Сartea este destinată să prezinte trei lucruri. În primul rând, o încercare de a verifica dacă maximele lui Machiavelli mai corespund realităților politice moderne la fel de bine ca atunci când au fost scrise. în al doilea rând, o încercare de a trage niște învățăminte despre conducere și despre exercițiul puterii pentru viitorii practicieni, pe baza experienței mele în guvern.

NOAM CHOMSKY este o personalitate cunoscutã în întreaga lume, graţie atât activităţii ştiinţifice unanim apreciată, cât şi opţiunilor sale politice din ultimele decenii, care au generat şi încă generează adânci şi multiple controverse în Statele Unite ale Americii şi în afara acestora.

De unde au venit primii noştri înaintaşi? Cum au trăit şi au murit? Ce mâncau şi ce beau? Cum gândeau şi cum făceau dragoste? Care era atitudinea lor faţă de femei? Ce sens dădeau vieţii şi morţii? Cum le cereau zeilor ajutorul?

Iată doar câteva dintre întrebările al căror răspuns va ajuta la completarea tabloului vieţii din Orientul Antic.

Memoriile unui martor la misiunea de eliminare a lui Osama Bin Laden

Volumul de faţă este o culegere de studii, articole şi conferinţe din perioada 2001-2004, în care autorul tratează teme de stringentă actualitate.

Scrisă de-a lungul tumultuoasei dar triumfătoarei perioade a anilor de după război în care America s-a impus ca putere mondială, IRONIA ISTORIEI AMERICANE este la fel de relevantă astăzi precum a fost întotdeauna.

Ne aflăm în faţa unei schimbări de paradigmă de intelligence, în care schimbarea este cuvântul-cheie.

Urmând noile tendințe ale istoriografiei occidentale, care au reconsiderat locul genului biografic în cercetarea istorică, Spectrele lui Dej sondează istoria comunismului românesc prin prisma unui destin individual.

Cartea abundă în detalii, cele mai multe absolut inedite, despre ce s-a întâmplat în Basarabia după destrămarea URSS, dar şi despre cauzele prăbuşirii atotputernicului imperiu comunist.

Cartea lui Horia Bozdoghină despre A.C. Cuza va rămâne, fără îndoială, o lucrare de referinţă pentru cei care vor dori să se documenteze în privinţa genezei şi a istoriei antisemitismului extremist românesc şi a componentelor sale fasciste. În ciuda rolului său de părinte-fondator al uneia dintre cele două mişcări fasciste majore din România, A.C. Cuza rămâne, într-o oarecare măsură, uitat.

Schimbarea culturală se desfăşoară – potrivit unei reprezentări cu largă audienţă – prin modificarea radicală şi subită a orizonturilor paradigmatice. Fără a face mai mult caz decât e nevoie de teoria schimbărilor de paradigmă, cred că ea ne oferă sugestii utile pentru a desluşi dinamica ideilor şi ne permite, totodată, să înţelegem că noţiunea de „tranziţie” se potriveşte mult mai bine transformărilor de ordin cultural şi ideologic decât celor ale economiei şi vieţii politice. Spiritul public este modelat de pledoarii şi dezbateri ce răspund unor interogaţii persistente, prin dezvoltarea unor problematici dominante. Putem spune că am parcurs o tranziţie discursivă, odată ce constatăm că agendele culturale amorsate după prăbuşirea comunismului şi-au pierdut acuitatea, şi-au epuizat forţa de iradiere sau măcar şi-au alterat profund sensurile.

„Tot căutînd ce nu e de găsit, am reuşit chiar mai bine decît dacă am fi găsit ceva. Miile de lumi şi de fiinţe inventate din toate piesele prin jocul imaginaţiei umane nu sunt cu nimic mai prejos, în ce priveşte bogăţia şi varietatea lor, decît lumile şi fiinţele adevărate. Am creat galaxii imaginare care participă la viaţa noastră. Ireale? Să nu ne grăbim cu o asemenea afirmaţie. Nimic nu e mai real, mai durabil, mai determinant decît imaginarul, vis colectiv al umanităţi.“ (Lucian BOIA)

Structurat pe epoci, teme şi secţiuni, cu bogate tabele cronologice şi sinteze, volumul ISTORIA LUMII. Din preistorie până astăzi cuprinde toate datele importante ale istoriei, oferind cititorului un excelent instrument pentru studiul istoriei dintr-o perspectivă simplă şi originală, surprinzând toate elementele esenţiale pentru o înţelegere deplină şi complexă a istoriei omenirii.

Amestec de tragedie, comedie, poveşti amoroase şi incompetenţă, Secretele monarhilor constituie o lucrare fascinantă şi spectaculoasă.

Temeinic documentată, profund umană şi fără să mai lase loc de interpretări, Tărâmul morţii este o lectură obligatorie pentru cei care caută să înţeleagă rostul principalei tragedii a epocii moderne.

Strălucitul eseu Jaful vs. „Dreptul de a nu minţi“ este o palmă pe obrazul „democraturii“ (amestec malign al democraţiei cu dictatura, după Laurent Joffrin), visată de unii şi pe meleagurile dâmboviţene. (George Virgil Stoenescu)

„Fascinantă în cel mai înalt grad, o carte remarcabilă, sensibilă, echilibrată şi, în mod sigur, ultimul cuvânt asupra acestui subiect.” Dr. Harry Shukman, profesor emerit de istorie modernă a Rusiei, St. Antony’s College Oxford

Unul dintre cei mai puternici dictatori ai secolului al XX-lea, Stalin a crezut că, în numele unui viitor mai bun, merită să sacrifice milioane de vieţi omeneşti. A construit o Rusie modernă pe cadavrele a milioane de cetăţeni ai ei.

Au avut de ales între bine şi rău.

Au ales răul fără ezitări, îndoieli sau remuşcări.

„Acum mai bine de o sută de ani, poetul german Heine i-a avertizat pe francezi să nu subestimeze forţa ideilor: conceptele filozofice crescute în camera de lucru a unui profesor ar putea distruge o civilizaţie.“ (Isaiah BERLIN, Two Concepts of Liberty, 1958)

In ultimii ani opinia publica din Romania este subtil formata si informata de o sursa pe cat de dubioasa, pe atat de eficienta: dosarele - selectiv scoase la lumina - ale fostei Securitati. Continutul lor, in principiu nedemn de incredere, a trecut si continua sa treaca, fara examen critic, direct in paginile ziarelor si in vietile noastre. Este efectul pervers cel mai difuz si mai sigur al mult discutatei deschideri a arhivelor: datele exacte se amesteca inextricabil cu cele false, iar credibilitatea primelor se extinde pe nesimtite asupra celorlalte.

Istoria evreilor din peninsula Iberica sub regimurile musulman si crestin figureaza m paginile glorioase ale coexistentei si ale infloririi culturale din Evul Mediu in Europa. Marile figuri filozofice si literare, de la Ibn Gabirol la Maiimonide, de la Iuda Halevi la kabbalistul Nahmanide, se nasc in aceste locuri binecuvantate, in 1492, dupa edictul de expulzare, au loc convertirea sau exilul, si sfarsitul unei prezente multiseculare.

"Rodul unei munci asidue desfăşurate de o echipă valoroasă de analişti şi cercetători conduşi de Vladimir Tismăneanu, acest Raport oferă proba documentară a impactului profund pe care comunismul l-a avut asupra societăţii româneşti. Raportul nu este numai un exerciţiu formal, cu valoare simbolică, ci şi o analiză subtilă a unei epoci întunecate din istoria României, care a marcat profund şi de multe ori definitiv vieţile tuturor românilor. Într-o perioadă în care tentaţia uitării este foarte seducătoare, această lucrare ne confruntă fără menajamente cu trecutul recent." (Dennis Deletant)

O carte cutremuratoare, o marturie pe viu, din interiorul unui sistem represiv diabolic, a unuia dintre actorii principali: Tanase Evghenie, general de securitate, loctiitor al ministrului afacerilor interne.„Trebuie sa-ti intre in cap - Voinea - ca viu din mainile noastre nu vei scapa, mai ales tu pe care te consideram sef.

Primul volum din aceasta colectie schiteaza 100 de destine exceptionale, de la filozofi greci si imparati romani pana la sfinti si la mari artisti.

Cand in 1925 aparea prima editie a acestei carti, Stefan Zeletin avea in Romania o solida reputatie de profesor si memorialist, format la inalte scoli si creator la randul lui de inalta scoala.

"De două veacuri, istoriografia noastră e obsedată de «continuitate» , deci de permanenţă, de imobilitate; e o viziune strâmtă şi statică."

„De două veacuri, istoriografia noastră e obsedată de «continuitate», deci de permanenţă, de imobilitate; e o viziune strâmtă şi statică. Or, ceea ce a dat naştere Europei noi, cea de după Imperiul Roman, a fost Istoria în mişcare, au fost valurile succesive care, pornite din adâncul Asiei, i-au împins rând pe rând pe huni, care au pus în mişcare popoarele germanice, acestea, la rândul lor, i-au împins pe slavi, iar în urmă au venit celelalte mari valuri turanice, avarii, bulgarii, maghiarii, pecenegii, uzii, cumanii... Voivodatele româneşti sunt rezultatul indirect al ultimului val, cel cuman, lovit şi alungat, la rândul lui, de valul mongol din 1241.Când încercăm să înţelegem geneza tuturor noilor state din Europa medievală - tocmai din acest punct de vedere, al barbarilor mi­gratori, trebuie să privim, nu din perspectiva vechilor populaţii sedentare!" (Neagu DJUVARA)