Istorie & Politologie

KERSTIN LÜCKER și UTE DAENSCHEL s-au întâlnit în timp ce își pregăteau doctoratul la Berlin, unde au lucrat împreună zi de zi, adesea făcând schimb de eseuri. Totul a mers atât de bine încât au hotărât să scrie o carte și astfel a luat naștere O istorie a lumii... cu femeile în prim-plan.

TONY JUDT (1948–2010) a fost autorul și editorul a 15 cărți, incluzând Când lucrurile se schimbă (Editura Litera, 2015) și volumul Epoca postbelică (Editura Litera, 2019), finalist la Premiul Pulitzer. A fost director și fondator al Institutului Remarque și profesor la Universitatea din New York.

TIMOTHY SNYDER este profesor de istorie la Universitatea Yale și autorul a cinci cărți premiate, cel mai recent volum al său fiind Bloodlands: Europe Between Hitler and Stalin. Locuiește în New Haven, Connecticut

Donna Tartt este o scriitoare americană născută în 1963, în Greenwood, Mississippi. A studiat la University of Mississippi și la Bennington College.

În 1992 a publicat romanul Istoria secretă (The Secret History), care a înregistrat un succes fără precedent: primul tiraj s-a epuizat imediat, romanul a rămas pe lista bestsellerurilor timp de treisprezece săptămâni și a fost tradus în peste douăzeci și cinci de limbi.

John Verdon (n. 1942) a lucrat în industria publicitară newyorkeză până la pensionare, după care, la îndemnul soţiei sale, a scris un roman în genul poliţist pe care-l îndrăgea. Gândeşte-te la un număr (Ed. Paladin, 2015) a însemnat un debut extraordinar, atât comercial, cât şi de critică, şi l-a îndemnat să continue cu personajul Dave Gurney, realizând o serie care conţine până în prezent patru romane. Al doilea roman din serie, Închide ochii strâns a fost distins în anul 2012 cu Premiul USA Best Book for Fiction: Thriller/Adventure.

CONSTANTIN CUBLEȘAN (n. 16 mai 1939) este critic și istoric literar, prof. univ. dr. la Universitatea „1 Decembrie 1918” (Universitate de Stat), Alba Iulia.
VOLUME DE CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ: Miniaturi critice (1968); Teatrul. Istorie și actualitate (1978); Opera literară a lui Delavrancea (1982); Teatrul, între civic și etic (1983); Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993); Eminescu în conștiința critică (1994); Ioan Slavici comentat de… (1994); Eminescu în perspectivă critică (1997); „Luceafărul” și alte comentarii eminesciene (1998); Opera literară a lui Pavel Dan (1999); Caragiale în conștiința critică (1999); Eminescu în orizontul criticii (2000); Romancierul Rebreanu (2001); „Moara cu noroc” de Ioan Slavici (2001); Eminescu în oglinzile criticii (2001); Antologia basmului cult românesc (2002); Caligrafii „Caligrafului” (Foiletoane critice, 2002); Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (coordonator, 2002); Eminescu în reprezentări critice (2003); Clasici și moderni (studii critice, 2003), N. Filimon. Micromonografie (2003); Romulus Cojocaru, poetul (2004); Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (coordonator, 2005); De la tradiție la postmodernism (2005); Eminescu în privirile criticii (2005); Efigii pe Nisipul vremii (2005); M. Eminescu. Ciclul schillerian (2006); Mihail Sebastian. Teatrul. Dicționar de personaje (coordonator, 2007); Serile cu Bartolomeu (2007); Din Mansarda lui Cioran (2007); Pavel Dan. Prozatorul Câmpiei Transilvane (2007); Pasiunea lecturii (2008); Eminescu în comentarii critice (2008); Conferințe literare (2009); Lucian Blaga, dramaturgul (2010); În jurul începuturilor romanului românesc (2010); Eminescologi clujeni (2011); Escale în croazieră: Constantin Virgil Gheorghiu (2011); Curente, mișcări, grupări literare și artistice în sec. XX (2012); Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (coordonator, 2012); Nuvelistul Rebreanu (2012); Lecturi confortabile (2012); Liviu Rebreanu. Zece ipostaze ale romanului (2013); Opera literară a lui Nicolae Filimon (2013); Lectura – profesiune și delectare (2013); Urmuz în conștiința criticii (2014); Mihail Sadoveanu. Actualitatea în rezonanță istorică (2014); Eminescu în exegeze critice (2015); Dumitru Radu Popescu în labirintul mitologiei contemporane (2015); Ion Druță: conștiință a istoriei basarabene (Chișinău, 2015); Poezia, mereu poezia (2016); Constantin Virgil Gheorghiu. Aventura unei vieți literare (2016); Poezia de toate zilele (2017); Eminescu în reflexii critice (2017); Augustin Buzura. Prozatorul sondărilor abisale (2018); Mihai Eminescu. Lecturi analitice (2018); Poezia de zi și noapte (2019); Memoriile memorabililor (2019); Candele de veghe (2019); Poeții „Stelei” 70 (2019); Valeriu Anania. Dramaturgul (2020); Poezia în lumini și umbre (2020); D.R. Popescu. Teatrul politic (2020); Poezia de azi pe mâine (2021); Bartolomeu Valeriu Anania. Cărturarul (2021); Ion Creangă, clasic al artei naive (2021).

HORIA BĂDESCU (n. 24 februarie 1943 la Aref pe Argeș) este poet, prozator și eseist, doctor în litere, jurnalist și diplomat; laureat al mai multor premii ale Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor și al câtorva importante festivaluri internaționale, al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1991) și al Premiului European de poezie francofonă „Léopold Sédar Senghor” (2004); membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor Francezi, membru al Maison Internationale de la Poésie de Bruxelles și al CIRET, membru de onoare al Academiei Francofone și al Uniunii Poeților Francofoni. A publicat peste treizeci de volume de poezie, eseuri și romane, apărute în România, Franța, Belgia, Bulgaria, Macedonia, Spania, Vietnam. Membru fondator al grupării Echinox și al Societății Culturale și Festivalului Internațional „Lucian Blaga”. Comandor al Ordinului național român Meritul Cultural și cavaler al Ordinului național francez Les Palmes académiques. Printre cele mai recente volume: O noapte cât o mie de nopți (roman, Limes, Cluj-Napoca, 2011), Cărțile viețuirii (poeme, Eikon, 2013), Roulette russe  (poeme, Ed. L’Herbe qui tremble, 2015), Zborul gâștei sălbatice (roman, ed. a II-a – Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015), Le poème va pieds nus (poeme, Ed. l’Arbre à paroles, 2016), Decameronice (poeme, Școala Ardeleană, 2017), Doar din pământul patriei (eseuri, Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018), Joia patimilor (roman, ed. a IV-a, Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018), Căderea din Rai (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), Poduri și vămi (memorialistică, Școala Ardeleană, 2020), O sută și una de poezii (poezie, Editura Academiei Române, 2020).

Niall Ferguson, unul dintre cei mai cunoscuţi istorici britanici, este Milbank Family Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University), Senior Fellow la Center for European Studies (Harvard University) şi Visiting Professor la Tsinghua University, Beijing. Este autorul a cincisprezece volume, printre care The House of Rothschild, Empire, The War of the World, The Ascent of Money, The Great Degeneration şi Kissinger, 1923-1968: The Idealist. A primit numeroase distincţii, inclusiv Benjamin Franklin Prize for Public Service (2010), Hayek Prize for Lifetime Achievement (2012), Ludwig Erhard Prize for Economic Journalism (2013) şi Council on Foreign Relations Arthur Ross Prize (2016). De acelaşi autor, la Editura Polirom au apărut: Civilizaţia. Vestul şi Restul (2011, 2014, 2017), Istorie virtuală. Evoluţii alternative şi ipoteze contrafactuale (coord., 2013), Marele Declin. Cum decad instituţiile şi mor economiile (2014), Ascensiunea banilor. O istorie financiară a lumii (2016), Imperiul. Cum a creat Marea Britanie lumea modernă (2018) şi Piaţa şi turnul. Reţele, ierarhii şi lupta pentru putere (2018).

ION HOREA (1929-2019), poet.

Născut la Petea de Câmpie (jud. Mureș), este admis la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureș. Urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, întrerupându-și studiile din cauza „dosarului” (părinții i-au fost declarați „chiaburi”). În 1951, este admis la Școala de Literatură „M. Eminescu”, după ce a publicat versuri în „Ardealul nou”, „Almanahul literar”, „Contemporanul” respectiv „Flacăra”. Redactor la „Viața Românească” (1952-1964), secretar al Uniunii Scriitorilor (1964-1968), apoi redactor-șef adjunct la „România literară” (până în 1990).

După debutul editorial cu Poezii (1956), s-a impus cu volume precum Coloană în amiază (1961), Umbra plopilor (1965), Calendar (1969), Încă nu (1972), Măslinul lui Platon (1977), Un cântec de dragoste pentru Transilvania (1983), Podul de vamă (1986), Cumpene (1991), Cartea sonetelor (2001), Până-ntr-o zi (2017), recompensate cu Premiul Uniunii Scriitorilor (în mai multe rânduri) și Premiul Asociației Scriitorilor din București.

Sylvie Germain (n. 1954), una dintre cele mai rafinate și apreciate scriitoare franceze, a studiat filosofia cu Emmanuel Levinas și a obținut doctoratul cu o teză despre chip, trans-gresiune și trans-figurare.
Primele ei romane, o saga familială (Le Livre des Nuits, 1985, și Nuit-d’Ambre, 1987) îi aduc și primele premii importante. După șapte ani petrecuți la Praga, unde a predat filosofia și franceza, publică Jours de colère (1989), recompensat cu premiul Femina în același an.
Apărut în 2005, Magnus este primit cu entuziasm de public și de critici, obținând premiul Goncourt al liceenilor și Goncourt, alegerea poloneză.
Dintre romanele și nuvelele publicate, mai amintim: Opéra muet (1989); La Pleurante des rues de Prague (1991); L’Enfant Méduse (1992) Vermeer: patience et songe de lumière (1993); Les Échos du silence; Couleurs de l’invisible (2002); Songes du temps (2003); L’Inaperçu (2008); Hors champ (2009); Le Monde sans vous (2011); Rendez-vous nomades (2012); Petites scènes capitales (2013); Le vent reprend ses tours (2019); Brèves de solitude (2021).
În 2013, Sylvie Germain este aleasă în Academia regală de limbă și literatură franceză a Belgiei, iar în 2016, i se decer-
nează premiul mondial Cino Del Duca.

Născută la Rejkjavik, profesor de istorie la Universitatea din Islanda, cu studii terminate la Sorbona pariziană, Auður Ava Olafsdóttir este unul dintre scriitorii remarcabili ai lumii nordice, şi aceasta în primul rând grație câtorva romane interesante, chiar dacă mai puțin cunoscute. Le Rouge vif de la rhubarbe (1998) şi L’Embellie (2004), primele romane ale autoarei, cel de-al doilea fiind distins cu premiul Tómasar Guðmundssonar, sunt urmate de alte trei – Rosa Candida (2010) – foarte apreciat peste tot în Europa, The Exception (2012), Ör (2016, distins cu Íslensku bókmenntaver ðlaunin, cel mai prestigios premiu lierar islandez, și cu Nordic Council Literature Prize, cel mai important premiu decernat unui scriitor din cele cinci țări scandinave).
Miss Islanda a fost recompensat cu premiul Médicis în 2019.

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

DAN PERȘA este romancier, eseist, publicist. Absolvent al Facultăţii de Geologie-Geografie, secţia Geofizică. În prezent este redactor la revista Ateneu, Bacău. A publicat romanele: Vestitorul (1997), Şah orb… (1999), Război ascuns (2005), Cu ou şi cu oţet (2007), Cărţile vieţii (2009), Arca (2012), Viaţa continuă (2013), Şi eu am scufundat Atlantida (2016), Înapoi pe Solaris (2017), Dincolo (2018) şi volumul de versuri Epopeea celestă (1999). Colaborează la numeroase reviste culturale, între care: Vatra, Euphorion, Hyperion, România literară, Familia, Convorbiri literare, Luceafărul, Timpul. Cărţile sale au obţinut numeroase premii literare naţionale.

DAN PERȘA este romancier, eseist, publicist. Absolvent al Facultăţii de Geologie-Geografie, secţia Geofizică. În prezent este redactor la revista Ateneu, Bacău. A publicat romanele: Vestitorul (1997), Şah orb… (1999), Război ascuns (2005), Cu ou şi cu oţet (2007), Cărţile vieţii (2009), Arca (2012), Viaţa continuă (2013), Şi eu am scufundat Atlantida (2016), Înapoi pe Solaris (2017), Dincolo (2018) şi volumul de versuri Epopeea celestă (1999). Colaborează la numeroase reviste culturale, între care: Vatra, Euphorion, Hyperion, România literară, Familia, Convorbiri literare, Luceafărul, Timpul. Cărţile sale au obţinut numeroase premii literare naţionale.

Jean d’Ormesson (1925-2017), descendent al unei familii aristocrate franceze, este scriitor, jurnalist, filosof. Fost director general al cotidianului Le Figaro, membru al Academiei Franceze, al cărei ambasador mediatic a fost vreme de peste patruzeci de ani, Jean d’Ormesson este o figură de prim-plan a spațiului intelectual hexagonal, fiecare apariție a sa fiind deosebit de apreciate pentru erudiția dezinvoltă, arta conversației și umorul fin. Jean d’Ormesson a scris numeroase romane – amintim doar câteva: La Gloire de l’Empire (1971), Dieu, sa vie, son oeuvre (1981), Histoire du Juif errant (1991), La Douane de mer (1994), Presque rien sur presque tout (1996) – care scapă canoanelor clasice, împletind autobiografia și ficțiunea, agrementând narațiunea cu digresiuni și anecdote personale, dar și cu meditații pătrunzătoare asupra trecerii timpului, adesea susținute de o reală informație științifică, totul într-o limbă franceză elegantă și rafinată. Trilogia Speranța în moștenire cuprinde ultimele texte scrise de Jean d’Ormesson.

GREGG BRADEN

Autor de bestselleruri în topul New York Times și conferențiar la nivel internațional pe tema rolului spiritualității în tehnologie. Este o autoritate în fuziunea dintre înțelepciunea trecutului și știința, vindecarea și pacea viitorului.

De peste 20 de ani, Gregg caută prin sate din vârful munților, prin mănăstiri îndepărtate, prin temple străvechi și texte uitate ca să descopere secretele de dincolo de vremuri. Cărțile sale trezesc ce este mai bun în fiecare dintre noi, inspirându ne cele mai profunde pasiuni cu instrumentele potrivite pentru a construi o lume mai bună.

DR. MADAN KATARIA

Supranumit „Guru al râsului” (The Times), e fondatorul mișcării Yoga prin râs (Laughter Yoga) și al cluburilor în care este practicată. Conferențiar renumit, este invitat în corporații și organizații din întreaga lume; a coordonat seminare și workshopuri pentru UBS, Emirates Bank, IBM, Hewlett-Packard și Volvo, printre multe altele. 

Participă la numeroase proiecte de cercetare medicală ce analizează beneficiile râsului. Este creatorul extrem de popularei Zile Internaționale a Râsului, care se sărbătorește în prima duminică din luna mai.

DR. MADAN KATARIA

Supranumit „Guru al râsului” (The Times), e fondatorul mișcării Yoga prin râs (Laughter Yoga) și al cluburilor în care este practicată. Conferențiar renumit, este invitat în corporații și organizații din întreaga lume; a coordonat seminare și workshopuri pentru UBS, Emirates Bank, IBM, Hewlett-Packard și Volvo, printre multe altele. 

Participă la numeroase proiecte de cercetare medicală ce analizează beneficiile râsului. Este creatorul extrem de popularei Zile Internaționale a Râsului, care se sărbătorește în prima duminică din luna mai.