Istorie & Politologie

Cetăți, castele și alte fortificații din România este un proiect conceput în patru volume, care adună, în premieră, date și imagini legate de arhitectura de apã­rare de la noi. Volumul de față poate fi citit, în aceeași măsură, ca un compendiu de istorie militară a celor trei țări din jurul Carpaților în secolul al XVI-lea – de la bătălia de la Mohács (1526) până la moartea lui Mihai Viteazul (1601), cu un accent aparte pe zbuciumata istorie a Transilvaniei.

Cartea conține peste 130 de imagini: fotografii vechi, fotografii aeriene, desene istorice și planuri de locuri fortificate, stampe și documente puțin cunoscute din arhive românești și mai ales străine – germane, maghiare, austriece. Reconstituirile istorice ale lui Radu Oltean aduc în fața cititorilor, pentru prima oară, tablouri vii ale cetăților și mănăstirilor întărite, așa cum vor fi arătat ele acum patru secole.

„Vreme îndelungată, istoria distrugerilor provocate de fanatismul creștinilor din primele veacuri a fost ocultată cu bună-știință. Catherine Nixey ne spune această poveste a nimicirii lumii clasice, într-o carte care a stârnit o furtună de polemici.
Epoca întunecării ne poartă într-o călătorie de jur împrejurul Mediteranei, de la Roma la Alexandria și din deșerturile Siriei până la Atena, demontând o tradiție plină de stereotipuri și prejudecăți care îi prezintă pe creștini drept victime ale persecuțiilor păgâne. Mutilarea statuilor, arderea marilor biblioteci, dărâmarea Templului lui Serapis din Alexandria, distrugerea Palmyrei, uciderea cu sălbăticie a Hypatiei, actele de vandalism ale monahilor creștini, controlul totalitar asupra vieții private, interzicerea filozofiei, misoginia, intoleranța și ura față de ceilalți sunt ipostazele mai puțin cunoscute ale primelor secole de creștinism.
Epoca întunecării scoate la iveală ce s-a pierdut odată cu victoria creștinismului. Este o carte cutremurătoare despre o epocă a distrugerii și disperării, în care Catherine Nixey îmbină cu pricepere și talent tonul serios al cercetătorului cu expresivitatea și cursivitatea jurnalistului. O carte cu adevărat provocatoare, care va pune într-o lumină nouă tot ce știm despre începuturile creștinismului.“ – The Times

„Cu un curaj ieșit din comun, Catherine Nixey reușește să facă lumină în povestea tristă a intoleranței religioase.“ – The New York Times

Cu o prefaţă a autorului la ediţia românească
Traducere de Wilhelm Tauwinkl, Mariana Piroteală, Elena Ciocoiu, Adina Cobuz, Emanoil Marcu şi Vlad Russo

„Da, am împușcat, împușcăm și vom continua să împușcăm cât va fi nevoie!“ — Che Guevara la tribuna ONU în decembrie 1964

„În timpul bătăilor sau al electrocutărilor, ţipatul este interzis.“ — Regulamentul închisorii S-21

„Cadavrele au utilitatea lor, îngrașă pământul.“ — Mao

„Am bătut, batem și o să mai batem. Procurorul nu are nimic de spus. E treaba noastră.“ — Stanisław Radkiewicz, ministrul polonez al securităţii publice

„Din respect față de victime avem datoria de a nu uita ce a însemnat cu adevărat noaptea totalitară comunistă. Sacrificiul pe care l-au făcut acei oameni, de toate vârstele, de toate condițiile, de toate naționalitățile, depășește orice capacitate de înțelegere. Victimele sunt adevăratul chip al acelor regimuri care au purtat – ceva nemaivăzut în istoria omenirii – un război civil permanent împotriva propriilor popoare. Toți acei oameni au suferit aceeași soartă, dar fiecare și-a dus crucea singur și neștiut, și fiecare și-a murit moartea într-o singurătate fără sfârșit. Noi, omenirea întreagă, avem datoria morală de a le păstra memoria, indiferent dacă am cunoscut la rându-ne regimurile fără de lege, dacă le-am fost complici, cu gândul sau cu fapta, sau dacă am închis ochii și nu ne-am lăsat atinși de tragedia care se desfășura în vecinătatea noastră. Victimele comunismului reprezintă conștiința noastră vinovată.“ – THIERRY WOLTON

„Parlamentul European reamintește că regimurile naziste și comuniste au comis genocid și crime în masă și au recurs la deportări, cauzând în secolul XX pierderi de vieși omenești și privări de libertate la o scară nemaivăzută în istoria omenirii; condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului comise de regimurile totalitare nazist, comunist și de alte regimuri totalitare.“ – Rezoluția Parlamentului European din 19 septembrie 2019

„O istorie mondială a comunismului e un pic prea anticomunistă… Cel de-al doilea volum, dedicat cortegiului de victime, redă cu mare acuitate crimele barbare, deși anumite pasaje sunt revoltătoare.“ – L’Obs

Carte recompensată cu Premiul Jan Michalski (Elveția, 2017) și Premiul Aujourd’hui (Franța, 2018)

Traducere de Georgeta-Anca Ionescu

„Negaționismul înseamnă negarea faptelor istorice dovedite sau deformarea lor. Termenul se referă în general la cei care contestă existența camerelor de gazare naziste ori care minimalizează amploarea fenomenului de exterminare a evreilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar cum rămâne cu cei care neagă bilanțul comunismului, care-i trec sub tăcere morții și îi ascund cauzele? Se poate vorbi în acest caz de un negaționism de stânga, diferit, așadar, de un negaționism de dreapta? Distincția e arbitrară, ne-ajută doar să nu confundăm tipurile de negare, și trebuie înțeleasă fără nici o conotație politică... Adevărata diferență ține de percepția asupra acestor negaționisme: unul este unanim condamnat în numele adevărului, al istoriei, al moralei, pe când celălalt este în cel mai bun caz ignorat, dacă nu chiar aprobat în ciuda tuturor evidențelor, în pofida realității istorice și a eticii. Cartea de față are drept subiect tocmai acest negaționism de stânga, care nu-și găsește nici o justificare și despre care se vorbește atât de puțin ori deloc.“ – THIERRY WOLTON

Agnes Grunwald-Spier s-a nascut in Budapesta pe 14 iulie 1944, fiind fiica Lonei si a lui Philipp Grunwald. Cand era doar un mic copil, Agnes si mama ei au fost salvate de la deportare de un ofiter necunoscut. In noiembrie 1944, acestea au fost trimise in ghetoul din Budapesta, de unde au fost eliberate pe 18 ianuarie 1945. Familia a plecat in Anglia in mai 1947. Tatal ei, care a fost arestat de fascistii maghiari si trimis la munca silnica, s-a sinucis in iunie 1955.

A studiat politica si istorie la Universitatea Oxford Brookes in perioada 1963-1966; si-a luat diploma de master in Studii despre Holocaust la Universitatea din Sheffield (1996-1998). Au urmat apoi cercetarile legate de salvatorii din perioada Holocaustului (1999-2009) si publicarea cartii Ceilalti Schindleri in 2010. Lucrarea a fost tradusa in daneza si portugheza braziliana.

In aceasta carte Agnes Grunwald-Spiel face referire la acele omisiuni importante si inevitabile in recunoasterea faptelor celor "Drepti intre popoare". Au fost sute, poate chiar mii de tentative de salvare care au esuat, de cele mai multe ori din cauza tradarilor din partea vecinilor sau a colaboratorilor locali, despre care nu a ramas nicio marturie: indivizi sau chiar familii intregi au fost ucise pentru ca au fost prinse salvand evrei. De cele mai multe ori, atunci cand erau descoperiti, cei care incercau sa salveze si cei pe care incercau sa ii salveze erau ucisi de fortele brutale de ocupatie, pentru care incercarea de a salva un evreu era o crima care se pedepsea cu moartea. Documentele scrise despre Polonia sub ocupatie germana arata cat de raspandite erau aceste represalii prin crima.

Cartea aceasta insa nu este in niciun caz una negativa. Povestile ei sunt unele care ne inspira. Exista multa suferinta in aceste pagini, dar exista de asemenea si multa noblete. Agnes Grunwald-Spier a scris o carte care ne poate oferi o raza de speranta pentru omenire; un manual modern pentru un cod de conduita care contrasteaza si poate compensa impulsurile egoiste, negative si distructive ce exista si in ziua de azi in mult prea multe zone ale globului.

Autoarea Svetlana Lokhova îi poartă pe cititori pe urmele spionului sovietic Stanislav Șumovski (Agent Blériot), într-o aventură incitantă despre una dintre cele mai ambiţioase operaţiuni de informaţii ale lui Stalin. În anii ’30, dictatorul se plângea de faptul că URSS este în urmă cu 100 de ani faţă de Statele Unite ale Americii şi alte ţări dezvoltate la capitolul tehnologie. Statele Unite deţineau supremaţia mondială pentru că erau în top în domeniul ştiinţei şi al inovaţiei. Stalin a trimis atunci doi ofiţeri de informaţii într-o misiune la Institutul Tehnologic Massachusetts. Unul dintre ei a fost Stanislav Șumovski, cel mai de succes şi cel mai îndrăzneţ spion în domeniul aviaţiei din istoria Uniunii Sovietice. Cartea cuprinde povestea despre cum a început această misiune îndelungată şi despre cum, fără ştirea sa, Institutul Tehnologic Massachusetts a devenit cea mai importantă şcoală superioară pentru spionii sovietici. Misiunea va schimba cursul istoriei iar sovieticii vor folosi informaţiile secrete din domeniile ştiinţific şi tehnologic împotriva inamicilor lor, culminând cu înfrângerea Germaniei naziste.

PRECOMANDA cu livrare din data de 20.11.2019

„Datoria artistului de a fi martor al timpului său a fost dublată de o conștiință civică fără rest, pentru care arhitectul și omul Andrei Pandele merită respectul și prețuirea noastră.“ – NECULAI CONSTANTIN MUNTEANU

Ruinele de la Pompeii, orasul roman ingropat sub lava si cenusa Vezuviului in urma eruptiei catastrofale din anul 70 e.n., ofera cele mai bune marturii pe care le avem astazi la dispozitie despre viata cotidiana din Imperiul Roman. Aceasta carte remarcabila se ridica la inaltimea provocarii de a scoate la iveala si a face intelese vestigiile acelei lumi si de a spulbera multe mituri: data propriu-zisa a eruptiei, survenita probabil cateva luni mai tarziu decat se crede in mod obisnuit; igiena termelor, care trebuie sa fi fost adevarate focare de microbi; legendarul numar de bordeluri, care se rezuma, mai mult ca sigur, doar la unul; sau pierderile masive de vieti omenesti, care n-au depasit, probabil, o zecime din populatia orasului. Un portret extraordinar si incitant al unui oras din Antichitate, al vietii cotidiene in acele locuri si timpuri indepartate, si o perpetua redescoperire a acestuia din perspectiva unuia dintre cei mai cunoscuti si apreciati clasicisti contemporani

Viata dupa Auschwitz este o relatare uimitoare a vietii Evei Schloss, incepand cu anii de dinainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial, apoi supravietuirea la Auschwitz si mai tarziu munca ei cu Fundatia "Anne Frank". Admirabil de sincera si teribil de socanta, cartea dezvaluie tragediile pe care Schloss le-a indurat si cum a reusit sa-si recapete viata dupa aceea. Calatoria ei este o lectie de speranta si perseverenta, chiar si in cele mai intunecate ore.

„Imaginea Daciei și a dacilor în conștiința noastrã este astăzi, parcă mai mult ca oricând, tributară clișeelor. Unele s-au impus ca mituri fondatoare în istoriografia româneascã încă din secolul al XIX-lea, fiind apoi deturnate și exploatate în sprijinul ideologiei național-comuniste la finele secolului trecut. Altele sunt de dată recentă, produse stranii ale derutei identitare din era globalizării.
Deși cercetarea arheologică și istorică a făcut progrese remarcabile în ultimele decenii, descoperirile stau ascunse în lucrările academice, inaccesibile amatorilor de istorie. Mi-am dorit deci să aduc în fața marelui public o sinteză a cunoștințelor științifice pe care le avem acum despre acești strămoși ai noștri. Dincolo de ilustrația neobișnuit de bogată (peste 190 de imagini color: ilustrații complexe și reconstituiri de detaliu, fotografii de artefacte și monumente, hărți), această carte vă propune o viziune proaspătă asupra istoriei conflictelor daco–romane de acum aproape 2000 de ani, o istorie curățată de balastul ideologic.
Am adunat și adaptat pentru publicul iubitor de istorie marea majoritate a rezultatelor cercetărilor, studiilor și descoperirilor arheologice mai vechi și mai noi. Nu mi-am permis să speculez excesiv în privința momentelor istorice neclare, însă am folosit de multe ori cuvinte precum „probabil“ sau „poate“. Dar nici nu m-am ferit să sugerez unele posibilități atunci când – rar – izvoarele istorice sau urmele arheologice au fost ceva mai generoase. Unii cititori ar putea fi surprinși că anumite afirmații sau momente istorice prezentate în carte nu corespund cu ceea ce știau din filme, de la școală, din vechile cărți și reviste sau chiar din unele muzee. Sper ca tot ceea ce vor citi în această carte să fie puțin mai aproape de acel adevăr istoric pe care îl căutăm, teoretic, cu toții.“ – RADU OLTEAN

„La peste un veac şi jumătate de la 1848, se simte, în identitatea de adâncime a statului şi a naţiunii noastre, ambiguitatea moştenirii pașoptiștilor. Statul pe care ei îl edifică, în anii în care ajung la guvernare, mizează pe centralizare şi autoritarism. Eşecul României Mari este eşecul scenariului paşoptist însuşi. Generozitatea utopică a anului 1848 a lăsat loc ambiţiei de a fonda o naţiune etnică omogenă, prin acţiunea statului omnipotent, incapabil să accepte limitările impuse de domnia legii şi să respecte libertăţile politice.
Cultivarea libertăţii individuale, ca fundament al civismului şi al constituţionalismului – iată ceea ce paşoptismul şi brătienismul de după Unirea de la 1918 nu au fost pregătite nici să încurajeze şi nici accepte. Cei de astăzi au datoria să construiască un drum intelectual şi etic care să redea cetăţeanului demnitatea sa suverană. Doar în acest mod patria noastră poate căpăta, în fine, un sens al duratei.“ – IOAN STANOMIR

Trebuie sa li se dea atentie analizelor lui Amin Maalouf: intuitiile sale se dovedesc a fi predictii, atit de mult pare sa aiba prestiinta marilor schimbari din Istorie. Acum 20 de ani era preocupat de evolutia „identitatilor ucigase”; acum zece ani de „dereglarea lumii”. Astazi ne explica de ce toate domeniile civilizatiei sint amenintate de naufragiu. De peste jumatate de secol, autorul observa lumea si o colinda. Se afla la Saigon cind s-a incheiat razboiul din Vietnam, la Teheran cind s-a instaurat Republica Islamica. In aceasta carte cuprinzatoare si plina de forta, el ni se arata ca spectator angajat si ginditor, combinind istorisiri si reflectii, uneori povestind evenimente majore la care s-a intimplat sa fie unul dintre putinii martori oculari, apoi asumindu-si rolul de istoric mai presus de experienta sa personala pentru a ne explica prin ce derive succesive a trecut umanitatea de a ajuns in pragul dezastrului. „Pornind de pe pamintul meu natal au inceput tenebrele sa se raspindeasca in lume”, scrie el, inainte de a evoca extinctia Levantului plural si socurile seismice ale lumii arabo-musulmane, ale caror replici au afectat, treptat, intreaga planeta. Emite ipoteza noua a unei „mari rasturnari” care ar fi metamorfozat toate societatile umane si ai carei mostenitori buimaci am fi noi astazi. Trebuie sa ne dezmeticim, conchide Maalouf. Pachebotul oamenilor nu mai poate continua sa pluteasca astfel catre pierzanie.

Traducere de Dana Georgescu

În 2006, John Paulson, managerul unui fond speculativ, a prezis un eveniment pe care puțini îl anticipau: piața ipotecară avea să se prăbușească în scurt timp. Gregory Zuckerman prezintă povestea lui și a altor outsideri – investitori puțin cunoscuți – din lumea investițiilor care îi împărtășeau viziunea sceptică, reușind să obțină în final câștiguri de miliarde de dolari. Scrisă de un triplu câștigător al Premiului Gerald Loeb, cea mai înaltă distincție oferită unui jurnalist în domeniul economic, Cea mai mare afacere din toate timpurile este istoria fascinantă a bulei pieței ipotecare și a neputinței celor de pe Wall Street de a prevedea iminenta criză economică.

„Zuckerman este un jurnalist de primă mărime, capabil să explice pe înțelesul tuturor lumea complexă a creditelor ipotecare. Pe alocuri, Cea mai mare afacere din toate timpurile se citește ca un thriller.“ – New York Times

„În Cea mai mare afacere din toate timpurile, Zuckerman arată cum Paulson și alți outsideri au dat lovitura anticipând dezastrul și profitând de pe urma lui. O poveste fascinantă.“ – Business Week

„Cea mai valoroasă expunere a bizarelor și captivantelor evenimente care au dus la criza financiară.“ – MICHAEL LEWIS

„De departe cea mai bună carte despre criza financiară.“ – MALCOLM GLADWELL

Iluzia cristalizarii. Comunism, exil, destine

Cei doi autori, moldoveni de-a dreapta s­i de-a stanga Prutului, se falesc nevoie-mare, se provoaca, se completeaa ­si se lasa purtati de ganduri intr-un dialog de-a dreptul cople­sitor. Experienta domnului Radu Negrescu-Sutu, aceea a unui om care a contribuit la facerea istoriei (familia ilustra, implicarea personala), cultura sa ­si, in egala masura, cea a Lilianei Corobca, prin prisma preocuparilor pentru exilul romanesc si a talentului sau literar, sunt remarcabile. Cei doi literati flaneaza cu eleganta ­si cu usurinta cunoscatorilor de calibru prin istorie, inclusiv prin cea literara si, in special, prin cea recenta, cu toate ale sale: traumele comunismului, ale exilului, bucuriile si tristetile marunte s­i mari ale omului silit la dezradacinare, adaptarile s­i (re)intoarcerile acasa. Cei doi se oglindesc in aceea­si apa, amandoi au trecut malurile inspre s­i dinspre acasa. Exilul – trait sau studiat – i-a adunat in aceeas­i pagina. - Flori Balanescu

Carte premiată de postul Westdeutscher Rundfunk (WDR) din KÖLN

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în armata germană, soldaților le era cu desăvârșire interzis să țină un jurnal personal. Însă Günter K. Koschorrek, un tânăr mitralior proaspăt recrutat în 1942, a nesocotit ordinul ofițerilor săi superiori și a consemnat, pe orice bucățică de hârtie avută la îndemână, impresiile sale despre luptele la care lua parte. Păstrate în căptușeala hainei lui, notițele au ajuns la mama autorului și, timp de aproape cinci decenii, au rămas pierdute, până când au fost descoperite de fiica lui, stabilită între timp în Statele Unite ale Americii. Pe baza lor, fostul soldat specializat în mânuirea mitralierei, devenit director de vânzări, a scris acest jurnal tulburător, convins că era datoria lui față de camarazii căzuți pe front. Zăpada însângerată oferă o perspectivă unică asupra vieții cotidiene din tranșee, cu detalii incredibile din diferite zone de conflict: Rusia, România, Italia și Polonia.

„Pe autorul cărții nu îl preocupa chestiunile geopolitice sau cele de ordin tactic. Mai degrabă, el relatează situațiile dificile cu care se confruntau soldații germani pe front. Mulți dintre camarazii lui Günter Koschorrek au fost striviți sub șenilele tancurilor sovietice sau au fost aruncați în aer de obuzele inamicului. Deoarece reușește să descrie foarte bine ororile războiului, volumul este recomandat atât publicului larg, cât și istoricilor militari.”  - Library Journal

Dragonul se trezeste din indelungata amorteala, deschide un ochi, apoi pe celalalt, isi scutura solzii de praf, inalta capul, scoate aburi pe narile mari, dilatate,  flacari tasnesc din gura deschisa lasand vederii un sir de dinti ascutiti, coada sa puternica vantura vazduhul, iar el se infatisaza astfel lumii intregi care-l priveste cu admiratie si uimire, iar unii se tem. - Corneliu Zeana

Siajul mortii. Ultima calatorie a navei Lusitania

Primul Război Mondial (1914–1918) a fost un conflict de dimensiuni epice și a lăsat un semn de neșters în memoria colectivă a țărilor care au pierdut o generație de oameni tineri. Această carte plină de date și de fapte și uimitoare din punct de vedere vizual povestește războiul cu detalii vii, recreând experiența terifiantă a unor bătălii titanice, precum cele de la Gallipoli, de pe Somme sau de la Verdun. Documente de primă mână reconstituie fidel imaginea combatanților și viața civililor. Cu ilustrații ample și sugestive, volumul oferă o înțelegere exhaustivă a unui război care a schimbat fața lumii.

Entuziastul carturar de peste Prut Iurie Colesnic, realizator al unei vaste „enciclopedii” de figuri memorabile, publica acum un nou volum despre Basarabia necunoscuta… A facut astfel munca unei intregi echipe, ca pe vremuri Lucian Predescu, cel caruia ii datoram o pretioasa enciclopedie, Cugetarea, comparabila intrucatva cu ceea ce Iurie Colesnic a izbutit sa faca, in doua decenii, pentru spatiul basarabean. - Acad. Alexandru Zub

Cosmar in Balcani. Un sas transilvanean in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Dupa relatarile lui Friedrich (Fred) Umbrich

„Care e miza mea? Am dorit să recuperez într-o manieră critică idei de stânga autohtone pentru a fundamenta curente și politici mai egalitare în spațiul românesc, dominat ideologic de curente neoliberale și neoconservatoare. Recuperarea o fac prin judecăți de valoare în stil indirect, lăsând, pe cât posibil, eroii și faptele să vorbească și nu pe mine într-un discurs avocățesc ori judecătoresc, așa cum e tentată istoriografia autohtonă. Deși tentația moralizării ori disculpării există și ea, sper că am reușit ca judecățile mele de valoare directe să fie subordonate celor indirecte. Cum stânga este asociată interesat la noi comunismului sovietic ori actualului Partid Social-Democrat, am studiat socialismul autohton de secol XIX și de la începutul secolului al XX-lea, pentru a arăta rădăcinile democratice ale socialismului. Cartea se adresează nu doar unui public academic presupus neutru, ci și celor care se revendică de la idei și moșteniri «de stânga», indiferent dacă sunt socialiști, anarhiști, social-democrați, progresiști, social-liberali, feministe, seculariști ori ecologiști.”