Istorie universală

Cartea reunește cele mai importante discursuri ale lui Donald Trump, oferind cititorului o perspectivă directă asupra modului în care președinte Statelor Unite își concepe rolul în lume și relația cu propriul popor.

Cartea lui Bogdan‑George Rădulescu este produsul unui remarcabil efort de sistematizare a unui material documentar și bibliografic impresionant. Ea nu se mulțumește să reafirme axiomatic faptul că „ideile au consecințe“, ci caută să demonstreze (într‑o cheie jungiană) că miturile fondatoare, subconștientul colectiv, mecanismele de propagandă și hipnoza ideologiilor statale rigide, incapabile să se adapteze flexibil la dinamica evenimentelor internaționale, reprezintă un soi de „profeție auto‑împlinită“, în numele căreia deciziile iraționale, abuzurile și crimele la scară masivă, ca și confuzia dintre elita politică și lumea interlopă își acordă imaginare alibiuri morale.

Viciul e luat drept virtute patriotică. Minciuna oficială e travestită în adevăr obligatoriu. Ipocrizia formalistă
ascunde tentația sinucigașă a saltului în abis. Panica și nesiguranța de sine sunt proiectate agresiv, sub forma unor revendicări de justiție istorică. Neuro‑agresiunea puterii asupra spiritului critic apare ca metodă de conservare a coeziunii sociale.

Revizionismul militarizat este prezentat drept elan filantropic și purificare sacrificială, tot așa cum distopia anarhistă e promovată ca nucleu al unei noi ordini mondiale. (…) Jocul cu măști ideologice practicat de Rusia ultimelor două secole – dar înrădăcinat în erori de (auto)percepție cu mult mai vechi – se apropie de un deznodământ de care nimeni nu se poate bucura, căci atât eventuala disoluție a regimului putinist, cât și reciclarea lui într‑o Rusie belicoasă și ostilă lumii libere garantează doar perpetuarea unor fracturi geopolitice unanim riscante și costisitoare.

Excelentul volum al lui Bogdan‑George Rădulescu oferă publicului educat din România genealogia mentală a acestei Russkiy Mir, prea mare pentru ea însăși și prea lipsită de înțelepciune pentru a mai reuși să exporte undeva civilizația pe care pretinde că o întruchipează. (Teodor Baconschi)

Bogdan-George Rădulescu este cercetător științific la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI). Are un doctorat în științele comunicării (Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca) și un master în studii de securitate la Coventry University, Marea Britanie. Cărți publicate: Declinul obiectivității. Mass-media în epoca fake news și post-adevăr (Editura Presa Universitară Clujeană, 2021). Studii academice: The Electronic Jihad – How Social Media are Used for Disseminating Terrorist Propaganda (Me.Dok), Cognitive Hegemony: The True Objective of Russia’s New Active Measures (Intelligence Info), From Geopolitical Darwinism to Nuclear Mysticism – A Critical Analysis of the Karaganov Doctrine (Revista de Științe Politice și Relații Internaționale). Este membru în International Studies Association (University of Connecticut) și The Association for the Study of Ethnicity and Nationalism (Londra).

O lucrare solidă şi remarcabilă ce devine parte din canonul de specialitate ȋn materie. - Ioan Stanomir

Într-o lume dominată de conflicte, alianțe nesigure și transformări tehnologice rapide, „Noua (super)dezordine mondială” explorează complexitatea și imprevizibilitatea actualei epoci geopolitice.

Cercetătorul și lectorul universitar Șerban Filip Cioculescu analizează în detaliu evoluțiile din Eurasia, ascensiunea Chinei, politicile unilaterale ale SUA, neo-imperialismul rusesc, pe scurt, rivalitățile dintre superputeri și impactul acestora asupra securității globale.

Cartea evidențiază tendințele, scenariile de viitor și posibilitatea reapariției conflictelor militare de amploare, punând în lumină implicațiile acțiunilor statelor și ale actorilor non-statali.

O analiză esențială pentru oricine dorește să înțeleagă și să anticipeze dinamica unei lumi în continuă schimbare.

În anul 1813, țarul Alexandru I-a invitat coloniști germani să se stabilească la Marea Neagră. Pe parcursul a cinci-șase generații, originari preponderent din Prusia și Germania de Sud-Vest, imigranții au creat o comunitate prosperă. Fiind o minoritate mică într-o diversitate etnică și religioasă pestriță, ei au trăit în bună vecinătate cu moldovenii, rușii, ucrainenii, bulgarii, evreii și cu alte grupuri. În 1918 Basarabia a revenit României. Repatrierea germanilor din toamna anului 1940 a marcat sfârșitul istoriei lor de 125 de ani de colonizare. Cartea descrie originea și forma de colonizare a Basarabiei cu germani, cultura lor rurală marcată de autonomia locală și etica protestantă, dar și conviețuirea cu alte naționalități. Autoarea încheie cu observații din Basarabia de astăzi, divizată, din anul 1991, între Republica Moldova și Ucraina. „M-a emoționat să văd parcursul vieții germanilor din Basarabia […] prezentat într-un mod atât de clar, empatic și, în același timp, atât de plăcut de obiectiv.” (Horst Köhler, fost președinte al Germaniei)

Legendara Elena din Troia, fiica lui Zeus, nu a fost singura mare frumusețe a carei rapire a dat naștere unui lanț de consecințe greu de anticipat. Spre sfârșitul secolului al XII-lea, lui Temujin, un mic șef al unui trib mongol, i-a fost furata soția, Borte, de catre liderul unui clan rival. Luptele ce au urmat s-au soldat finalmente cu formarea unei ample confederații tribale, care s-a transformat într-o teribilaforța pustiitoare a Pamântului.

Temujin și-a luat numele Ginghis Han, a organizat o armata mobila, disciplinata și bine antrenata, în care a atras trupele unor aliați naturali sau de circumstanța și, între 1207 și 1223, a invadat și jefuit Siberia, China de Nord (inclusiv Beijingul), Asia Centrala, India și Rusia Kieveana, devenind unul dintre cei mai mari cuceritori din istorie, care a facut ca Iadul sa se coboare pe Pamânt…

Chiar daca, dupa moartea lui, Imperiul Mongol s-a farâmițat în urma luptelor fratricide dintre descendenții sai, dupa un secol și jumatate, Timur Lenk („Tamerlan“) îi va reface și chiar spori mareția. Noul lider istoric se va legitima luând în casatorie o descendenta a lui Ginghis Han, dar și continuând tradiția expansionista a acestuia. A fost întemeietorul unui nou imperiu, cu capitala la Samarkand, care se întindea din vestul Chinei pâna la Marea Caspica și din Pakistan pâna în Siria. În 1402, expansiunea hoardelor sale spre vest l-au adus în conflict cu Imperiul Otoman. În batalia de la Ankara, l-a înfrânt și facut prizonier pe Sultanul Baiazid Yildirim („Fulgerul”), întârziind astfel expansiunea Imperiului Otoman.

Lucrare de referinţă despre Holocaust, apreciată deopotrivă de specialişti şi de publicul larg, Oameni obişnuiţi îl determină pe cititor să-şi pună o întrebare incomodă: oare, în aceeaşi situaţie, eu aş fi procedat altfel?

În vara anului 1942, câteva sute de bărbaţi care, din cauza vârstei, nu mai puteau servi în Wehrmacht şi care, în viaţa civilă, fuseseră muncitori, vânzători, meseriaşi sau funcţionari au fost aduşi în Polonia cu o misiune specială: să adune populaţia evreiască din sate, să-i aleagă pe cei care puteau lucra în lagăre şi să-i împuşte pe loc pe ceilalţi – bătrâni, bolnavi, femei şi copii. Deşi comandantul unităţii le-a oferit celor care nu se simţeau în stare să îndeplinească această misiune posibilitatea de a renunţa, numai doisprezece poliţişti au făcut asta.
Autorul valorifică variatele surse avute la dispoziţie, cum ar fi interogatoriile luate unui număr de peste două sute de foşti membri ai batalionului în cadrul unui proces desfăşurat în Germania, la începutul anilor 1960, încercând să descopere şi să explice mobilul acţiunilor unor bărbaţi absolut obişnuiţi. Argumentul central este tulburător, dar şi dureros de actual: în anumite condiţii sociale, majoritatea oamenilor pot ceda presiunii grupului şi pot săvârşi acte de care, în mod normal, nu s-ar fi considerat vreodată capabili.

„O contribuţie majoră în domeniul studiilor despre Holocaust.” (Newsweek)

„Ne ajută să înţelegem […] cum nişte oameni obişnuiţi s-au transformat, psihologic vorbind, în participanţi activi la cea mai monstruoasă crimă din istoria omenirii.” (The New York Times Book Review)

Lucrarea lui Eric Storm este un argument convingător în favoarea ideii că o cercetare serioasă întreprinsă cu instrumentele istoricului, dar deschisă faţă de preocupările ştiinţelor sociale ne poate ajuta să înţelegem mai bine şi să ne poziţionăm în marile dezbateri din epoca noastră. Conceptul de naţionalism are o puternică încărcătură simbolică şi este integrat, uneori abuziv, în nenumărate discursuri ideologice. Cercetarea lui Eric Storm evidenţiază relaţia puternică dintre naţionalism, ca proiect intelectual, şi modelul politic al statului-naţiune, devenit dominant la nivel global odată cu triumful modernităţii. Naţionalismul nu este o modă trecătoare pe care să o accepţi sau să o ignori: el se întemeiază pe o serie de presupoziţii ce au influenţat decisiv felul în care omul modern se raportează la ştiinţă, religie, artă, politică sau la alte dimensiuni ale existenţei sale în lume. Soluţia adoptată de autor este de a investiga fără prejudecăţi formarea, consolidarea în timp şi răspândirea în spaţiu a ideilor centrate pe apartenenţă şi pe loialitatea faţă de un stat definit pe criterii naţionale.

O VASTĂ, ERUDITĂ ȘI FASCINANTĂ ISTORIE CULTURALĂ ȘI INTELECTUALĂ A ANILOR POSTBELICI Războiul Rece nu a fost doar o competiție pentru putere. A fost o confruntare a ideilor, în cel mai larg sens – economic și politic, artistic și personal. În Lumea liberă, reputatul critic și profesor de la Universitatea Harvard Louis Menand prezintă o panoramă a culturii americane în anii cruciali de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial și până la Războiul din Vietnam și ne demonstrează felul în care dinamica forțelor sociale, economice și tehnologice și-a pus amprenta asupra creațiilor minții umane în întreaga lume occidentală. Interferențele culturale transatlantice și schimbul bogat de idei și valori între America și Europa au marcat această epocă și au conturat o nouă lume care s-a forjat sub semnul definitoriu al libertății.

Încă de la început, francmasoneria s-a înconjurat, prin simbolurile și însemnele sale, cu o aură de mister și echivoc. Și totuși istoria Breslei e presărată cu nume dintre cele mai distinse și provenind din toate domeniile, de la Mozart, Benjamin Franklin și Churchill până la Buzz Aldrin, Walt Disney sau Shaquille O'Neal. Din 1717, când și-a pus bazele la Londra ca o frăție secretă vag umanitaristă și metafizică, masoneriei i-au fost de-ajuns doar două decenii ca să cucerească tot globul. Deja în vremea lui George Washington credințele masonice impregnau întreaga națiune americană ce tocmai se năștea.

Rețelele Breslei au ținut laolaltă teritoriile Imperiului Britanic; sub Napoleon, s-au transformat în instrument al autoritarismului, apoi în paravan pentru conspirațiile revoluționare. Și mormonii, și mafia siciliană își datorează originile masoneriei. Treptat, membrii acesteia au devenit pe cât de temuți, pe atât de influenți. În ochii Bisericii Catolice, în schimb, n-au fost altcumva decât vânduți diavolului. Hitler, Mussolini și Franco percepeau lojile ca pe niște surse de răspândire a maladiilor pacifismului, socialismului și influenței evreiești; au încercat să le stârpească.

Cartea profesorului John Dickie constituie o explorare captivantă și ieșită din canoane a unei mișcări care nu numai că a contribuit la formarea societății moderne, dar are și acum un impact substanțial asupra lumii, fie și numai prin valul de teorii ale conspirației pe care l-a stârnit. La cei 400.000 de membri în Marea Britanie, peste un milion în SUA și aproximativ șase milioane în întreaga lume, e important să înțele­gem rolul pe care îl joacă încă francmasoneria în zilele noastre.

Bazându-se pe o vastă documentare pe care o sintetizează cu talent și nepărtinire, Eric Berkowitz compune o imensă frescă a modului în care societatea și instituțiile ei de putere s-au infiltrat în patul individului în tentativa de a orienta, a reglementa și a pedepsi una dintre cele mai intime acțiuni umane: sexul. Fără formalisme și teorii juridice aride, cartea reprezintă o lectură plăcută prin numeroasele relatări și povestiri – unele comice, chiar surprinzătoare pentru cititorul contemporan – despre felul cum au evoluat mijloacele prin care individul s-a văzut constrâns – și de multe ori pedepsit – de mecanismele opresive ale societății. Avem, în ansamblu, o adevărată istorie a luptei cu „păcatul originar” în diversele lui epoci și manifestări (adesea minoritare), începând cu primele legi ale vechilor regate din Mesopotamia până la faimoasele procese din timpurile mai recente ale lui Flaubert, Baudelaire, Oscar Wilde sau Roman Polanski.

Eric BERKOWITZ este jurnalist şi jurist. Ca avocat, a practicat în domeniile proprietăţii intelectuale şi al litigiilor în afaceri. A publicat reportaje de investigaţie în Los Angeles Times şi întreţine interesul publicului pentru practica judiciară în domeniile violenţei în familie şi al minorităţilor sexuale, documentate prin anchete realizate printre azilanţii politici din Statele Unite. Colaborează constant la publicaţii precum The New York Times, Washington Post, The Economist, LA Weekly. Cărţile publicate mai includ The Boundaries of Desire: A Century of Good Sex, Bad Laws, and Changing Identities (2015) şi Dangerous Ideas: A Brief History of Censorship in the West, from the Ancients to Fake News (2021).

TREI MILENII DE ISTORIE EUROPEANĂ ÎNTR-UN SINGUR VOLUM DE PARCURS ÎNTR-O SUFLARE

În această carte de mici dimensiuni, dar de o extraordinară densitate din punctul de vedere al informației conținute, istoricul John Hirst investighează calitățile care au făcut din Europa o civilizație care a schimbat lumea.

De la grecii antici până în prezent, de la Revoluția Industrială până la războaiele mondiale și perioada postbelică, Hirst explorează în detaliu ceea ce face Europa unică: evoluția sa politică; influența formativă a granițelor sale lingvistice; rolul crucial jucat de luptele pentru putere dintre papă și împărat; și, desigur, marile invazii și cuceriri care au transformat continentul. Înțelegerea extrem de clară a lui Hirst asupra cauzei și efectului ne ajută să vedem cu o claritate strălucitoare cum istoria Europei – creuzetul democrației liberale – modelează felul în care trăim astăzi. Scrisă cu claritate, sentiment și o fermecătoare doză de umor, Cea mai scurtă istorie a Europei este o capodoperă. Citită într-o zi, va rămâne în memoria cititorului pentru tot restul vieții.

„Construită cu talent și concis, bogată în fapte, sentimente și detalii, captivantă, provocatoare și amuzantă.“ James Button, jurnalist și editor

„Clară, lucidă și evocatoare.“ Australian Book Review

„Excelentă, cartea care te face să reflectezi la fiecare pagină.“ Courier Mail

„Scrisă într-un stil accesibil, care amintește de prelegerile unui profesor de istorie pe care îl iubim tocmai pentru că ne provoacă gândirea, această sinteză a istoriei europene are un larg impact. Grafica simplă și inteligentă clarifică tezele lui Hirst și le face memorabile.“ Booklist

JOHN HIRST (1942–2016) a fost un istoric și comentator social renumit, ale cărui cărți de notabile includ Australian History in Seven Questions și The Australians. Profesor de istorie la Universitatea La Trobe timp de aproape 40 de ani, a locuit în Melbourne, Australia.

Dr. FILIP SLAVESKI este profesor de istorie europeană modernă la Australian National University și autorul lucrărilor Remaking Ukraine after WWII și The Soviet Occupation of Germany.

Descrierea Angliei din secolul al XIV-lea, cu referiri pasagere la Europa continentală este o adevărată incursiune în istorie. Sunt prezentate informații despre alimente, vestimentație, legi, obiceiuri, călătorii sau divertismentul din acele vremuri.

Prezentarea conflictului dintre romani și hunii conduși de Attila, cu accent pus pe personalitatea căpeteniei hunilor, dar și a perioadei premergătoare prăbușirii Imperiului Roman. Un răsfăț literar pentru cei interesați de Imperiul Roman, dar și pentru pasionații de istorie militară.

Peter Brown ne-a oferit ceea ce și astăzi continuă să fie cartea despre Augustin, o lucrare devenită clasică, valoroasă deopotrivă atât prin documentarea minuțioasă și limpezimea ideilor, cât și prin rafinamentul și eleganța stilului. Este o biografie, dar una intelectuală, etapele vieții lui Augustin fiind ingenios însoțite de prezentarea contextului istoric, social, cultural și ideatic al unei epoci de crepuscul al Antichității târzii ce anunța deja un Ev Mediu gata să se nască. Rând pe rând, sunt analizate numeroasele fațete ale personalității lui Augustin, încă din primii ani de școală, petrecuți sub semnul educației clasice romane, urmați de căutările intelectuale și spirituale inerente unui tânăr atras de scepticismul lui Cicero, de neoplatonicienii Plotin și Porfir și de învățăturile lui Mani. Îl urmăm la Milano și Roma ca profesor de retorică și discipol al lui Ambrozie, cel care avea să-l și creștineze. Revenit în Africa, Augustin își va duce campania polemică împotriva păgânismului, a donatismului și a pelagianismului, de pe poziția de episcop al Hipponei. Acest lung itinerariu ne prilejuiește o introducere în principalele idei filosofice și teologice aflate la baza marilor lucrări augustiniene, dar și în bogăția de fapte care decurg din studiul predicilor și corespondenței sale. Descoperirea de senzație de la sfârșitul secolului trecut a numeroase scrisori și predici necunoscute la vremea apariției cărții a făcut necesară completarea ei cu un epilog extins, în care Brown aduce informații noi și nuanțează sau reconsideră unele dintre concluziile sale inițiale, oferindu-ne astfel un Augustin în toată complexitatea și originalitatea lui, un personaj care, la sfârșitul lecturii, nu va putea să nu-și fascineze cititorii.

„Israel, Gaza, Ucraina, Armenia... Imaginile masacrelor barbare pe care le credeam de mult dispărute reapar cu forță în secolul nostru dominat de tehnologie. În contextul revenirii epocilor sălbatice, volumul coordonat de istoricul Stéphane Courtois se dovedește de o tragică actualitate.” – Le Point

De la începuturile sale, istoria umanității a fost marcată de inomabile acte de violență – crime, masacre și suplicii – săvârșite individual sau pe fondul unor explozii colective de atrocitate. Odată cu apariția statului de drept, cruzimea devine însă un pandant al puterii politice, riscând oricând să ajungă, ilegitim și în cazuri extreme, o practică predilectă a instituțiilor de represiune. Într-o radiografie sistematică și tulburătoare a cruzimii politice din Antichitate și până în zilele noastre, studiile reunite aici sunt tot atâtea explorări fundamentale pentru înțelegerea resorturilor sociale, politice și culturale ale acestui fenomen. Un parcurs clar și extrem de documentat, care descoperă treptat o terifiantă geografie a ororilor: arenele antice romane, toposurile marilor bătălii, locurile de execuție în epocile dominate de revoluții și războaie civile sângeroase, Gulagul sovietic, lagărele naziste de exterminare sau mai recentele spații ale atrocităților din Algeria, China și Cambodgia.

Povestea modului în care rețelele informaționale ne-au făcut și ne-au desfăcut lumea, de la autorul volumului Sapiens, aflat pe primul loc în topul bestsellerelor Sunday Times. În ultimii 100.000 de ani, noi, sapiens, am acumulat o putere enormă. Dar, în ciuda tuturor descoperirilor, invențiilor și cuceririlor noastre, ne aflăm acum într-o criză existențială. Lumea este în pragul colapsului ecologic. Tensiunile politice sunt în creștere. Informațiile eronate abundă. Iar noi suntem mult prea grăbiți să intrăm în epoca inteligenței artificiale – o rețea informațională străină de umanitate care amenință să ne anihileze. Cu toate realizările noastre, de ce suntem oare atât de autodistructivi?

Lucrarea de față se situează între eseu filosofic, studiu istoric și reflecție inițiatică. Ea depășește simpla descriere a unui rit masonic, devenind o meditație asupra modernității și conștiinței libere.

Autorul, mason de rang înalt și fost Înalt Demnitar al Marelui Orient al Franței, abordează Ritul francez ca pe o sinteză între tradiția simbolică și spiritul Luminilor. Cartea explică modul în care masoneria franceză a transformat inițierea într-o școală a rațiunii, a echilibrului și a demnității umane. Pentru Gérard Contremoulin, masonul francez este omul liber care nu se supune unei dogme, ci caută adevărul prin rațiune, dialog și solidaritate.

Cartea se remarcă prin metoda comparativă: autorul analizează Ritul francez în raport cu rituri anglo-saxone și cu Ritul Scoțian Antic și Acceptat. Dacă acestea se bazează pe mitologie sau teologie, Ritul francez se definește prin laicitate și rațiune. Contremoulin scrie într-un stil clar, sobru, evitând jargonul esoteric. El transformă simbolurile în instrumente de reflecție morală, accesibile și celor neinițiați. Pentru el, inițierea nu este o ascensiune ierarhică, ci o formare treptată a conștiinței, un exercițiu al discernământului și al echilibrului. Cartea devine astfel un manifest pentru modernitatea masonică: o chemare la întoarcerea la sensul originar al masoneriei construcția omului liber, rațional și responsabil.

Pentru cititorul român, această secțiune este o punte între tradiția franceză și limbajul masonic românesc. Ea oferă o terminologie clară, fidelă sensului originar, și facilitează accesul publicului cultivat la simbolismul masoneriei moderne.

Ediția în limba română reprezintă un act de cultură și de memorie. Publicarea ei în anul 2025, la 20 de ani de la reaprinderea focurilor Marelui Orient Al României, este o celebrare a continuității, rațiunii și demnității umane.

„Cea mai însemnată contribuție la regândirea originilor și cursului Primei Cruciade într-o generație.“ — Times Literary Supplement

În această lucrare deschizătoare de noi perspective, Peter Frankopan zugrăvește un tablou plin de viață al confruntărilor notorii dintre creștinism și islam. Bazându-și relatarea pe surse răsăritene multă vreme ignorate, el oferă o explicație profund originală a evenimentelor schimbătoare de paradigmă care au urmat. Victoria Vaticanului a consolidat puterea papală, în vreme ce Constantinopol, inima Imperiului Bizantin încă plin de vitalitate, nu avea să-și revină niciodată. Lucrarea revoluționară a lui Frankopan arată modul în care cucerirea Ierusalimului a creat cadrul pentru dominația Europei occidentale și a modelat lumea modernă.

„Plină de intrigi bizantine, această carte este importantă, convingătoare în abordarea ei revizionistă și impresionantă din toate punctele de vedere. Readuce în prim-plan cunoscuta poveste occidentală prin ochii împăratului din Răsărit și o completează cu piesa lipsă din puzzle-ul Cruciadelor.“ — Simon Sebag Montefiore

„O lectură antrenantă... prezentarea mașinațiunilor politice, compromisurilor și trădărilor este extrem de convingătoare.“ — Washington Post

Peter Frankopan este profesor de istorie mondială la Universitatea Oxford, director al Centrului de Cercetare în Bizantinologie și cercetător senior la Colegiul Worcester din cadrul aceleiași universități. A predat la instituții prestigioase din întreaga lume, inclusiv la Cambridge,Yale, Harvard, Princeton, New York University, Kings’ College London și Institute of Historical Research.

Printre cărțile sale premiate și devenite bestsellere internaționale, se numără Drumurile Mătăsii: O nouă istorie a lumii, Noile Drumuri ale Mătăsii: Prezentul și viitorul lumii, Pământul transformat: O istorie nespusă (apărute și în limba română la Editura Trei), precum și ediția pentru copii a Drumurilor Mătăsii (publicată în românește la Editura Pandora M).
În 1096, o expediție de o anvergură și ambiție extraordinare s-a lansat, ca un adevărat pelerinaj în masă, către Ierusalim. Trei ani mai târziu, după un periplu presărat cu dificultăți greu surmontabile, pericole din cele mai grave și mii de victime, cavalerii Primei Cruciade au luat cu asalt fortificațiile orașului și au capturat Orașul Sfânt. În ciuda șanselor precare, expediția a reușit să redea Ierusalimul creștinilor.

„O carte uluitoare, combinând perfect erudiția aprofundată și o lectură de mare accesibilitate.“ — John Julius Norwic

Canada, Australia, Noua Zeelanda, India, Pakistan, Cipru, Malta, Gibraltar, Palestina, Irak, Yemen, Egipt, Sudan, Kenya, Uganda, Africa de Sud, Gambia, Sierra Leone, Somalia, Rhodesia, Zambia, Botswana, Nigeria, Ghana, Malawi, Jamaica, Singapore, Malaysia, Birmania, dar și Hong Kong, Weihaiwei, Ceylon, Borneo, Brunei, Sarawak, Sikkim, Fiji, Solomon, Kiribati, Pitcairn, Tuvalu, Vanuatu, Bermude, Trinidad Tobago, Anguilla, Belize, Bahamas, Turks and Caicos, Saint Kitts and Nevis, Cayman, Montseratt, Saint Helena, Ascension, Tristan da Cunha, South Georgia ori Falkland: la apogeul sau, imediat dupa Primul Razboi Mondial, Imperiul Britanic, cel mai întins din istorie, cuprindea un sfert din populația și suprafața lumii, reunite în coloniile, protectoratele și alte teritorii conduse sau administrate de Regatul Unit al Marii Britanii (Anglia, Scoția, Țara Galilor, Irlanda).

Efectiv, acesta era „imperiul unde care Soarele nu apune niciodata”, deoarece astrul stralucea mereu pe cel puțin unul dintre teritoriile sale, care însumau 35,5 milioane de kilometric patrați.

În 1496, în urma succeselor obținute de Spania și Portugalia în explorarea tarâmurilor de peste mari Regele Henric al VII-lea al Angliei l-a însarcinat pe John Cabot sa conduca o expediție pentru a descoperi o cale de trecere catre Asia prin Atlanticul de Nord.

Povestea imperiului început cu posesiunile și punctele comerciale de peste mari stabilite de Anglia la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea.

În secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, a devenit cel mai mare imperiu din istorie și, timp de un secol, a fost cea mai importanta putere globala.

Astazi, Commonwealth este o asociație internaționala formata din 56 de. state, marea majoritate dintre acestea fiind foste teritorii ale Imperiului Britanic.

Mă numesc Renata Moiș și sunt autoarea acestei lucrări. Sunt născută în Transcarpatia (Ucraina), o regiune în care cultura, istoria și geopolitica se intersectează adesea cu profunzime, dar și cu tensiune. Proveniența mea
m-a învățat să privesc diplomația nu doar ca pe un instrument politic, ci ca pe o artă a supraviețuirii, a construcției și a păcii tăcute.

Sunt licențiată în contabilitate și audit, cu dublu masterat — în revizie financiară și în relații internaționale și diplomație — și dețin titlul de doctor în istorie. Activitatea mea profesională a inclus funcții în administrație, învățământ universitar, proiecte internaționale și antreprenoriat. Am construit atât afaceri, cât și punți între oameni, idei și țări.

Cartea „5 în 1 sau 1 în 5: Diplomația are căile ei secrete” este rezultatul unei cercetări ample și a unei experiențe care depășește granițele academice. Este, în același timp, un demers științific și o declarație de poziție: cred că viitorul aparține celor care înțeleg trecutul în adâncime și au curajul să gândească strategiile de mâine.

Unele mesaje nu se strigă — se construiesc. Unele idei nu cer aplauze — ci aplicare. Iar diplomația reală rareori se recunoaște din prima privire.

Însă pentru cei care știu să citească printre rânduri, fiecare pagină din această lucrare este o hartă.

Această carte deschide, nu închide.

***

Pe parcursul unei perioade scurte de timp, aproape trei decenii din „sângerosul secol XX” (din 1918 până în 1945), Subcarpatia a parcurs, mai întâi, statutul autonom al Ruteniei Subcarpatice și Ucrainei Carpatice (octombrie 1938 – martie 1939) în componența Cehoslovaciei; după Conferința de la München, s-a supus unei publicități internaționale largi, apoi s-a transformat în Transcarpatia – cea mai vestică periferie a Ucrainei Sovietice, în componența URSS.

Aceste metamorfoze din viața unei generații de oameni, care, fără să-și părăsească locuințele, au suportat trecerea la mai multe state, nu puteau să nu lase amprente în conștiința, psihicul și moralul locuitorilor ținutului. Ironia sorții constă în faptul că rutenii carpatici reprezintă unicul popor din Europa Centrală și de Est care, din 1772 și până la sfârșitul Primului Război Mondial (1918), n-a știut ce înseamnă cu adevărat frontiera de stat; iar după ce s-a terminat cel de-al Doilea Război Mondial, a fost despărțit și înconjurat din toate părțile de frontierele cu URSS, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și România. În plus, rutenii carpatici s-au aflat pe partea estică, după „cortina de fier”, care-i despărțea de lumea civilizată din partea vestică.

La sfârșitul lui ianuarie 1945 (conform surselor cehe) sau la 24 martie 1945 (conform datelor din arhivele sovietice), Edvard Beneš a primit la Londra, un document semnat de Iosif Stalin. Este unicul document cunoscut primit de președintele Cehoslovaciei de la dictatorul sovietic. Documentul se referea în exclusivitate la Rutenia Subcarpatică.

Renata Moiș

***

Tema abordată este una de mare actualitate în contextul conflictului din Ucraina întrucât autoarea tratează situația unei regiuni aflată la confluența mai multor grupuri etnice și care a fost mereu un motiv de dispută pentru statele din zonă. Volumul este scris de o manieră agreabilă, cu ținut academică și se bazează pe informații cercetate în arhivele din mai multe, precum și pe o impresionantă bibliografie, atât în limbi de circulație internațională, cât și provenită din statele Europei Est-Centrale.

Gheorghe Onișoru

Lucrarea isi propune sa prezinte o mica parte din istoria Republicii Moldova si a Ucrainei pentru a intelege mai bine situatia actuala, iar apoi sa dezbata legislatia privind prevenirea si combaterea coruptiei din cele doua state, facand cunoscute institutiile angrenate in acest proces, si sa continue cu analiza modului de implementare a legislatiei comunitare, avand in vedere faptul ca, din 2024, ambele tari au inceput drumul catre Uniunea Europeana. Analiza modului de implementare a legislatiei Uniunii Europene doreste sa puna in evidenta atat punctele pozitive din acest proces, cat si pe cele negative, in ideea de a sublinia demersurile necesare pentru a compatibiliza si a avea o politica eficienta in prevenirea si combaterea coruptiei. Termenul propus pentru aderare este, relativ, destul de scurt, avand in vedere contextul politic regional, dar si international. In conditiile in care acesta este in viitorul apropiat, reformele in domeniul anticoruptiei trebuie sa fie realizate cu celeritate si fara sincope in adoptare si implementare. - Ciprian Vasile Rus

De-a lungul istoriei, cele mai bune intenții – și uneori cele mai rele – au declanșat evenimente cu rezultate cu totul diferite de cele dorite inițial. În această cronică captivantă și plină de date, William Forstchen și Bill Fawcett explorează momentele decisive ale istoriei care au început ca fiind considerate cele mai bune idei și au sfârșit drept cele mai mari eșecuri.

Un război sfânt – Cruciadele medievale pentru eliberare religioasă se transformă în secole de măcel și distrugere.

Rivalitate între frați – Leif Erikson îi cruță viața surorii sale și amână descoperirea Lumii Noi cu 500 de ani.

Arme grele – Împăratul Constantin al XI-lea refuză să cumpere un supertun care i-ar fi permis să-și domine dușmanii, așa că inventatorul acestuia îl vinde turcilor, care apoi cuceresc Constantinopolul.

Cu umor și perspicacitate subtilă, Cele mai mari gafe ale istoriei ironizează și ne dezvăluie eșecurile istoriei.

„Atâtea decizii proaste, atât de puține pagini. Când studiezi istoria și ai avantajul unei priviri retrospective, ești mereu surprins de deciziile luate de lideri altminteri inteligenți. Stalin a ajutat la instruirea corpului de panzere german, Napoleon l-a refuzat pe Robert Fulton și vapoarele sale cu zbaturi, iar spionii kaizerului l-au introdus pe furiș pe Lenin în Rusia pentru a iniția Revoluția bolșevică.

Există atât de multe exemple de decizii aparent iraționale încât uneori îți pui întrebări despre sănătatea mintală a decidentului, dar și despre numeroasele alte cursuri pe care le-ar fi putut lua istoria. Pentru a fi incluse în acest volum, deciziile trebuie să întrunească o serie de condiții. Mai întâi, trebuie să fie în mod indiscutabil proaste. În plus, decizia trebuie să aibă o anumită importanță, având impact asupra a mii, poate chiar a milioane de oameni.[...] În cele din urmă, date fiind informațiile disponibile și modul în care se proceda la acea vreme, decizia trebuie să fi părut o idee bună, chiar cea mai bună dintre toate opțiunile posibile, dar din cauza unei mici greșeli de logică sau a unei posibile circumstanțe trecute cu vederea se va dovedi în cele din urmă catastrofală.

Așadar bucurați-vă de o incursiune în erorile istoriei, cu șansa de a vă simți superiori unora dintre cei mai mari lideri din trecut. Dar opriți-vă din când în când și întrebați-vă care dintre deciziile luate astăzi de liderii noștri, cele care par cât se poate de raționale, vor fi incluse în ediția din 2099 a acestei cărți.“ BILL FAWCETT

WILLIAM R. FORSTCHEN, autor a zeci de cărți în domeniile science-fiction, istorie și ficțiune istorică, locuiește în vestul Carolinei de Nord. Are un doctorat în istorie de la Universitatea Purdue și este profesor de istorie la Montreat College. Printre operele sale se numără seria bestseller New York Times Gettysburg, scrisă împreună cu Newt Gingrich, seria Lost Regiment și romanul premiat We Look Like Men of War, bazat pe teza sa de doctorat despre un regiment afro-american din Războiul Civil. Își petrece majoritatea verilor în Mongolia, unde se ocupă de cercetări arheologice și istorice, iar hobbyul său actual este restaurarea și pilotarea unei replici a avionului de vânătoare P-51 Mustang.

BILL FAWCETT a fost profesor, director de corporație și decan de colegiu și este autorul sau coautorul mai multor cărți, incluzând 100 de greșeli care au schimbat istoria, Alte 100 de greșeli care au schimbat istoria (ambele bestsellere apărute la Editura Litera) și 101 Stumbles in the March of History. Deține compania Bill Fawcett & Associates și este unul dintre fondatorii Mayfair Games, o companie care produce jocuri.

Prezentarea detaliată a operațiunii de invadare a Uniunii Sovietice de către Germania nazistă, începută în iunie 1941, și a desfășurării acesteia până la sfârșitul anului 1941. În zorii zilei de 22 iunie 1941 s-a declanșat cel mai vast război terestru din istorie: Germania nazistă a atacat Uniunea Sovietică, acțiune ce avea să fie cunoscută drept Operațiunea Barbarossa. Cele mai puternice și mai brutale regimuri au fost puse față în față, într-o confruntare unică și cu atât mai tensionată, cu cât planurile erau inepte, iar armatele, mult sub așteptările misiunilor lor. În timpul luptei, dar și al ocupației, Wehrmachtul a combinat ideologia nazistă de exterminare cu cea a propriei culturi militare, împingând a împins teroarea spre paroxism. Armata Roșie a sângerat până la moarte, prinsă între focul unui inamic lipsit de orice norme de conduită umană și represiunea sălbatică a bolșevismului stalinist.

Biografia lui Kublai, nepot al lui Genghis-han si fondator al dinastiei Yuan, si modul in care acesta a cucerit intreaga China si a intreprins mai multe expeditii pe mare. Marele Genghis-han a cladit un imperiu terestru formidabil, dar nepotul sau, Kubilai-han, avea sa devina stapanul marii. Unul dintre cele mai fascinante personaje ale istoriei, mongolul Kubilai a unificat China, a fondat dinastia Yuan, a adus la curtea sa matematicieni straluciti, ale caror aplicatii practice s-au regasit in domenii precum topografie, constructii, agricultura ori navigatie, a incurajat dezvoltarea artistica si a impus folosirea bancnotelor de hartie in schimburile comerciale.

Istoria este memoria unui popor, dar din moment ce poporul este o abstractizare formată din indivizi, respectiva memorie este întotdeauna construită și indusă. Construită de câțiva și inserată pe neobservate în mințile celorlalți prin repetare constantă, în acel proces numit în mod eronat educație. Cine ne‑a modelat memoria? Cu ce drept? Cu ce scop deloc nevinovat?

O poveste despre tradare, supravietuire si speranta la granitele Israelului Descrierea atacului gruparii Hamas impotriva Israelului, din 7 octombrie 2023, relatata de un jurnalist israelian, martor al evenimentului, precum si o istorie a conflictului din Gaza. Un volum despre istoria recenta care pune intrebari esentiale despre securitate, responsabilitate si umanitate in fata terorii.