Istorie universală

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Alice Pantermüller și-a dorit din școala generală să devină „scriitoare de cărți” sau profesoară. S-a format ca profesor, a predat germana ca limbă străină în Scoția și a absolvit un curs de librar. A devenit cunoscută prin cărțile pentru copii pe care le-a scris, în special prin seriile Bendix Brodersen și Jurnalul Lottei.

Daniela Kohl și-a câștigat de mică bani de buzunar vânzându-și desenele colegilor de clasă, mătușilor și bunicilor. A studiat comunicare și design la Fachhochschule München, iar din 2001 lucrează cu plăcere ca grafician și ilustrator freelancer. Împreună cu soțul, câinele și broasca sa țestoasă locuiește deasupra acoperișurilor din München.

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat.

„O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus Reviews

„Fără Theo, lumea nu l‑ar fi avut pe Vincent.” Așa își începe cartea Deborah Heiligman, care mărturisește că l-a iubit pe Vincent van Gogh încă din copilărie, când a și citit Bucuria vieții, romanul lui Irving Stone inspirat de destinul pictorului. Mulți ani mai târziu, aflată în vizită la Muzeul Van Gogh din Amsterdam, a descoperit că Vincent avusese un frate pe nume Theo, despre a cărui existență nu știuse până atunci. După ce a citit corespondența dintre Vincent și Theo, apoi pe cea dintre Theo și viitoarea lui soție, Johanna, autoarea și-a dat seama că are în față o poveste frumoasă și complexă, marcată de iubire și sacrificiu, care până în acel moment rămăsese nespusă: povestea relației profunde și agitate dintre doi frați, care în adolescență făcuseră un legământ de a rămâne apropiați și devotați unul altuia, indiferent de ceea ce le-ar fi rezervat viitorul. 

Jean des Cars este istoricul marilor dinastii europene și al celor mai iluștri reprezentanți ai acestora. Punându-și încă o dată în valoare talentul de povestitor, el reconstituie în volumul de față viața câtorva dintre cele mai cunoscute cupluri din istorie care au avut parte de iubire și decepție, de glorie și decădere, de speranță și deznădejde.

De la dramatica ucidere a lui Inés de Castro, iubita viitorului rege portughez Pedro I, până la teribilul sfârșit al ducesei d’Alençon, de la asasinatul care va schimba soarta unui imperiu și va constitui pretextul izbucnirii Primului Război Mondial până la istoria ultimului șah iranian, Jean des Cars dă viață, în maniera sa inconfundabilă, poveștilor unor regi și regine, împărați și împărătese care au suferit din dragoste și au trăit adevărate tragedii și decepții.

Fără îndoială, Cupluri tragice ale istoriei este o carte captivantă, ce se adresează tuturor celor pasionați de lectură și istorie, nefiind doar o biografie a personajelor ilustrate ci și o incursiune în atmosfera unora dintre cele mai importante familii regale.

JEAN DES CARS (n. 1943) este un cunoscut jurnalist francez care a semnat articole în mari cotidiene precumParis Match şi le Figaro. Reputat specialist în istoria marilor familii ale aristocraţiei europene, cu deosebire a familiilor Habsburg şi Grimaldi, este autor al mai multor cărţi foarte apreciate de marele public, printre care se numără: Eugénie, la dernière impératrice, Perrin, 1997; Louis II de Bavière, Perrin, 1998; Sissi, impératrice d'Autriche, Perrin, 1999; Inoubliable Grace de Monaco, Éditions du Rocher, 1999, La saga des Habsbourg. Du Saint Empire à l'union européenne, Perrin, 2010 şi La saga des Windsor, Perrin, 2011. Din 2011 este cavaler al Ordinului Grimaldi, acordat persoanelor care au contribuit la creşterea prestigiului principatului.

Istoria mișto: inteligentă, directă și ilar de relevantă pentru lumea modernă.

Celor care nu știu istorie le e sortit să nu scape de ea. Vai de ei, pentru că e ca naiba de plictisitoare. Aici intră în scenă Căpitanul, povestitorul suprem care aduce la viață istoria în această colecție amuzantă, inteligentă, brutal de onestă și directă de evenimente care s-au petrecut cu mult înainte ca vreunul dintre noi să se fi născut.

Poveștile din această carte sunt un fel de punte între trecut și prezent datorită subiectelor pe care le abordează, printre care interacțiunea cu haterii, stăpânii de câini (care se pare că sunt majoritari, scuze, iubitorilor de pisici) sau dispariția partenerilor (ca măgarii în ceață). Veți afla câteva ceva despre viața sexuală a lui Edith Wharton, despre cum decurgeau ritualurile de curtare în Grecia antică, despre furtul de identitate în anul 500 Î.H., despre flirturile din epoca medievală și despre gașca de prietene a împărătesei Ecaterina cea Mare.

Dacă nu ți-a plăcut să înveți istorie când erai la școală, probabil că nu ai avut un profesor cum este Căpitanul. Inteligent, brutal de sincer și direct. Istoria nu mai e de rahat când o înveți de la el. Fiecare dintre cele 111 povești din carte creează o legătură între istorie și viața de zi cu zi datorită subiectelor familiare pe care le tratează și a unor perspective care nu pot fi descrise altfel decât „date naibii”.

Vei afla cum poți s-o iei razna dacă lași o relație să devină obsesie – citește, de exemplu, povestea Ioanei de Castilia, care a ajuns de la o șmecheră împlinită la a fi numită Ioana cea Nebună după ce a făcut o obsesie pentru un tip pe nume Filip cel Frumos. Vei afla cum fața de acritură a fost folosită de când e lumea (așa că folosește-o și tu cu încredere). În fine, vei afla și că e o idee teribil de neinspirată să te pui cu femeile puternice, de la regine-pirat și sufragete ultratradiționaliste la Cleo-afurisita-de-patra.

Oamenii din trecut au fost fix ca noi, așa că învață de la cei mai mari ratați și calcă pe urmele șmecherilor. Căpitanul îți arată cum să faci asta.

Louise Grenier este membru al Ordinului Psihologilor din Quebec. Psiholog și psihanalist, este coordonatoare a Grupului de studii psihanalitice interdisciplinare (GEPI) și a Cercului de animare psihanalitică (CAP) la Universitatea din Quebec. A scris mai multe cărți și articole având ca temă sexualitatea femeii, feminismul și relațiile tați-fiice sau mame-fiice.

Louise Grenier este membru al Ordinului Psihologilor din Quebec. Psiholog și psihanalist, este coordonatoare a Grupului de studii psihanalitice interdisciplinare (GEPI) și a Cercului de animare psihanalitică (CAP) la Universitatea din Quebec. A scris mai multe cărți și articole având ca temă sexualitatea femeii, feminismul și relațiile tați-fiice sau mame-fiice.

Louise Grenier este membru al Ordinului Psihologilor din Quebec. Psiholog și psihanalist, este coordonatoare a Grupului de studii psihanalitice interdisciplinare (GEPI) și a Cercului de animare psihanalitică (CAP) la Universitatea din Quebec. A scris mai multe cărți și articole având ca temă sexualitatea femeii, feminismul și relațiile tați-fiice sau mame-fiice.

VLADIMIR SOLONARI (n. 1959, Chișinău) este un istoric și politician din Republica Moldova stabilit în America. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din Chișinău (1981) și a făcut studii postuniversitare la Universitatea de Stat din Moscova, obținând doctoratul în 1986. În perioada 1986–1990 a predat la Universitatea din Chișinău. În anii ’90 a fost deputat în parlamentul Republicii Moldova, membru al delegației parlamentare a Republicii Moldova la Consiliul Europei. În 2001 a fost public policy scholar la Woodrow Wilson Center, iar în 2003 a obținut un post permanent la University of Central Florida (în prezent este profesor la Departamentul de Istorie al acestei universități). Este autorul lucrării Purifying the Nation: Population Exchange and Ethnic Cleansing in Nazi Allied Romania (2009; trad. rom. 2015 – Purificarea națiunii: Dislocări forțate de populație și epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940–1944), precum și al unor articole despre istoria României, Republicii Moldova și Uniunii Sovietice apărute, printre altele, în East European Politics and Societies, Holocaust and Genocide Studies, Kritika: Explorations in Russian and Eurasian History, Nationalities Papers, Slavic Review, Journal of Genocide Research, Journal of Romanian Studies.

NICOLAE DRĂGUȘIN este doctor în filozofie și bursier postdoctoral în cadrul Universității din București, cu stagiu la Universitatea „Aristotel“ din Salonic. A publicat articole în Dilema Veche, Observator cultural, Revista 22 etc.

Zeruya Shalev s‑a născut în 1959, în kibbutzul Kinneret din Israel. A absolvit un masterat în studii biblice şi a lucrat ca redactor la Editura Keter. Şi‑a făcut debutul literar cu un volum de poezii, dar s‑a orientat curând spre proză, publicând până acum mai multe romane şi o carte pentru copii. Cărţile sale sunt foarte apreciate de critica literară şi traduse în întreaga Europă. Dintre acestea menţionăm: Viaţa amoroasă (1997), bestsellerul Soţ şi soţie (2000; Polirom, 2008, 2012), distins cu Corine Internationaler Buchpreis (2001), Thera (2005; Polirom, 2010), Fărâme de viaţă (2011; Polirom, 2012), pentru care i s‑au decernat Welt Literaturpreis (2012) şi Prix Femina étranger (2014), şi Durere (2015; Polirom, 2016), distins cu Premiul Jan Michalski (2019). Zeruya Shalev este de asemenea câştigătoare a Premiului de Aur şi a Premiului de Platină ale Asociaţiei Editorilor din Israel şi a premiilor Amphi (2003), ACUM (obţinut de trei ori, în 1997, 2003 şi 2005) şi Wizo (2007).

Câteodată, pentru că ești prieten cu o anumită persoană, ajungi să fii arestat, închis și torturat dincolo de orice limite.

Doi spioni din timpul Războiului Rece – unul de la CIA și altul de la KGB – se întâlnesc. Ar trebui să se situeze pe poziții de adevărați dușmani. Totuși, relația care se dezvoltă între cei doi este complexă... și devin cei mai buni prieteni.

Cei mai buni inamici este o poveste adevărată, dulce-amară și, în același timp, tristă și înfricoșătoare, derulată de-a lungul ultimilor 50 de ani și bazată pe zeci de interviuri acordate de cei doi eroi, precum și pe nenumărate dosare desecretizate.