Istorie universală

„Ideea unei legaturi de cauzalitate intre teologie si politica nu este straina nici unui european, dar noua, romanilor, ne este nespecifica si incomoda. In Occident insa, ea a fost de la bun inceput operationala, ajungand chiar constitutiva existentei sociale, cel putin pana la Revolutia Franceza. Gabriela Siclovan s-a aplecat, cu minutionzitatea unui bijutier, asupra acestui fapt, relevand fire pur teologice si mistice intrepatrunse, printr-un elevat proces de corupere, in toata constructia politica a secolelor III – XIV.“ - Ana-Irina Iorga

De la autorul bestsellerului international No god but God avem acum o biografie fascinanta, provocatoare si meticulos documentata, care pune in discutie ipotezele adanc inradacinate despre omul pe care il cunoastem drept Isus din Nazaret.

In 1963, putini americani au inteles cat de mult va fi schimbata tara de asasinarea presedintelui. Pe atunci, era greu sa scrii istorie, mai ales din cauza planurilor politicienilor. In aceasta carte, vom incerca sa risipim ceata si sa prezentam faptele.

Cartea este o istorie detaliata si incitanta a serviciilor secrete israeliene – Mossadul, Shin Bet si altele mai putin cunoscute marelui public – si ar trebui sa fie o lectura obligatorie pentru oricine este interesat de istoria agitata si politica bizantina a Orientului Mijlociu.

Roger Manvell si Heinrich Fraenkel sunt considerati de critica unii dintre cei mai buni biografi ai lui Himmler, Goebbels si Goring.

„O incursiune unica si fascinanta in mintea si moralitatea celor care au condus lagarele de concentrare sovietice.” – ANNE APPLEBAUM, AUTOAREA VOLUMULUI GULAG: A HISTORY SI CÂSTIGATOARE A PREMIULUI PULITZER

„Este una dintre cele mai frumoase carti de acest fel, publicata pana astazi.” – David Glantz

Memoriile soferului personal al lui Hitler timp de 13 ani, pana la ultimul ordin al acestuia – a-i incinera corpul dupa sinucidere

„Niall Ferguson este istoricul britanic despre care se vorbeste cel mai mult astazi.” (The New York Times)

„Am pornit, pas cu pas, pe urmele amazoanelor, ca sa le impresor si cuceresc ca pe-o cetate. Intii, am atacat reduta cea mai expusa a intregii povesti: insusi numele lor. Apoi, a trebuit sa aflu ce scriu poetii, dar si istoricii din vechime, greci si romani, despre neamul amazoanelor. Iar in finalul atacului, cu hartile in fata, am vrut sa intru in Amazonlandia: in zecile de tarimuri, unele aflate la granita dintre mit si realitate, unde anticii credeau ca ar fi trait si luptat aceste femei." (Adriana Babeti)

      Intr-una dintre cladirile berlineze ale Stasi, cea in care s-a aflat si biroul lui Erich Mielke, ministrul Securitatii Statului, in ianuarie 1990, in timpul ocuparii sediului de catre manifestanti, se putea citi pe un perete: " Stasi = Gestapo = K.

Omul modern este o victima probabila a propagandei, omul modern este o victima sigura a manipularii din partea organizatiilor politice, dar si a celor comerciale sau de media.

La 60 de ani dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Matthias Uhl, tanar istoric german, descopera in arhivele rusesti un document de un interes istoric major. Numit Dosarul Hitler si intocmit exclusiv pentru Stalin, el a fost alcatuit pe baza protocoalelor de ancheta ale celor doi ofiteri SS Otto Gunsche, aghiotantul personal al lui Hitler, si Heinz Linge, majordomul sau, aflati in prizonierat sovietic intre 1945 si 1949.

Istoria hartiei. Istoria umanitatii. Si un exercitiu extrem de simplu. Am putea oare sa traim într-o lume fara hartie? Haideti sa încercam sa ne imaginam!

„Moartea unui om este o tragedie; moartea a milioane de oameni reprezinta doar o statistica“, ar fi declarat candva Stalin, unul dintre monstrii secolului XX. Alaturi de Hitler si Mao, el a infaptuit cele mai atroce crime din intreaga istorie a umanitatii. Milioanele de evrei ucisi in Holocaust si milioanele de rusi trimisi in gulaguri nu vor putea fi sterse usor din memoria colectiva.

Deşi Cleopatra a murit timpuriu, la 39 de ani, cu o generaţie înainte de Hristos, regina Egiptului a restabilit contururile lumii antice. Era incomparabil mai bogată decât orice altă persoană din Mediterana şi poseda remarcabile abilităţi politice. A fost asociată cu două dintre cele mai proeminente personaje ale lumii romane – Iulius Cezar şi Marc Antoniu.

În 1954, în poligonul de la Totk a fost testată pentru prima oară bomba nucleară sovietică, având numele de cod „Tatiana”. La demonstrație au fost invitați mai mulți șefi de state, care urmau să constate imensa putere de foc a Armatei Roșii.

În era noastră nu există nimic ce s-ar putea compara cu evenimentele din primăvara lui 1945. Până la momentul respectiv nu s-a mai întâmplat ca la prăbuşirea unui imperiu să se piardă atâtea vieţi omeneşti, să fie distruse atâtea oraşe şi să rămână pustii atâtea regiuni. Regimul lui Hitler nu s-a sfârşit pur şi simplu. Ţara, în ansamblul ei, s-a prăbuşit literalmente. Joachim Fest se apleacă asupra ultimei faze a războiului, pornind de la luptele pentru cucerirea Berlinului şi sfârşind cu sinuciderea lui Hitler în buncărul aflat sub Cancelaria Reichului.

"Ce este Europa? O gandire vesnic nesatisfacuta. Neinduratoare cu ea insasi, cauta fara ragaz doua lucruri: unul e fericirea, iar celalalt, care-i este si mai indispensabil, si mai drag, adevarul. De abia si-a gasit o stare parand sa raspunda acestei duble exigente cand isi da seama ca tine in mana doar provizoriul, doar relativul, si ca nici pe acestea nu le stapaneste cu trainicie; iar atunci isi reincepe cautarea disperata care este gloria si chinul sau.

Mirajul utopiei a fascinat intelectualii de la Platon încoace. I-au căzut victime filozofi, regi, scriitori, ziarişti. O utopie a fost şi comunismul, o utopie şi întinderea URSS-istă care l-a pus în practică. 

Unele războaie înseamnă doar câmpuri de luptă și victime din ambele tabere. Altele însă ajung să schimbe harta lumii. Volumul propune o analiză a ultimilor 2.500 de ani prin intermediul a douăzeci de confruntări armate care au influențat decisiv cursul istoriei.

Arheologii, cercetătorii vechilor biblioteci şi arhive descoperă mereu dovezi ce confirmă mereu concluzia potrivit căreia Columb nu a fost cel dintâi corăbier care, în căutarea unor noi pământuri, a traversat Atlanticul. Nu se ştie, însă, întotdeauna, îndeajuns de limpede în ce împrejurări au ajuns aceşti navigatori de demult în Lumea Nouă.

Într-o societate globală aflată în transformare permanentă, reperele stabile sunt puţine. Familiile regale şi suveranii sunt astfel de repere. Ei servesc ca apexuri ale societăţii, faţă de care fiecare se poate raporta în mod corespunzător. Pentru cineva care apreciază ordinea şi existenţa unui scop în tot ceea ce facem, monarhul este o necesitate socială.

Reginele războinice alese de Antonia Fraser spre a le fi prezentate cititorilor sunt femei de excepţie, care au fost capabile în egală măsură să-şi conducă ţările şi armatele în războaie. Printre ele se numără Ecaterina cea Mare a Rusiei, Elisabeta I a Angliei, Isabela a Spaniei, Rani din Jhansi şi uluitoarea regină Jinga din Angola.

„Previziunile pe termen lung sau mediu sunt absolut iluzorii. Nu ştim nimic despre anul 2100. Singura cvasicertitudine e că va fi o lume foarte diferită de cea în care trăim. Tehnologie, mediu, biologie umană, cultură, religie, sociabilitate, mod de viaţă... totul va fi remodelat după criterii noi. Astfel, Occidentul îşi va fi câştigat pariul. Îşi va fi împlinit raţiunea de a fi, misiunea sa istorică: transformarea lumii şi a condiţiei umane. Este imposibil să estimăm rezultatul: ceea ce ne aşteaptă la capătul drumului aparţine marelui mister care învăluie destinul omului.“ (Lucian Boia)

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să dezlege misterele lumii. Cum am apărut pe pamânt? Suntem singuri în univers? Sunt întrebări pe care ni le punem şi azi şi la care Florin Gheorghiţă încearcă să răspundă recurgând la surse puţin accesibile publicului larg. Somati din peşterile tibetane, animale preistorice, scheletele de uriaşi descoperite în diferite regiuni ale globului, obiectele stranii văzute de astronauţi în timpul călătoriilor în spaţiu – toate se regăsesc în poveşti fascinante, ilustrate cu numeroase fotografii, despre locuri legendare, înţelepţi uitaţi şi civilizaşii dispărute.

Irlandez pe linie paternă şi basc pe linie maternă, argentinialul Ernesto Guevara a fost cetățean de prim rang al Cubei. În urma unui scurtcircuit mediatic, a devenit icoana mişcării contestatare studenţeşti, simbolul unei generaţii fascinate de frumuseţea şi de curajul său, erou romantic şi martir creştin.

„În umbra civilizaţiei majore, înainte ca aceasta să dispară la rândul ei, câte alte culturi n-au pierit fără urmă! Această imensă dramă e astăzi trăită de mulţi cu nespusă intensitate. Trebuie să aparţii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge, sau care moare chiar înainte de a înflori, pentru a inţelege nesfârşita disperare a acelora care asistă neputincioşi la dispariţia inexorabilă a celor mai preţioase valori ale lor.” (Neagu Djuvara)

Adevărata poveste a lui William Adams, primul englez care a pus piciorul în Japonia şi care a inspirat bestsellerul lui James Clavell, Shōgun.

Fiecare cultură își are modul propriu de a reprezenta lumea prin intermediul hărților, iar acest lucru este valabil atât pentru Google Earth, cât și pentru mappamundi de la Hereford sau harta Kangnido. De-a lungul istoriei, hărțile au contribuit esențial la modelarea concepției despre lume și despre locul omului în univers. Departe de a fi simple instrumente științifice, hărțile reflectă și influențează, ba chiar manipulează mediul politic și social în care au fost realizate. Cartea bogat ilustrată a lui Jerry Brotton povestește istoria universală prin intermediul hărților, punând accentul pe douăsprezece dintre ele, cele care au schimbat în mod decisiv percepția asupra lumii și metodele grafice folosite pentru a o reprezenta.