Literatură

Oare viata maestrului exista pentru fiecare din voi? Absolut. Oare toti cei din aceasta incapere pasesc ca un Hristos intreg? Absolut, ca o fiinta inaltata, care a triumfat asupra mortii. Exista cineva in aceasta incapere care nu are in jur aceasta linie de potential nemuritor? Toata lumea de aici o are, mai ales ca ati aflat despre ea. Dar atunci, de ce nu ar fi mai logic sa spunem:" Bun, dar daca stiu ca e aici, cum se face ca nu aleg sa fiu asta?" Nu e vorba ca am dori sa putem sa fim maestri - e mult mai mult decat atat - ci e vorba ca a fi maestru nu are gandul nostru obisnuit. Si daca ar fi, atunci viata pe care o traiti acum s-ar schimba dramatic si ar deveni una fara trecut, cu claritate totala, detasare, bucurie si a trai in momentul prezent, in care prezenta magica e efervescenta in ficare clipa.

Primul care s-a aplecat asupra folclorului şi a structurilor populare el a fost. Ideile sale s-au dezvoltat până la stadiul de concept... Toate spectacolele ulterioare, hippy, au fost începute de el şi de OLYMPIC ’64, dar şi cu alte trupe, individuale. Avea informaţii din foarte multe domenii, a-nceput studii la mai multe facultăţi, neterminând nici una; un individ de o valoare, gândire şi simţire extraordinare. Orice tip care îl cunoştea era marcat de el, ideile îi curgeau. Dorin Liviu Zaharia a compus muzica mai multor filme artistice cu rezonanţă, începând cu „Nunta de piatră”, realizat de Piţa şi Veroiu în 1972. El şi apare acolo, enigmatic ca în istoria însuşi rockului, lângă patefonul pe care l-a adus la nuntă; comparaţia cu Syd Barrett de la PINK FLOYD e imediată… Ce să mai zic, mi-a fost prieten bun şi am trecut prin multe împreună... (...) A fost un vârf al generaţiei lui, gândind mai repede decât toţi cei din preajma sa. Cu OLYMPIC ’64 s-a lansat în plină „Beatlemanie”, nu ca alţii după. Cântau ca PINK FLOYD înainte ca aceştia să apară, făceau spectacole de muzică şi poezie înainte de Jim Morrison şi DOORS. Florian Pittiș ...Acest talent fabulos, cuprins cât se poate de limpede, de sălbatic şi halucinant de nebunia divină a vechilor magicieni. Poet, compozitor, simfonist, desenator, povestitor, actor, anarhist, patriot, mistic yoghin şi credincios ortodox, amestec de suprarealism, onirism, budism, rock haiducesc, underground, numerologie şi tot ce furia lui turbionară putea absorbi în frenezia demoniei sale angelice... Dan C. Mihăilescu

Cartea aceasta este un ghid adresat părinţilor şi educatorilor pentru ca ei să poată înţelege lumea adolescenţilor prin intermediul analizei grafologice. În adolescenţă apar schimbări decisive în corpul şi în psihicul tânărului şi acesta dezvoltă capacităţi cognitive şi afective noi, pentru a dobândi o autonomie proprie şi pentru a-şi construi o personalitate. Procesul de formare a identităţii sexuale se încheie şi tânărul se află în faţa asumării unor noi responsabilităţi. În acest moment foarte delicat, pot apărea unele complexe de inferioritate, sentimente de vinovăţie, timiditate, dubii existenţiale care îngreunează raporturile cu părinţii, fraţii, cu cei de aceeaşi vârstă şi cu profesorii. Cartea ajută la înţelegerea nevoilor, problemelor şi necazurilor adolescenţei, oferind numeroase exemple de analiză a scrisului şi a desenelor.

In ultimii ani se tin intruniri periodice dedicate operei lui Cioran si Noica. Am vazut, insa, foarte putina lume care sa participe la ambele manifestari. La care, de altfel, nu se aminteste niciodata nimic despre colegul lor de generatie si spiritualitate, Mircea Eliade. De aceea am iscodit un pretext – care nu e doar un pretext – de a-i aduna pe cei trei, alaturi de filosoful Martin Heidegger, inteleptul din Freiburg, cu celebra sa provocare privitoare la timp. Fie ca aceasta evocare, facuta in afara politicului, sa scoata in relief diferenta intre lumea ce am parasit-o odata cu ei, si misterioasele orizonturi ale lumii in care am intrat. - Mircea Lazarescu

Comandant militar, strateg, filosof, protector al artelor, gradinar, arhitect — imaginea istorica a printului Eugeniu de Savoia e supradimensionata, la fel ca statuia sa din Viena Heldenplatz. Loialitatea si onoarea i-au determinat actiunile, dar personalitatea sa a fost marcata de nevroze puternic inradacinate in traumele copilariei. intreaga viata si-a ascuns vulnerabilitatea in spatele unei imagini publice pe care a purtat-o ca pe o masca. Volumul este portretul fascinant al omului din spatele mitului: complex, genial, vizionar, dar supus unor frici si unor constrangeri interioare puternice. Este povestea unei persoane publice care a influentat cursul istoriei si, totodata, a unei persoane ce se ascunde in spatele rolului de erou.

O antologie captivanta, iesita din toate normele si tiparele unei obisnuite antologii, aceasta colectie de texte-experiment promite sa aiba efectele unei bombe de energie creativa.

Mi-a căzut visul pe șine! Sunt cu David-Thomas în metrou și-l așteptăm să iasă din tunel. Și să sosească în stație. Se aude un zgomot înfundat, și se văd deodată doi ochi luminoși. Se apropie foarte repede. „Tată, mi-a căzut visul de azi-noapte, chiar pe șine!“ E speriat nevoie mare. „Tată, ce facem?, vine metroul și o să-l calce!“ Așa că trebuie degrabă salvat visul lui David-Thomas din drumul fiarei de fier. „Trebuie să-l iei, repede, iubitu! Uite că a apărut metroul, vezi lumina aia puternică, sosește din clipă în clipă!“, îl grăbesc. Și daviduțu întinde mâna după el. „Gata, l-am scăpat!“, spune ușurat.

Micropoemele lui Yurkievich respiră un aer neo-dadaist, dar grefat pe o senzualitate plenară, care le încarcă de gusturi, arome și culori, desprinse, toate, dintr-o intimă fuziune cu natura. Foșnete, zboruri de libelulă, pași de gîze, clipoceli, umbre, ecoul unei fanfare, frunzișuri în vînt, dialoguri animale, suite de cuvinte înșiruite muzical, notaţii rapide de atmosfere evanescente: sînt stări înregistrate lapidar, aproape schiţat, pentru a nu li se pierde complet haloul și unicitatea. Cheia viselor ferecate e tocmai această notă scurtă, sintetică, înainte de disiparea trăirii, indiferent dacă e onirică sau diurnă. Poezia lui Yurkievich de aici debordează de vitalitate, în consonanţă perfectă cu desenele lui Julio Silva. Secretul pictorului, în ceea ce îl privește, este lupta continuă cu clișeele și deformările culturale, în speranţa redescoperirii unui fond infantil mustind de creativitate.