Literatură

Seria Sherlock Holmes, pe care Nemira Fiction o aduce într-o ediție de colecție fresh, contemporană, îți deschide porțile către un univers fascinant, plin de mister și intrigi complicate. O serie-reper care a trecut cu brio proba timpului, continuând să surprindă și să inspire.

Un studiu în roșu - cu ilustrații imaginate și create de Andrei Măceșanu

Faceți cunoștință cu Sherlock Holmes, dar și cu ajutorul său, doctorul John Watson, în primul caz pe care îl are de rezolvat cel mai faimos detectiv al tuturor timpurilor!

Retras din armată în urma unei răni la umăr căpătate în timpul celui de-Al Doilea Război Anglo-Afgan, doctorul John Watson se întoarce la Londra să-și caute o locuință. Acolo, ajunge să împartă chiria apartamentului de pe Baker Street, numărul 221 B, cu Sherlock Holmes, un necunoscut ale cărui excentricități și talente îl uimesc încă de la prima întâlnire.

Iar când se dovedește că Sherlock Holmes e detectiv consilier, specializat în istoria crimei și cu un simț al observației și al deducției ieșite din comun, uimirea doctorului Watson se transformă într-o admirație și un respect care îi zdruncină toate convingerile.

Așa sfârșește prin a fi martor la primul caz pe care noul său prieten îl are de rezolvat, unde singurele indicii sunt: o verighetă de femeie, un ceas de aur, o ediție de buzunar din Decameronul lui Boccaccio și un cuvânt mâzgălit cu sânge.

„Odată cu Un studiu în roșu, facem cunoștință cu Sherlock Holmes, un detectiv de o inteligență și o excentricitate care au cucerit, de-a lungul timpului, milioane de cititori și care au făcut din personajul lui Conan Doyle o adevărată legendă literară.“ Anamaria Manolescu, coordonatoarea colecției Nemira Fiction

Seria Sherlock Holmes, pe care Nemira Fiction o aduce într-o ediție de colecție fresh, contemporană, îți deschide porțile către un univers fascinant, plin de mister și intrigi complicate. O serie-reper care a trecut cu brio proba timpului, continuând să surprindă și să inspire.

„Vă cunosc fiecare mișcare... A fost un duel între mine și dumneavoastră, domnule Holmes... Dacă sunteți suficient de inteligent încât să mă distrugeți, fiți sigur că și eu vă voi plăti cu aceeași monedă.“
Profesorul Moriarty

În Memoriile lui Sherlock Holmes, celebrul detectiv și ajutorul său, doctorul Watson, se confruntă cu cele mai diabolice și dificile cazuri de până acum, culminând cu „Ultima problemă“.

În această povestire, cu care, de altfel, se și încheie volumul, Holmes îl înfruntă direct pe marele său oponent, profesorul Moriarty, una dintre cele mai strălucite minți criminale. După trei încercări indirecte de asasinat, cei doi ajung să ducă o luptă pe viață și pe moarte, pe care detectivul știe că nu mai are cum s-o evite.

„Douăsprezece povestiri cu un final complet neașteptat pentru fanii detectivului. Dar oare acesta să fie finalul?“ Anamaria Manolescu, coordonatoarea colecției Nemira Fiction

Asli E. Perker s‑a nascut in Izmir. A absolvit Facultatea de Arte si stiinte in cadrul Universitatii Dokuz Eylul, orientandu‑se apoi spre jurnalism. Dupa ce s‑a mutat in New York in 2001, lucrand o perioada ca traducatoare si interpreta, a inceput sa scrie fictiune. "Sufleul" este cel de‑al treilea roman al autoarei, foarte bine primit in Turcia si tradus in sase limbi.

     Fragment din volum:

(Psihanaliza unei secretare de primarie)

In mijlocul Baraganului, viata are propriile reguli, capatate de intreaga suflare a satului prin ani si ani de obiceiuri, mai mult sau mai putin potrivite unui trai linistit, asezat pe fagasul istoriei si al credintei. Insa cand secretara primariei se indragosteste, lucrurile nu pot ramane la fel, desigur. Pornita pe un drum al schimbarii, ea intalneste pe batrana Stoltz, detinatoarea unui numar impresionant de acareturi ancestrale, ca orice baba la casa ei, dar si de miraculoase solutii pentru o intrebare fundamentala: ce rost poarta sufletul omului?

„Visele oamenilor au oase de sticla, atat de fragile, incat adeseori nici insisi visatorii nu au curajul sa si le pipaie, atat de transparente, incat, atunci cand le visezi, nu pe ele le vezi, ci doar pe tine prin ele. Dar hultanii, cei consacrati si cei in devenire, reusesc intotdeauna sa praduiasca visele altora. Le dau obsesiv tarcoale, nu pentru ca i-ar interesa cum arata scheletul transparent al viselor, nici pentru ca, atunci cand raman singure, visele se aprind si isi striga pe nume stapanii rataciti, nici macar dintr-o pofta sadica, fiindca le-ar placea sunetul cristalin al osului de vis faramat, ci, pur si simplu, pentru ca orice cariera de hultan are nevoie de o cauza fondatoare. Chiar daca n-au invatat-o nicaieri – n-am auzit sa existe vreo scoala care da doctorate in hultanism, asta e mai degraba o vocatie, hultanul e artist in felul lui – ei stiu din instinct ca la fundatia oricarei opere din lumea noastra, fie si a uneia mediocre, trebuie sa ingropi un vis.” 

Traducere de Jean Grosu

Traducere de Jean Grosu

Iubirea este pentru Milan Kundera altceva decât blândă visare sau suspin abisal, ceva mult mai palpabil, „epidermic“ aproape. Nu maladive fantasme, nu obscure pulsiuni îi împing pe eroii nuvelelor sale unul către altul: în doi, nu e loc de subtile ocoluri şi de inavuabile complexe, totul se reduce la expresia cea mai brutală a esenţialului. Cu nespusă luciditate şi cu enormă ironie, Kundera dezvăluie resorturile cotidiene ale relaţiei de cuplu, care sfârşesc prin a provoca un imens hohot de râs. Un râs izbăvitor, fiindcă sub tribulaţiile erotice ale personajelor îşi arată întotdeauna chipul una dintre meschinele strategii de disimulare şi supravieţuire ale omului, aceea care măsoară adevărata dimensiune a eşecului său.

Umorul, satiricul şi grotescul au fost dintotdeauna, în volumele sale de versuri, în Levantul şi-n Orbitor, în Enciclopedia zmeilor şi-n De ce iubim femeile, a doua coardă la arcul lui Mircea Cărtărescu, alături de cea onirică şi vizionară. În Frumoasele străine ele sunt coarda dintâi. Puţine cărţi din literatura română de azi îi pot sta alături ca naturaleţe a povestirii şi ca ubicuitate a comicului, întins pe toate registrele, de la zâmbetul discret la râsul cu lacrimi.
Cele trei povestiri unite de aceeaşi voce narativă, destinsă şi firească, sunt filme cu camera în mână, fără nici o emfază, mizând pe sinceritate şi simplitate. Sunt road movies, mai scurte sau mai lungi, cu scriitori, artişti vizuali, poliţişti şi criminali, studente şi responsabili culturali, fantome şi cineaşti, risipiţi într-o lume mereu surprinzătoare.

Prin dragoste, o femeie salvează de la moarte un indian otrăvit de veninul unui şarpe. Din această pasiune tămăduitoare se va naşte Eva, botezată astfel ca să iubească viaţa. Orfană de mică, Eva îşi croieşte un drum presărat cu lacrimi, dar şi cu miracolele pe care le pot face dragostea şi bunătatea. Destinul ei şi al tovarăşilor ei de călătorie se întreţes în tapiseria complicată şi multicoloră a istoriei sud-americane, iar vocea Evei Luna deapănă, cu nostalgie şi umor, povestea fascinantă a unei femei pe care viaţa a iubit-o.

Augustin, un tânăr jurnalist stagiar care trăiește la limita subzistenței, supraviețuiește unui atentat terorist din Charleroi. Pentru poliție, el devine un martor prețios. Când îi pun întrebări, oamenii legii nu bănuiesc însă că timidul Augustin are un dar care îi permite să vadă dincolo de limitele percepției și deducției dintr-o anchetă. Ajutat de vocile unor prezențe inefabile, protagonistul pornește pe un drum la capătul căruia va reuși să afle răspunsuri la marile întrebări neliniștitoare și să devină un adevărat erou.

„În Noaptea de foc, Eric-Emmanuel Schmitt și-a relatat experiența spirituală din tinerețe, revelația primitã în deșert. Acela a fost momentul în care a început să creadă. Dar în ce, sau în cine crede el? Noul său roman, Omul care vedea dincolo de chipuri, îndrăzneț și ingenios, încearcă să ofere un rãspuns prin mijlocirea unei intrigi inspirate din actualitate." (Le Figaro)

O poveste emotionanta despre iubire, mister si curaj

...Patul lui Procust este compus din doua confesiuni ale unor personagii deosebite, relative la aceleasi evenimente si completate cu unele din scrisorile pe care ele le primesc si cu adaosurile finale ale autorului, un procedeu care permite indentificare situatiilor si ale caracterelor prin incrucisarea unor marturii deosebite. Autorul pare a fi de data aceasta un perspectivist; el pare a sti ca ceea ce numim ,,adevarat" este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum din relativismul fatal al cunostintei este a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect. Tehnica Patului lui Procust este aceea a relativismului modern, Dar in afara de acest motiv teoretic, ramas invaluit, ultimul roman al lui Camil Petrescu aduce si motive marturisite de ordin literar, o adevarata arta a romanului nou...

Tudor Vianu, 1941

Proza lui Vitalie Ciobanu reunește o serie de personaje memorabile, în jurul cărora se construiesc imagini alternative ale unor realități istorice diverse: fost profesor de estetică, Oreste e un fel de tribun improvizat ale cărui discursuri revoltate, îndreptate împotriva politicii și lumii strâmbe de azi, magnetizează și intrigă în același timp; Radu Baltazar e un scriitor respins de editorul său, care nimerește într-o neașteptată conjunctură, alături de un șofer de taxi membru al unui serviciu de informații, sau, cum se recomandă chiar el, „colecționar de secrete“; Justin, un tânăr dispărut misterios printr-un fel de falie temporală, cu prilejul unui festival din Ger­mania. Fie că sunt bine ancorate în lumea din jur sau se desprind de aceasta, virând într-un fantastic difuz, textele conturează microuniversuri de sine stătătoare.

„Răscolind în sertarele în care-mi depozitam vechile încercări literare, în iatacul din casa părinților mei de la țară, am găsit câteva pagini care se voiseră o nuvelă, dar nu depășiseră faza unui exercițiu de scriitură, a unei schițe intitulate Globul de cristal… Schița despre care uitasem cu desăvârșire avea așa un aer de premoniție naivă, încer­ca să pună în scenă o dilatare a percepției, telescopică, abnormă, un turbion de impresii, amintiri reale sau induse, lecturi și filme, obsesii și anxietăți. Îmi aduc aminte că abandonasem acel text, renunțasem să-l duc mai departe: șirul secvențelor era inepuizabil, nu putea avea un final sau, mai bine spus, un final pe care să-l controlez. Învins de ispită, m-am apucat să recitesc paginile bătute la mașină, simțind cum mă cuprinde vertijul ce se isca din simpla ordonare a cuvintelor în propoziții, a frazelor în imagini recognoscibile și-n aglomerări de litere inexistente înainte, create ad-hoc, din spuma unor trăiri incerte, până când în camera în care stăteam începu să ningă…“ – VITALIE CIOBANU

O naraţiune dramatică reunind paisprezece articole consecutive scrise de Gabriel García Márquez pe vremea când lucra ca jurnalist. În 1955, el publicase interviul-serial luat unui marinar care a trecut pe lângă moarte dintr-o neglijenţă a marinei columbiene. În 1970, García Márquez a adunat articolele într-o carte.

„Una dintre cele mai profunde, mai bine scrise şi mai pline de umor cărţi de care am avut parte în ultimii ani. Romanul este o neaşteptată poetică a vulnerabilităţii, scrisă din perspectiva unui copil de 10 ani, fără recursul la psihologie, fără asezonări socio­logice şi, mai ales, fără inutile moralisme.“ (SIMONA SORA)

„Dacă psihoterapeuţii definesc creati­vitatea drept capacitatea de a face asociaţii relaxate între elemente care la prima vedere nu au legătură unul cu altul sau drept schizofrenie bine temperată, cum s-ar putea numi un scriitor de compuneri? Permiteţi-mi să mă recomand, deşi afon, compozitor.“ (T.O. BOBE)

Exista momente inevitabile de nefericire care ne intrerup viata. Ele nu au loc insa fara motiv. Uneori lumea pare sa fi conspirat impotriva noastra, asa ca ne intrebam: „De ce trebuie sa mi se intample tocmai mie?“ Confruntati cu inevitabilul, unii dintre noi se descurajeaza; altii insa devin mai puternici si intelegerea lor sporeste. Povestea profetului Ilie este o lectie de speranta nepretuita pentru omul contemporan. In ce masura ne putem prezice destinul? Aceasta este intrebarea care pluteste in aer deasupra celui de-al cincilea munte si careia fiecare dintre noi incearca sa-i gaseasca raspuns. Evocand drama si intriga lumii haotice, pline de culoare a Orientului Mijlociu, Paulo Coelho transforma incercarile prin care trece Ilie intr-o poveste tulburatoare si plina de inspiratie – o poveste care aduce cu forta in prim-plan tema universala a triumfului dragostei si credintei.

„Fiecare își alege tonalitatea pentru a-și istorisi povestea. Eu trăiesc printre nuanțe difuze, mistere umbrite, incertitudini; tonalitatea potrivită pentru a-mi povesti viața seamănă mai curând cu aceea a unui portret în sepia“, mărturisește Aurora. O traumă misterioasă a făcut ca în memoria tinerei protagoniste să existe o pată albă, o zonă incertă în care amintirile copilăriei se pierd. Duce o viață fericită în reședința somptuoasă a bunicii ei, Paulina del Valle, dar nopțile îi sunt bântuite de imaginile de coșmar ale unui oraș necunoscut. După experiența dureroasă a unei iubiri neîmpărtășite, Aurora își va alina singurătatea încercând să pună cap la cap frânturile de amintiri și poveștile pe care le află de la membrii familiei, descoperindu-și trecutul pentru a putea înfrunta viitorul. Evocându-și strămoșii – Eliza Sommers, medicul chinez Tao Chi’en, Lynn, victima seducătorului Matías del Valle –, Aurora reconstituie epopeea fascinantă a trei generații, ale cărei personaje memorabile străbat California, Anzii chilieni și coastele fertile ale Pacificului.

Caporalul de jandarmi Lituma și adjunctul său Tomás au în grijă campamentul unui șantier de construcție a unei șosele transandine din Peru. Ba chiar și o mină din apropiere. Dar peste platourile alpine și în văile Anzilor plutește spectrul permanent al raidurilor violente comise de gruparea de orientare maoistă Sendero Luminoso, căreia îi cad victimă funcționari și țărani deopotrivă. Trei dispariții misterioase de pe șantier adaugă și mai multă spaimă în sufletele celor doi neputincioși reprezentanți ai legii. Ca să mai detensioneze atmosfera, Tomás îi spune șefului său Lituma o incredibilă poveste de iubire pe care a avut-o cu o prostituată. Mario Vargas Llosa reușește un tur de forță prin narațiuni suprapuse sau alternate, care formează treptat un tablou extrem de viu și de colorat, specific unei țări ca Peru, de pe înălțimile aspre ale Anzilor până la țărmul Pacificului.

Au trecut cativa ani de cand Mia si Adam, protagonistii volumului ”Daca as ramane”, traiesc departe unul de celalalt. Carierele lor au inflorit, insa amintirea povestii de dragoste traite la numai 17 ani i-a marcat. Cand soarta ii aduce impreuna la New York pentru o singura noapte, Mia si Adam descopera din nou bucuria de a fi alaturi unul de celalalt. O poveste sfasietoare despre iubire, regasire si alegeri imposibile, intr-o continuare a unui roman care i-a incantat pe cititorii de pretutindeni.

    ”Daca te-as gasi este un roman perfect! Poate chiar mai bun decat Daca as ramane. Povestea se leaga si conduce spre finalul care ofera raspunsuri la multe intrebari.“ (The Guardian)

Cainele din Baskerville, cel mai cunoscut roman din seria Aventurile lui Sherlock Holmes, a fost publicat pentru prima oara in foileton in anii 1901-1902, fiind inspirat de legendele povestite de jurnalistul Bertram Fletcher Robinson prietenului sau, Arthur Conan Doyle. Povestea debuteaza in regiunea Mlastinilor Dartmoor din comitatul Devon, unde baronetul Sir Charles Baskerville este gasit zacand mort printre arborii de tisa de pe domeniul sau nobiliar. In acelasi timp, in zona circula legenda unui caine negru urias, care bantuie mlastinile. Suspectand ca a avut loc o crima, doctorul Mortimer calatoreste la Londra pentru a cere ajutorul lui Sherlock Holmes in elucidarea acestui mister cu tenta supranaturala. Cartea a cunoscut mai bine de douazeci de adaptari pentru marele si micul ecran, iar, mai recent, Sherlock Holmes si doctorul Watson au devenit eroi de benzi desenate si de jocuri video.

Valea terorii este cel de-al patrulea si ultimul din seria de romane, avandu-l ca protagonist pe genialul detectiv Sherlock Holmes, in care isi face aparitia si dusmanul sau de moarte, maleficul profesor Moriarty.

Traducere de Mihai Cantuniari

În Istoria lui Mayta, ancheta unui scriitor care încearcă să reconstituie povestea troțkistului Alejandro Mayta și a revoluției sale eșuate pe povârnișurile Anzilor în anul 1958 devine, sub ochii cititorului, o frescă amară a unei țări divizate și antagonizate. Adolescent idealist (și catolic fervent), apoi tânăr intelectual autodidact cochetând cu ideile stângii radicale, oscilând în viața personală între conformism și transgresiune, terorist fără voie, judecat și condamnat pentru greșeli pe care se pare că nu le-a comis, Mayta este descris contradictoriu și evocat inconsecvent de cei intervievați de narator. La fel ca portretul marginalului Mayta, și Istoria este construită din ficțiunile personale ale celor care se pretind martori sau victime (niciodată călăi), iar nu din marea ficțiune a ideologiei răsfrânte tragicomic în gesturile disperat-eroice și ratate ale revoluționarilor peruani.

Traducere și note de Luana Schidu

„Tulburător și puternic.“ – Sunday Times

Ne aflăm în iarna anului 1947, în Londra devastată de război. Tânăra Albertine Whitelaw, o franțuzoaică sosită de curând aici cu soțul ei englez, răspunde unui anunț văzut întâmplător și se angajează să-i țină companie câteva zile pe săptămână unui bătrân misterios, un nobil imigrant rus dintr-o familie care a inspirat unul dintre cele mai cunoscute romane. Și, în timp ce el își deapănă încet povestea, viața Albertinei e răscolită adânc.

O istorie personală, reconstituită într-un puzzle existențial, ce are ca laitmotiv data de 28 iunie, se suprapune peste cele mai importante momente din istoria Basarabiei. Povestea lui Mihai Mihailovici, recompusă fragmentar, din momentele cel mai acute ale vieții sale, e o cronică indirectă a unei lumi aflate într-o permanentă frământare – oglindă a felului în care Marea Istorie copleșește și distruge destine individuale –, scrisă ca o farsă întunecată, cu momentele ei de umor și de speranță.

„Ceea ce am încercat să fac în acest roman, care începe pe 28 iunie 1940, când se naște la Chișinău Mihai Mihailovici Lebădă, și se termină pe 28 iunie 2018, când acesta va fi înmormântat la București, a fost o cronică a familiei Lebădă-Ciuntu întinsă pe o perioadă de optzeci de ani, vreme în care Basarabia a fost ocupată de sovietici, a trecut prin cel de-al Doilea Război Mondial, a fost afectată de o foamete sinistră, a cunoscut deportările și sovietizarea cu forța, și-a recăpătat independența, a fost învinsă în războiul ruso–moldovenesc din 1992 și a intrat într-o criză profundă din care încă nu a reușit să-și revină nici azi. Romanul meu e fracturat într-o multitudine de texte, și fiecare dintre ele se desfășoară doar pe 28 iunie, ca în cartea sau în filmul acela celebru, știți voi care. E romanul unei singure zile și a patru generații de basarabeni.“ – DUMITRU CRUDU

Ascult black metal, sunt ateu, lumea mă crede satanist, sunt bisexual, mizantrop, uneori doar misogin, scriu o carte, beau în fiecare zi şi mă droghez în fiecare săptămână.

„O odă închinată libertății (în toate formele ei) și o satiră perfect construită la adresa societății moderne.” (Mădălina Kruppa)

“Era și timpul ca literatura română să dea lovitura și chiar să te lase cu gura căscată.” (Cristina Boncea)

“O revelație!” (Andrei Badea)

„Este nevoie de astfel de cărți care să aibă efectul dinamitei, să-l schimbe cu ceva pe cel ce citește. Ar putea fi considerat un roman-manifest al unei generații de tineri care nu se confundă încă cu peisajul prostiei generale. Și o palmă grea celor care o fac. L-aș situa în familia underground-ului, din care țin să amintesc câteva romane de referință: Trainspotting, Sectanții (Iuri Mamleev), Gheata (V. Sorokin) sau Mitraliera de lut (Pelevin) și, în cele din urmă, Demonii. Cei familiarizați deja cu aceste cărti să n-o ocolească nici pe aceasta. Nu vor fi dezamăgiți!” (Ștefana Atodiresei)

“M., te aștept mâine.” (Ina Tomescu)

Honorine este servitoare la conacul Vidalia. Viata ei este cam plictisitoare, intrucat nu face altceva decat sa stearga praful de pe tot felul de comori aduse din lumea intreaga si sa viseze in fata numeroaselor harti ale lumii care se gasesc aici. Totul se schimba atunci cand prinde doi marinari care jefuiesc biroul lordului Vidalia si apoi porneste in urmarirea unei fete cu aripi care se pierde in noapte. Dintr-o data, Honorine este prinsa in mijlocul unei batalii intre echipajul unui vapor spectaculos si o serie de constelatii mitice. Stelele de pe cer au prins viata pentru a se apara de cei care vor sa puna stapanire pe puterile lor. Spre surprinderea ei, Honorine este piesa centrala a acestei lupte, punctul de intalnire dintre magie si stiinta, dintre carari batute sau necunoscute. Dar poate o fata curajoasa sa aduca laolalta doua tabere prinse intr-o lupta pe viata si pe moarte inainte ca acestea sa dezlantuie un spirit malefic mai stravechi decat stelele?