Literatură

Monika Peetz s-a nascut in 1963, in Germania. A studiat germanistica, stiintele comunicarii si filozofia la Universitatea din München. Dupa excursuri in advertising, in dramaturgie si in lumea editoriala, din 1990 este redactor la Bayerischer Rundfunk in redactia de film, iar din 1998 a devenit autoare de romane cu un imens succes.

Schimbare, schimbare, schimbare! 
Satula de gazele de esapament si de lipsa locurilor de parcare, Kiki se hotaraste sa se mute la tara. Intr-o cladire veche, pe malul unui lac, unde sa isi deschida o pensiune. Dar cu trei saptamani inainte de inaugurare, totul era un dezastru. Iar gradina de zarzavaturi bio – doar un pustiu. Fara sa stea pe ganduri, Caroline, Eva, Estelle si Judith pornesc in ajutorul lui Kiki si nimeni nu le poate desparti. Cu exceptia lui. Un barbat sarmant, cu agenda incarcata.

Asemenea spiritului său tutelar, Borges, Alberto Manguel e un autentic cetăţean al lumii. A absorbit culturi multiple, a avut destinul călătoriei de foarte timpuriu şi consideră că adevărata sa patrie este literatura. Născut la Buenos Aires în 1948, şi-a petrecut copilăria în Israel, unde tatăl lui era ambasador. Experienţa sa întemeie¬toare a avut loc în adolescenţă, când l-a întâlnit pe Borges, ajuns aproape orb, căruia i-a citit ani la rând. I-a dedicat apoi bătrânului său maestru pagini de neuitat. Manguel, cetăţean canadian, locuieşte în prezent într-o mică localitate franceză din regiunea Poitou-Charentes, unde a cumpărat o fostă casă parohială, pe care a transformat-o într-o enormă bibliotecă personală, ce-i găzduieşte cele peste treizeci de mii de volume. Gândirea profundă se asociază cu o mână uşoară şi cu darul povestirii învăluit în charisma scrisului. De o cordială erudiţie, Manguel rămâne un profet al lecturii. Asemenea unui preot sau credincios inspirat, el ne invită să trecem pragul copertelor – pentru a descoperi minunea cărţilor, minunea care ne face oameni deplini.

„Minciunile sunt ca bumerangul. Se întorc si il lovesc pe cel care le-a lansat in lume, ca sa impiedice un rau si mai mare. Uneori imediat, alteori dupa ceva timp.“ - Monika Peetz, Doamnele de marti

„De Pasti 2014 am deschis manuscrisele lui. Cu emotie, chiar cu teama. Teama ca amintirile ma vor intrista, ca vor rascoli dorul, ca vor invirti lama de cutit in rana nevindecata a lipsei lui... Dorul a ramas dor, dar m-am trezit ca rid in hohote, ca rid cu lacrimi citind ispravile lui Nea Marin... si din nou, ca in tinerete, imi era teama ca voi ajunge la finalul povestii. Foarte putina lume stie ca textele cu Nea Marin sint scrise in totalitate de el, de Amza. Un umor sanatos, fara pic de vulgaritate, un umor cu o tira de poezie, un umor curat. Ti-e drag sa citesti, dar se mai intimpla ceva: nu numai ca parca ii auzi vocea, dar ai impresia ca iti si apare in fata ochilor Nea Marin din Bailesti... hitru, sanatos, vesel. Despre foile ce ramineau pe birou peste noapte, foile scrise cu cerneala albastra, si despre mirosul lor, un amestec de miros proaspat de hirtie, miros de cerneala si parfumul lui tata, de lavanda, nu se poate povesti...“ (Oana Pellea)

Clay Jensen nu vrea să ştie nimic despre casetele pe care le-a înregistrat Hannah Baker. Hannah a murit. Şi secretele ei ar trebui îngropate odată cu ea. Dar vocea acesteia îi spune că numele lui se regăseşte pe casete – şi că, într-un fel, el este responsabil de moartea ei. Pe tot parcursul nopţii, Clay ascultă înregistrările. Merge pe urmele indicaţiilor lăsate de Hannah, prin orăşelul în care locuieşte… şi ceea ce descoperă îi va schimba viaţa pentru totdeauna.

Unele cicatrice nu sunt vizibile cu ochiul liber.
Pana la varsta de 21 de ani, Calla n-a avut parte de multe lucruri. N-a fost sarutata niciodata, n-a
vazut niciodata oceanul, n-a ajuns niciodata intr-un parc de distractii. In schimb, in timp ce
creștea, a fost martora anumitor lucruri pe care un copil n-ar trebui sa le vada. Inca poarta urmele
fizice și sufletești ale traiului impreuna cu o mama dependenta de alcool și de droguri, pe nume
Mona. Sunt multe lucruri pe care Calla le tine secret fata de toata lumea, inclusiv de cercul ei de
prieteni apropiati de la facultate.
Insa carapacea pe care și-a construit-o cu atata grija se naruie atunci cand descopera ca mama ei
i-a furat banii pentru plata facultatii și a acumulat o uriașa datorie cu un card de credit pe numele
ei. Acum, Calla e nevoita sa se intoarca in orașelul pe care crezuse ca l-a parasit pentru totdeauna
și sa infrunte din nou harababura creata de mama ei. Evident, cand ajunge la barul mamei sale,
Mona nu e de gasit. In locul ei, nimereste peste un tip trasnet, de un metru optezi, pe numele sau
Jackson James, care toarna bauturi si face localul sa zbarnaie.
Sexy si plin de zel, Jax se amesteca in treburile ei inca din clipa in care se cunosc, oferindu-i o
slujba si ajutand-o s-o caute pe Mona. Iar felul in care o priveste ii da limpede de inteles ca vrea
sa ajunga la orizontala… si poate chiar ceva mai mult. Cu toate acestea, pana sa-i permita sa se
apropie, Calla trebuie sa-si infrunte suferintele trecutului… si pe cativa baieti rai porniti s-o
maltrateze daca nu le-o preda pe mama ei.

La cumparaturi pentru vedete (2014) o readuce in prim‑plan pe mult indragita Becky Brandon (Bloomwood, inainte de casatorie), de aceasta data in spatiul fabulos al Hollywoodului. Se plimba printre vedete, sau cel putin asa te‑ai astepta, fiindca sotul ei a obtinut un contract prin care o reprezinta pe faimoasa actrita Sage Seymour. Cum fiica ei, Minnie, e la virsta cind trebuie inscrisa la gradinita, asta ii da noi batai de cap lui Becky, care se gindeste foarte serios sa‑si cladeasca o cariera de stilista pentru celebritati. Din fericire, cea mai buna prietena, Suze, sosind si ea la Hollywood, o sustine. Totusi lucrurile nu merg asa cum au sperat amindoua. Sansa cea mare pentru Becky se iveste in cele din urma, dar sacrificiile pe care trebuie sa le faca sint nebanuite. Se va dovedi oare mirajul celebritatii indeajuns de puternic?

În Davaiștii, Irvine Welsh revine la personajele lui deja familiare, Renton, Sick Boy, Spud, Begbie & Co. Acum aflăm cum au ajuns ei să fie dependenți de heroină: pe de o parte, împinși de „probleme personale”, iar pe de altă parte, din cauza dificultăților socio-economice din Scoția anilor ’80.

„Ideea de iubit este o carte a formarii, un roman dinamic si plin de semne de intrebare – nu este doar o lectura grozava, ci si un manual despre cum sa fii cel mai bun prieten al tau.” (Elin Hilderbrand)

Al treilea volum din Supraviețuiri reia povestea lui Radu Costin după „sinuciderea politică” a acestuia în plenul Congresului tinerilor scriitori. Autorul zugrăvește o perioadă comunistă tragicomică, în care proaspătul șomer respins de societate dorește să-și facă un rost în viață, să-și răscumpere păcatele, iar pentru aceasta încearcă să treacă de la meseria de jurnalist și, apoi, de cenzor la nobila profesie de scriitor. În acest volum, Radu Cosașu își continuă autobiografia în aceeași notă ironică, punând pe tapet încercările unui tânăr aspirant de a pătrunde în tagma literară, cu suișurile și coborâșurile pe care această incursiune le presupune. Logica este astfel un veritabil manual de supraviețuire a scriitorului debutant în societatea comunistă.

Volumul Poveştile unei regine reuneşte câteva dintre scrierile literare ale lui Carmen Sylva, care, în ciuda trecerii timpului, îşi păstrează până astăzi prospeţimea lor literară. Amestecând feeria cu realismul, poveştile conturează personaje şi descrie situaţii care, împreună, creează un tablou naiv, prelucrat însă cu mǎiestrie şi originalitate, dând în cele din urmă impresia transmiterii unei naraţiuni de tradiţie orală.

Un roman de Lesley Downer, autoarea cunoscutului bestseller Gheişa.

- De ce este ucisă cu brutalitate o bătrână aristocrată cu o noapte înainte de 11 septembrie 2001?
- De ce nu se arată surprins un bancher de succes din New York când primeşte urechea stângă a unei femei, cu poşta de dimineaţă?
- De ce un renumit avocat din Manhattan lucrează numai pentru un singur client, fără să primească vreun onorariu?
- De ce o tânără expertă în pictura impresionistă fură o capodoperă a lui Van Gogh, deşi nu este hoaţă?