Literatură

Harriet B. Stowe

A fost o abolitionista si o scriitoare americana.
Se naste pe 14 iunie, 1811, la Litchfield, Connecticut, Noua Anglie.
Primele scrieri ale ei apar in 1833. In acelasi an, Beecher calatoreste in Kentucky, unde cunoaste sclavia negrilor.
In 1843, publica Mayflower, prima versiune a unei schite despre prima corabie cu colonisti puritani britanici, debarcata in America, in 1600. In 1845, publica nuvela Emanciparea imediata, in revista ,,The New York Evangelist".
In 1852, apare in volum romanul Coliba unchiului Tom, in prima zi vanzandu-se circa 3000 de exemplare, 300. 000 de mii numai in SUA pana la sfarsitul anului.
In 1854, in urma impresiilor calatoriei prin Europa, publica volumul Amintiri insorite din tarile europene. Doi ani mai tarziu, viziteaza din nou Europa, intalnindu-se cu regina Victoria a Angliei.
In 1859, apare romanul Preotul pleaca la petit, inspirat din viata de provincie, Noua Anglie, roman aparut initial in foileton, in revista ,,The Atlantic Monthly". Romanul Margaritarul din Insula lui Orr apare in 1862, dupa ce fusese publicat in foileton, in revista ,,The Independent". Apare si romanul Agnes din Sorrento.
In acelasi an, 1862, ii ia un interviu lui Abraham Lincoln.

Un roman cu subiect fermecator, in care adolescenta este prezentata ca o dimensiune unica a existentei umane, ca o perioada din viata fascinanta, traita cu exuberanta, simplitate si intr-un ritm tumultuos. Cartea Cismigiu et Comp. este de o certa actualitate si astazi, caci tipologia adolescentului, a liceanului, este aceeasi dintotdeauna, indiferent de epoca. Intamplarile captivante din viata liceenilor  "lazaristi", povestite de Grigore Bajenaru cu umor, cu o verva debordanta, dar si cu tresariri nostalgice, insufla bucuria lecturii si a regasirii intr-o varsta minunata orcarui cititor. Iata o carte pe care o citeste cu placere oricine, la orice varsta!

Salva, de Farkas Kiraly

Premiat cu titlul Grand Underground– Premiile tiuk! pentru anul cultural 2010

Un playlist format din super-piese, pe care cititorii și le pot aduna pentru a le asculta în surdină în timp ce parcurg aceste povestiri excelente ce formează o narațiune apocaliptică metonimică, impecabil scrisă de vocalistul Mihnea Blidariu. Fiecare capitol are în centrul narațiunii un personaj din societatea românească bine definit și oarecum reprezentativ, care-și trăiește ultimele clipe ale vieții, chiar dacă „nimeni nu vrea să facă nimic pentru ultima oară“. Personajele știu asta, iar noi, cititorii, le urmărim SFÂRȘITul. (Mihail Vakulovski)

Un roman despre sfârșitul lumii la români. Diferitele personaje din structura cărții sunt figurile ce populează România, contextul ei social, politic și mediatic. Recunoști ușor oameni pe care îi vezi zi de zi la televizor, dar e posibil să te recunoști pe tine însuți sau un prieten foarte bun. Playlist e un amestec de furie, ironie, teamă, greață, speranță, ură, iubire, sarcasm și neliniște. Este fundalul muzical al unui sfârșit ce a început de mult…

Primul volum din seria “Iolanda Știreanu”.

Într-un apartament din Satu Mare se descoperă o pereche de ochi și un bilet. Bătrânul criminalist din oraș constată repede că irișii sunt umani și că undeva ar putea fi o victimă. Doar că în Satu Mare nu prea se petrec crime, așa că Mierlă nu este un profesionist experimentat. Pentru a fi sigur că lucrurile nu degenerează, Mierlă apelează la criminaliștii din București. Astfel, apare în scenă Iolanda Știreanu, polițist agorafob care nu a mai ieșit din casă de aproape doi ani.

Criminalista, o fire rece și introvertită, reușește, doar cu ajutorul calculatorului și al ziaristei Crina Dunca, să înțeleagă de unde trebuie pornită investigația. Cu ajutorul colegilor, aduce fiecare suspect la ea în apartament, reușind, astfel, să deznoade ițele unei afaceri tenebroase.

Dar Iolanda Știreanu nu se confruntă doar cu această crimă. Schizofrenia mamei, sinuciderea tatăului și moartea celui care ar fi trebuit să-i fie soț, nu-i dau pace. Lala, așa cum îi spun apropiații, este nevoită să ducă lupta pe două planuri. Pe de o parte să afle cine este asasinul, iar pe de alta să lupte cu ea însăși.

***

Cuprins:

Constantin Negruzzi - Au mai patit-o si altii

Mihai Eminescu - Amalia

Ion Creanga - Povestea lui Ionica cel prost

Ion Luca Caragiale - Calul Dracului

Mihail Sadoveanu - Fantana dintre plopi

Victor Papilian - Manole, Manole, Mestere Manole

Victor Papilian - Un popa roman la curtea Papei Borgia

Marin Preda - La camp

Radu Rosetti - Patania cucoanei Ilenuta

„Cînd tatăl tău e mai în vîrstă decît tine exact de două ori” este partea a II-a a rockmanului „Tovarăşi de cameră” de Mihail Vakulovski. Acţiunea romanului are loc la Chişinău, cînd personajul homodiegetic trăieşte acel moment unic în viaţă, cînd e exact de două ori mai tînăr decît tatăl său: „Am 23 de ani, iar tata – 46. E unicul an din viaţa noastră cînd tata e mai mare decît mine exact de două ori”. Romanul poate fi citit şi de sine stătător, dar şi în continuarea primului roman din trilogie, „Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău”, pentru că Hai, personajul principal, îşi continuă aventurile existenţiale exact de unde ne-a lăsat în prima parte, cînd absolvise facultatea, pe la mijlocul anilor ’90. Acum acţiunea are loc în special la Universitatea la care lucrează şi la Academia de Ştiinţe, dar şi în Chişinău şi Braşov, unde se duce după prefaţa cărţii şi unde se întîlneşte cu Mikealangelo, un personaj foarte pitoresc, pe care-l vom putea urmări şi-n partea a treia a trilogiei, „Tovarăşi de cameră. Doctorand la Bucureşti”, volum bun de tipar care în mod normal va apărea în cel mai scurt timp. Această parte a poveştii lui Hai este ca un pod peste Prut, e ca Prutul care leagă cele două ţări surori, dar are viaţa lui şi personajele lui, care activează într-o lume mai puţin cunoscută publicului larg – lumea academică, universitară, scriitoricească şi jurnalistică. Dacă vreţi să aruncaţi un ochi cum sunt văzute aceste medii din interior, făţiş şi necenzurat – „Cînd tatăl tău e mai în vîrstă decît tine exact de două ori” e romanul perfect pentru asta.

Prozele sunt scrise la persoana I, de cele mai multe ori din perspectivă masculină, şi surprind oamenii într-un soi de „vârtej al pieirii”, după cum a fost denumit şi unul dintre texte. Teme recurente precum dependenţa de alcool, suicidul, dezrădăcinarea ori nostalgia pentru vremuri demult apuse („nimic nu mai e ca odinioară”) sunt „îndulcite” cu ajutorul faptului divers, care funcţionează ca element de echilibru, dar şi ca pedală de acceleraţie (nu ştiu cine ar putea să citească numai despre alcoolici şi sinucigaşi).

Levente Csender s-a născut în 1977, la Odorheiu Secuiesc, dar trăieşte în Ungaria din 1991. A publicat cinci volume de povestiri între 2003 şi 2015 şi a primit Premiul József Attila.

Constantin Pistea

GERLÓCZY Márton: Jurnalul tejghetarului de mezeluri fine, Editura Next Page, traducător Ana SCARLAT

Gerlóczy Márton este un scriitor și jurnalist liberprofesionist, prima sa carte a apărut în 2003 și de atunci este considerat un 'copil-minune' a literaturii maghiare contemporane, cărțile sale ajungând cărți-cult. Este primul scriitor care a scris primul roman plagiat.

Jurnalul tejghetarului de mezeluri fine prezintă o latură comercială a Budapestei de azi, în care orașul însuși este o piață vie, unde zi și noapte suntem vânzători și cumpărători, dar de cele mai multe ori noi, trupul și sufletul nostru sunt produsul pus la vânzare, uneori la ofertă, alte ori la reducere, sau la preț dublu, în ambalaj frumos sau neambalat deloc.

Dupa ce, la saptesprezece ani, Blanca isi pierde tatal, ca s-o ajute sa-si uite suferinta, mama ii spune o veche poveste din folclorul chinez: un imparat si-a adunat toti inteleptii din imparatie si le-a cerut sa nascoceasca niste vorbe care sa poata fi rostite in orice imprejurare, fie ea cit de rea. Dupa o indelunga chibzuinta, inteleptii ii dau raspunsul... Au trecut mai bine de douazeci de ani de cind Blanca stie povestea, mama a parasit-o si ea, iar vorbele magice, pina si asta o sa treaca, nu-i par fiicei de mare folos. Ramasa fara sprijin, trebuie sa invete sa-si imblinzeasca durerea. Hotaraste sa petreaca un timp la casa de vacanta a familiei impreuna cu copiii, citiva prieteni si cei doi fosti soti. In plus, in apropiere ajunge si amantul. La Cadaques, sub soarele Mediteranei, Blanca redescopera anatomia relatiei complexe si pasionale pe care a avut-o cu mama sa, dar si puterea terapeutica a sexului, a iubirii, a prieteniei si a maternitatii. 

„J.P. Cuenca este steaua in ascensiune a literaturii braziliene contemporane.” (L’Express)