Literatură

Scris mai întâi în franceză, la Paris, în anii 1958-1959, romanul este povestea generaţiei care s-a format în epoca interbelică, a cunoscut războiul, ocupaţia sovietică, apoi exilul.

„Această carte este o baladă a emigrării. Apropierea dintre oameni se fărâmiţează, prietenii devin duşmani suspicioşi. Nimic nu se poate obţine normal, ci numai pe căi întortocheate. Plonjând de la suprafaţa temporală în adâncuri mititce, ceea ce ni se relevă aici este, în stricteţea sa poetică, o contribuţie majoră la tema secolului: emigraţia.“ (Saarbrucker Zeitung)

Nimfa nestatornică e o carte în care continuă să trăiască cel mai pur Cabrera Infante, împreună cu acrobaţiile sale lingvistice, stilistice şi literare. O potenţare a arhitecturii închipuite a Havanei . O carte pe al cărei fundal răsună cele mai frumoase bolerouri. Un bolero care, aşa cum ştie toată lumea, nu e nimic altceva decât o baladă cu o farfurie de fasole neagră alături.

Manualul este structurat în 8 unităţi.

Un jurnalist pensionat, un bărbat uşuratic, dezamăgit în dragoste şi decis să-şi deschidă o afacere, un realizator de programe radio, un contabil ce intră într-o reţea de traficanţi, un bătrân cinic, cu vederi politice intrasigente şi o ţărancă tânără, fugită din satul natal pentru a scăpa de o căsătorie aranjată de bunicul ei, se întâlnesc în pensiunea grecoaicei Mariana din Alexandria.

Considerat un precursor al Generaţiei Beat şi având o influenţă marcată asupra generaţiilor ulterioare de scriitori, de la Charles Bukowski şi Philip Roth până la Bret Easton Ellis, John Fante a reuşit să facă din literatura pe care a scris-o o extensie de geniu a propriei sale vieţi.

Kikisme.

Ideile despre limba ale lui Heliade, in prima parte, se suprapun ideilor colegilor de generatie: crearea unei limbi literare unice, acesibila tuturor romanilor formata din fondul autohton imbogatit cu neologisme neolatine; adoptarea unui alfabet simplu si a unei ortografii fonetice.

Farmecul cinic al textului provine din felul în care autoarea demontează toate şabloanele care i-au împănat copilăria şi adolescenţa – de la minciunile propagandei oficiale, până la banalităţile etniciste nu mai puţin lipsite de conţinut ale educaţiei de acasă.

Hălăduind prin Paris sau prin Franţa profundă, Michael Sadler se pregăteşte să contrazică prejudecata după care britanicii privesc dragostea ca pe o distragere a atenţiei de la fotbal, bere şi plăcinta cu rinichi.

Undeva, intr-un colt al memoriei, zace, ostracizata, amintirea unei fapte impardonabile. Myriam incearca sa-si restabileasca echilibrul - care „nu se naste cu nici un chip din premeditare“.

TATIANA NICULESCU este scriitoarea care a impus în literatura română contemporană genul biografiei. A publicat la Editura Humanitas: Seducătorul domn Nae. Viaţa lui Nae Ionescu (bestseller Humanitas, 2020); Regele și Duduia. Carol II și Elena Lupescu dincolo de bârfe și clișee (bestseller Humanitas, 2019); Ei mă consideră făcător de minuni. Viaţa lui Arsenie Boca (Humanitas, 2018); Mistica rugăciunii și a revolverului. Viaţa lui Corneliu Zelea Codreanu (bestseller Humanitas, 2017); Mihai I, ultimul rege al românilor (Humanitas, 2016, 2020); Regina Maria. Ultima dorinţă (Humanitas, 2015, 2016, 2018, 2020). A debutat în literatură cu romanul Spovedanie la Tanacu (Humanitas, 2006), urmat de Nopţile Patriarhului, Povestea domniţei Marina și a basarabeanului necunoscut, Tăierea fecioarelor. A coordonat volumele colective Iubirea din oglindă. Despre sex și identitate (Humanitas, 2017) și Cartea întâmplărilor. Mistere, ciudăţenii, uimiri (Humanitas, 2019) și a îngrijit volumul Maria, regina României, Gânduri pentru vremuri grele (Humanitas, 2020).  Traduceri: Brant Pitre, Fiul lui Dumnezeu. Pledoarie pentru Isus (Humanitas, 2017, 2021), Isus mirele. Cea mai frumoasă poveste de dragoste a tuturor timpurilor (Humanitas, 2018), C.S. Lewis, De ce, Doamne? O radiografie a suferinței (Humanitas, 2020), Frank WilczeK, Fundamentele vieții (Humanitas, 2021).

Al 66-lea volum din seria Maigret

Tânărul Ernesto Guevara, student la medicină, şi prietenul său Alberto Granado, licenţiat în chimie şi biologie, pornesc într-o lungă călătorie prin America de Sud, animaţi de sentimente caritabile. Ceea ce pentru alţii ar fi putut reprezenta punctul culminant al vieţii a însemnat doar începutul pentru cel care avea să devină El Che, simbolul mişcării revoluţionare cubaneze şi boliviene şi imaginea rebelului, adoptată de mulţi tineri de-a lungul timpului.

„Cartușe este cel mai bun titlu lansat de Concursul de debut al Editurii Cartea Românească (premiat la ediția din 2011) și cea mai convingaăoare intrare în scenă în genul (auto)ficțiune din ultima vreme.” (Tania Radu)

Bestiar este primul volum de povestiri pe care Cortazar îl semnează, în 1951, cu adevăratul său nume.

Al 78-lea volum din seria Maigret

Iarba noptilor, roman-acuarela in care tusele ajung sa compuna o poveste din franturi de amintire confruntate cu realitatea prezenta, este construit in jurul unei teme recurente la Modiano, cautarea identitatii. Un carnet negru pe care naratorul, pe nume Jean, l-a umplut in anii ’60 – anii tineretii sale – cu nume, adrese si fapte marunte, acesta este obiectul enigmatic de la care, dupa mai bine de patruzeci de ani, acelasi personaj incearca sa depene firele unui trecut nelinistitor, caci false nume ale celor pe care i-a cunoscut, false identitati il fac sa se intoarca, sa caute iar si iar adevarul propriei vieti. Proustian, romanul este o cautare a unui timp pierdut, a unor prietenii ratacite, in care vremurile de odinioara imbraca in nostalgie strazi pariziene, personaje, cafenele, o lume cu ale sale taine si straluciri voalate.

Torcatoarea de vise este un lung poem in proza schitat pe marginea calatoriei initiatice a unui artist, de la primele mirari ale copilariei la cautarile tineretii, aduse laolalta si intretesute de privirea ordonatoare a femeii la maturitate.

Al 52-lea volum din seria Maigret

O carte irezistibila – desucheata cu gratie, carnavalesca, scrisa cu o imaginatie lexicala debordanta si cu o voluptate a detaliilor picante – care te cucereste de la prima pina la ultima pagina.

"Leaving Las Vegas" a fost ecranizat in 1995 de Mike Figgis, cu Nicolas Cage si Elisabeth Shue in rolurile principale. Pentru rolul din acest film, Nicolas Cage a cistigat premiul Oscar si Globul de Aur pentru cel mai bun rol masculin, in anul 1996.Leaving Las Vegas este o emotionanta poveste de dragoste dintre o tirfa, Sera, si un scenarist alcoolic dezabuzat, Ben, care a pierdut totul din pricina bauturii.

Black Glass, cel de-al doilea roman al trilogiei Poker, continua povestea lui Tudor Klein, personajul genuin si supradotat care s-a bucurat imediat de o mare popularitate livresca. La trei ani dupa aventurile acestui copil teribil in lumea opulenta si miraculoasa a celui mai in voga joc de carti al momentului, viata lui se schimba drastic, sub amenintarea unei constiinte tiranice.

O carte de povestiri in care personajele sint liceeni zgomotosi si guralivi, un copil care deseneaza un sopron, o femeie fara miini care are drept hobby pictura, o prietena flusturatica, un sot inocent, indivizi proaspat imbogatiti…

Multimilionarul englez David Ward a fost găsit înecat în cadă, semnele pe corpul acestuia indicînd că a fost ucis...

Romanul Mantisa are in centru figura scriitorului Miles Green, care, in fata neputintei de a renunta la ajutorul drogurilor, ajunge in pragul nebuniei, al lipsei de inspiratie, al imposibilitatii de a mai scrie.

Adevarat portret caleidoscopic al unui erou contemporan, romanul lui Bellow este povestea profesorului Moses Herzog, deopotriva martir, narcisist si autoironic. Desi vede cum, incet, dar sigur, totul in jurul sau se dezintegreaza (a esuat ca scriitor si ca parinte, a fost parasit de sotie si tradat de cel mai bun prieten), Herzog se considera un supravietuitor. Astfel, el continua sa scrie scrisori – pe care insa nu le trimite niciodata – dusmanilor si prietenilor sai, colegilor si personalitatilor vremii, dezvaluindu-si secretele cele mai ascunse.

O naucitoare cascada de intimplari descrise cu umor (uneori negru), ironie si sarcasm.

De la Adam şi Eva la Romeo şi Julieta, de la Don Juan la Anna Karenina, poveştile de iubire din literatura lumii sunt înţelese în eroticoane. Ficţiunea amoroasă nu se citeşte, ci se urmăreşte vizual: iată intuiţia de la care porneşte Eroticon-ul Mihaelei Ursa.