Bibliografie şcolară

Volumul de Momente apare după cel de Teatru, fiind al doilea dintr-o proiectată serie de patru. Acesta cuprinde, în primul rând, momentele și schițele lui Caragiale de până la plecarea din țară, selectate din perspectivă dramatică. - Dan Gulea Prima impresie pe care o comunică lectura schițelor lui Caragiale este aceea a unui univers de infinită varietate, guvernat însă de o lege unică. Pentru că fiecare bucată în parte are farmecul unei miniaturi finisate desăvârșit, iar toate împreună capătă valoarea ansamblului pitoresc și coerent, în care detaliile nu se dizolvă, ci se încarcă de noi sensuri, prin efectul relevator al perspectivelor conjugate. Diversitatea peisajului uman îngăduie și chiar impune scrutarea lui din mai multe unghiuri, pentru a determina principalele incidențe ale lumii care concură la definirea imaginilor alcătuitoare. - Ștefan Cazimir

Cartea pentru elevi. Clasele V - VIII

De multe generaţii, romanele lui Jules Verne au reprezentat lectura preferată a adolescenţilor din toată lumea. În română, au fost traduse încă din timpul vieţii scriitorului francez. Le-am descoperit eu însumi, pe cele mai importante, fireşte, când aveam 10-11 ani. Publicarea unei ediţii în mai multe volume la începutul anilor 1970 mi-a oferit ocazia de a i le cumpăra fiului meu, care, la rândul lui, i le-a pus în mâna fiului lui. Jules Verne aparţine unei epoci de progres tehnologic important, cu încredere în ştiinţă şi în rezultatele ei pozitive. Romanele lui povestesc despre descoperiri, invenţii, călători pe mări şi ţări, descinderi în măruntaiele pământului sau urcări în văzduh cu bunicile avioanelor din secolul XX. Imaginaţia lui Jules Verne se baza pe ştiinţa vremii lui, dar o prevestea pe aceea care îi va urma. Numeroase astfel de previziuni îi vor uimi pe cei care vor trăi mai târziu. Totul, pe canavaua unor aventuri care mai de care mai extraordinare şi care n-au îmbătrânit nici în epoca zborurilor pe lună.

NICOLAE MANOLESCU

Carte pentru elevi. Clasele IX- XII.

Tănase Scatiu este al doilea roman din ciclul Comăneştenilor, saga unei familii din nord-estul Munteniei, lângă Rm. Sărat, în care Duiliu Zamfirescu descrie viaţa boierimii şi a arendaşilor de moşii din a doua parte a secolului XIX. Ciclul mai cuprinde Viaţa la ţară, În război, Îndreptări şi Anna, întinzându-se pe o durată de 11 ani (1898-1909). Personajul central, al cărui nume îl regăsim în titlul romanului, este un ciocoi nou, din aceia cărora Nicolae Filimon nu a mai apucat să le consacre partea a doua a romanului său Ciocoii vechi şi noi. El o ia de soţie pe fiica boierului Micu şi pune stăpânire pe moşia acestuia. E un ins primitiv, brutal şi viclean. Va fi omorât de ţăranii răsculaţi, care îl doresc pe boierul Micu întors la conac.

NICOLAE MANOLESCU

Cartea pentru elevi. Clasele IX - XII

Negru pe alb de Constantin Negruzzi poate fi considerată, deşi tipărită cu întârziere, după cum se întâmpla deseori în secolul XIX, prima carte de proză românească. Genul este acela clasic al scrisorilor fără destinatar precis, un soi de scurte proze descriptive sau analitice, în care subiectul propriu-zis nu contează decât în mică măsură. Ne-au lăsat lucruri asemănătoare toţi scriitorii paşoptişti, romanticii noştri, Alecsandri, Russo, Kogălniceanu, ca şi urmaşi ai lor precum Odobescu şi, scriind în epoca ulterioară a Junimii, paşoptistul, şi el, Ion Ghica. Prozele lui Negruzzi sunt inteligente, pline de haz, scrise cu fineţe artistică. Dincolo de marea lor valoare literară, ele constituie şi un document pentru lumea românească din prima parte a secolului XIX.

NICOLAE MANOLESCU

Cartea pentru elevi. Clasele IX - XII

Teatrul lui Barbu Ștefănescu Delavrancea a cunoscut un mare succes de scenă în timpul vieţii autorului şi după aceea. Mari actori au jucat în rolul lui Ștefan cel Mare din Apus de soare, piesa care deschide trilogia istorică a lui Delavrancea, urmată de Viforul şi de Luceafărul. Deşi interesul regizorilor a scăzut în ultimele decenii pentru acest tip de piese de teatru, Apus de soare se află şi astăzi în manualele de şcoală. Rămâne o sarcină dificilă a profesorilor de a prezenta pe înţelesul şi pe gustul elevilor o piesă greoaie ca desfăşurare a acţiunii, abundând în tirade pe care doar actorii din generaţia veche, precum Calboreanu, le puteau rosti convingător. Muribundul domnitor este mai degrabă o figură măreţ-simbolică decât un personaj în carne şi oase.

NICOLAE MANOLESCU

Carte pentru elevi clasele 9-12

Ciocoii vechi şi noi (1863) este capul de serie al unui gen de roman foarte popular în literatura noastră: acela al declinului clasei boiereşti din secolul XIX, uzurpate de arendaşi. Este romanul care a avut cele mai multe ediţii dintre toate, peste 20. Motivul acestui uriaş succes, care i-a făcut pe unii să vorbească de un prim roman românesc valabil istoriceşte şi literar, este caracterul paradigmatic al temei. Multe alte romane ulterioare vor relua tema, una din cele mai caracteristice ale prozei noastre din toate timpurile. Ciocoii a avut şi şansa unui prim personaj semnificativ: Dinu Păturică. El este ciocoiul vechi. Despre acela nou va scrie Duiliu Zamfirescu, trei decenii mai târziu: Tănase Scatiu. Romanul lui Filimon n-a mai conţinut finalul propus. A rămas totuşi în memoria literară ca acela care a pus piatra de temelie la o temă esenţială a istoriei societăţii româneşti.

NICOLAE MANOLESCU

De multe generatii, romanele lui Jules Verne au reprezentat lectura preferata a adolescentilor din toata lumea. In romana, au fost traduse inca din timpul vietii scriitorului francez. Le-am descoperit eu insumi, pe cele mai importante, fireste, cand aveam 10-11 ani. Publicarea unei editii in mai multe volume la inceputul anilor 1970 mi-a oferit ocazia de a i le cumpara fiului meu, care, la randul lui, i le-a pus in mana fiului sau. Jules Verne apartine unei epoci de progres tehnologic important, cu incredere in stiinta si in rezultatele ei pozitive. Romanele lui povestesc despre descoperiri, inventii, calatori pe mari si tari, descinderi in maruntaiele pamantului sau urcari in vazduh cu bunicile avioanelor din secolul XX. Imaginatia lui Jules Verne se baza pe stiinta vremii lui, dar o prevestea pe aceea care ii va urma. Numeroase astfel de previziuni ii vor uimi pe cei care vor trai mai tarziu. Totul, pe canavaua unor aventuri care mai de care mai extraordinare si care n-au imbatranit nici in epoca zborurilor pe luna. - NICOLAE MANOLESCU