Bibliografie şcolară

„Concertul din muzică de Bach, ca și Fecioarele despletite, aduce în scenă o burghezie destul de proaspătă socialmente, spre a nu-și fi pierdut cu totul instinctele primare, naturale, de clasă în ascensiune, dar și destul de bine înstăpânită pe averile și pe rostul ei social, spre a-și permite să se comporte aproape ca o castă, conform unor norme pe care singură și le-a impus ca pe un fel de marcă deosebitoare și care urmăresc, nu în ultimul rând, limitarea accesului noilor veniți. Problema psihologică și socială principală este pentru personajele primelor două romane din ciclul Hallipa aceea de a masca cât mai bine fondul de elementare porniri: de a-l pune la adăpostul convențiilor. E o lume care încearcă să dea despre ea însăși o anumită impresie, să-și fixeze, ca pe o mască, o anumită imagine standard, să-și disimuleze propriul trecut: căci în casele fiecăruia din acești burghezi bogați, cu fumuri aristocratice, născuți de obicei în a doua generație, continuă uneori să trăiască, bine ascunși de ochii lu mii, îmbătrâniți în uitare, ca niște mobile demodate, dar care nu pot fi zvârlite în stradă, cei dintâi din neam, pionierii îmbogățirii spectaculoase […]” (Nicolae MANOLESCU)

Povestile si basmele lui Ioan Slavici reprezinta un segment distinct al creatiei sale, in care prozatorul valorifica materialul folcloric printr-o rescriere cultivata, atent structurata si profund moralizatoare. Aceste texte – de la Doi feti cu stea in frunte si Zana Zorilor pana la Florita din codru sau Ileana cea sireata – integreaza motive traditionale ale basmului romanesc (eroul predestinat, calatoria initiatica, confruntarea cu forte antagonice, interventia supranaturalului), dar le organizeaza intr-o naratiune mai coerenta si mai sobru articulata decat in varianta orala.

Prin stilul sau clasicizant, prin economia limbajului si prin accentul pus pe dimensiunea etica, Slavici muta centrul de greutate de la spectacolul fabulos la analiza caracterului. Eroii sai sunt figuri simbolice ale virtutii: perseverenta, cumpatarea, spiritul justitiar sau fidelitatea fata de adevar. Lumea rurala transpare discret in fundal, nu ca spatiu etnografic, ci ca orizont moral in care valorile comunitatii se reflecta in destinul personajelor.

In ansamblu, basmele lui Slavici pot fi privite ca o sinteza intre traditia folclorica si proiectul educativ al literaturii culte din secolul al XIX-lea: texte care conserva imaginarul popular, dar il supun unei ordonari rationale si unei intentii formative explicite. Astfel, ele raman relevante nu doar ca literatura pentru copii, ci si ca document cultural despre modul in care modernitatea romaneasca a reinterpretat patrimoniul narativ traditional.

Publicat in 1818, Frankenstein de Mary Shelley s-a impus nu doar ca un reper al literaturii gotice si al romantismului tarziu, ci si ca unul dintre primele romane ale modernitatii, anticipand teme filosofice, etice si stiintifice care aveau sa devina centrale in cultura secolelor urmatoare. Textul depaseste limitele unei simple povesti horror: el propune un amplu exercitiu de reflectie asupra naturii creatiei, asupra dorintei omului de a sfida limitele impuse de ordinea naturala si asupra responsabilitatii morale pe care o implica orice act creator.

In centrul romanului se afla figura dubla Victor Frankenstein – Creatura, un binom ce functioneaza ca o oglinda fracturata. Victor, tanarul savant obsedat de descifrarea „secretelor vietii”, devine modelul romantic al titanului care aspira la cunoastere absoluta. Insa, odata cu reusita experimentului sau, triumful stiintific se dovedeste a fi doar inceputul unei tragedii. Frankenstein fuge de propria creatie, refuzandu-i numele, educatia, protectia – adica exact ceea ce confera umanitate. In acest gest de respingere totala se afla esenta romanului: nu actul creatiei este monstruos, ci abandonul.

Creatura, in schimb, reprezinta o constiinta in formare, un „nou-venit in lume” care descopera frumusetea si ostilitatea existentei. Ea citeste, observa, sufera, invata sa vorbeasca si se confrunta cu o societate ce o respinge violent din cauza aparentei. Mary Shelley inverseaza astfel perspectiva traditionala asupra monstruosului: monstru nu este cel care arata inspaimantator, ci cel care refuza empatia si responsabilitatea. Drama creaturii este aceea a unui individ condamnat la izolare, in ciuda unei sensibilitati profunde si a unei dorinte autentice de a apartine lumii oamenilor. Romanul poate fi citit si ca o meditatie asupra modului in care stiinta, dezlipita de etica, poate produce nu progres, ci haos. Shelley scrie intr-un moment in care revolutia industriala si descoperirile medicale reconfigurau radical imaginea omului despre sine. Frankenstein avertizeaza asupra pericolului unei stiinte conduse doar de ambitie si de obsesia pentru putere, fara constiinta morala si fara respect pentru complexitatea vietii.

Mai profund, cartea pune in discutie insasi conditia umana: ce ne face oameni? Ce datoram celor pe care ii aducem pe lume, fie prin nastere, fie prin creatie culturala sau tehnologica? Cum se formeaza identitatea in raport cu privirea celuilalt? Si, poate cel mai apasator, cat de fragila este linia dintre uman si inuman atunci cand iubirea, grija si responsabilitatea lipsesc?

Finalul romanului, cu Victor si Creatura urmarindu-se in pustietatea polara, capata dimensiunea unei parabole tragice: creatorul si creatia sunt legati inexorabil, doi poli ai aceleiasi vinovatii. Shelley nu ofera solutii, ci ridica intrebari ce continua sa preocupe literatura si etica contemporana, mai ales in era biotehnologiei si a inteligentei artificiale.

Astfel, Frankenstein este mai mult decat o poveste cu un savant nebun si o creatura inspaimantatoare. Este un mit fondator al modernitatii, un avertisment despre consecintele ignorarii responsabilitatii morale, o reflectie asupra setei de cunoastere si asupra nevoii fundamentale de relationare umana. Ramane, pana astazi, una dintre cele mai tulburatoare meditatii literare despre limitele pe care oamenii le depasesc – si pretul pe care il platesc atunci cand o fac.

Craii de Curtea-Veche de MATEIU I. CARAGIALE (1885 – 1936) este un roman-bijuterie al literaturii romane, o incursiune hipnotica in Bucurestiul de altadata, unde eleganta obosita a saloanelor se amesteca cu umbrele hanurilor si cu farmecul periculos al noptii. Intr-o atmosfera decadenta, rafinata si tulbure, trei personaje memorabile – Pasadia, Pantazi si Pirgu – isi traiesc ratacirile printre masti sociale, excese si iluzii, in timp ce un narator lucid le urmareste caderea cu fascinatie si ironie fina.

Cu o fraza somptuoasa si o arta rara a portretului, Mateiu Caragiale compune o poveste despre sfarsitul unei lumi, despre aristocratism si impostura, despre seductia viciului si nostalgia unei nobleti pierdute. Craii de Curtea-Veche nu este doar un roman: este o experienta de lectura intensa, un tablou nocturn in care splendoarea si degradarea merg mana in mana, lasand in urma gustul inconfundabil al unei epoci apuse.

Cuore este un roman pentru copii scris de Edmondo De Amicis și publicat la 15 octombrie 1886, ziua deschiderii scolilor italiene, la editura Emilio Treves. El se prezintă ca un jurnal al unui școlar italian în cursul anului școlar 1881-1882.

Sa scrii un roman SF in 1864 si sa ramai actual si 150 de ani mai tarziu sunt probe ale literaturitatii unui text, iar Calatorie spre centrul pamantului implineste multiplu aceasta performanta. Stau marturie numeroasele ecranizari ale cartii, precum si raportarea involuntara a cercetatorilor teritoriilor subterane la lumea imaginata de Jules Verne. Validate sau nu, proiectiile utopice ale subteranului sunt, la prozatorul francez, destinate aceluiasi public, ca si la jumatatea secolului al XIX-lea: cel care are, mai presus de trecut, un viitor. Lucian Pricop

Romanul lui Jules Verne, Calatorie spre centrul Pamantului (titlul original, francez, Voyage au centre de la Terre), apare pentru intaia data in format mic in 1864, fiind reeditat in octavo pe 13 mai 1867 (cu doua capitole suplimentare).
Pe un algoritm pe care Jules Verne il creeaza si care-i asigura specificitatea, povestea se dezvolta natural, desi intamplarile sunt cu totul extraordinare. Dupa descoperirea unui manuscris vechi cu rune, un savant, nepotul sau si ghidul lor intreprind o calatorie spre centrul Pamantului, folosind pentru asta un vulcan islandez.

Romanul constituie un amestec abil de fapte stiintifice, extrapolari si aventuri. Introducerea romanului reflecta preocuparea pentru o stiinta tanara, criptologia, pentru ca in naratiune sa fie chemate, ulterior, doua stiinte in plina ascensiune, paleontologia si geologia. Lucian Pricop

Aventura lecturii, pe care o propun Basmele omului, istorisirile feerice cu zmei si cu zane, cu vrajitoare si cu spiridusi, bucuria si exultarea pe care le aduce un deznodamant fericit, satisfactia cu care ne umple sufletul o „intorsatura“ neasteptata, o prefacere subita, este una care ne educa in spiritul supremei perfectiuni. O perfectiune care incape deodata in puterea unei miraculoase gratii…

Vladimir Colin face dovada unei inteligente artistice si a unei autenticitati a fibrei scriitoricesti, pastrand nealterata arhitectura originara, initiatica a basmului si adaugand un tonus fictional cosmopolit si modern. Lucian Pricop

Cuprins: – Bob-de-grâu, Buruiana neagră, Povestea cântecului, Hans și cele patru castele, Mladen,fiul ursului, Puterea dragostei, Slava,fiica pământului, Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, Corabia sălbăticiunilor, Acul și foarfeca, Povestea fericirii, Iani Palicarul, Fierarul năzdrăvan.

Debitul imaginativ al lui Vladimir Colin este liber sa populeze lumea povestii cu personaje valabile literar. Concretul feeric se cupleaza cu o luxurianta lume fictiva si isi structureaza epic, pe scheletul conflictual traditional (bine vs rau), pledoarii pentru valori morale si etice. Dar nimic nu ar fi  ramas din aceste dezvoltari mimetice ale basmului traditional daca lumile fictive, stranii si mirifice, nu ar fi avut parte de o organizare coerenta, dupa o riguroasa logica interioara. Lucian Pricop

„…prin compoziție, prin vibrația sentimentală, prin idilismul acelei vieți naive, povestirile sunt nu rareori încântătoare.” (George Călinescu)

O poveste de dragoste devoratoare și autodistructivă

Invitația la vals este unul dintre cele mai apreciate romane ale literaturii interbelice, iar în cei aproape nouăzeci de ani scurși de la prima sa apariție, în 1936, a fost publicat în zeci de ediții. Drumeș spune povestea de dragoste dintre Tudor și Micaela, o experiență măcinată de excese emoționale, gelozie și jocuri ale seducției. 

Tudor, pentru care femeile nu mai reprezintă un mister, este intrigat de lipsa de interes a Micaelei și vrea cu orice preț să o seducă. Tânăra studentă, aparent neclintită în fața declarațiilor acestuia, se lasă atrasă într-un joc al voluptății ale cărui reguli îi sunt necunoscute. Dragostea celor doi protagoniști, prinși în vâltoarea pasiunii, este o continuă luptă de cucerire, devoratoare și autodistructivă.

Una dintre cele mai bine vândute cărţi de literatură română din toate timpurile

Publicat pentru prima dată în 1946, Elevul Dima dintr-a șaptea nu și-a pierdut niciun moment farmecul. Povestea de dragoste dintre Grig și Lotte, spiritul aventuros, idealismul, impertinența, naivitatea și entuziasmul tinerilor din romanul lui Drumeș rămân la fel de actuale.

Asemenea tuturor adolescenților, Dima, Tarzan, Magotu, Basu și toți ceilalți visează și trăiesc totul la intensitate maximă. Planuri pentru o expediție spectaculoasă, conflicte cu profesorii, drame interioare, iubiri pasionale, toate acestea sunt suprinse și descrise de Mihail Drumeș cu naturalețe și talent, fascinând generații întregi de cititori.

Contine un dosar critic si o fisa biobibliografica

Maiestria narativa a lui Agarbiceanu se manifesta cu deosebire in nuvelele si schitele care cuprind o vasta galerie de figure reprezentand, pe cat de variat, pe atat de pregnant, lumea satului, romanesc de la inceputul veacului nostrum. Scriitorul este foarte inegal, subminat adeseori de didacticism, de neglijente stilistice inadmisibile, dar cine parcurge prozele sale scurte […] descopera in masa lor epica, pe langa pagini de mare poezie naturistica, pe langa portretele rurale emotionante in inocenta lor existentiala, chiar capodopere in stare sa ridice, ca de putine ori, literature narativa romaneasca la nivelul universalitatii. In concentrarea beletristica si in profunzimea ei umana, Fefeleaga (1908) este esentiala ca o fabula de Eso psi problematica precum Moartea lui Ivan Ilici. Caci exista la Agarbiceanu un realism elementar si sintetic, ce da viziunilor sale epice o densitate pe care nu o au decat ideile poetice si care este de fapt propriu naratiunii populare. - Ion Nenitescu

Istoria literaturii romane

Cuprins:

• Proză scurtă (1902-1910) – Badea Nicolae, Mătușa Stana, Mistrețul, Hoțul, Bunica, Popa Vasile, Moș Viron, Cula Mereuț, Dan Jitarul, Bunica Iova, Omul cu viață scurtă, Doi bătrâni, Doamna Catalina, Fefeleaga, Luminița, Vârvoara, Vâlva-băilor, Ursitul, La o nuntă, Sănduța, Angheluș, Duhul Băilor, Valea-Dracului, Oana Precupeața, Gura satului, Lada, Melentea, Vedenii, Străinul.
• Din viața preoțească (1916) – Darul lui Moș Miron.
• Zilele din urmă ale căpitanului Pârvu (1921) – Dura lex.

Mica Romă XXI, Serie nouă.

Cu o interpretare teologică de Cristian Bădiliţă.

Volumul reproduce ediția din 1940, ultima revăzută de romancier.

Prefata (Poporul roman nu vorbea "nici asa de frumos, nici asa de bine" pana la Ispirescu), fisa biobliografica, referinte critice si nota asupra editiei de Lucian Pricop

Legende sau basmele romanilor (1882) – Tinerete fara batranete si viat afara de moarte, Ileana Simziana, Broasca testoasa cea fermecata, Aleodor imparat, Insir-te margaritari, Praslea cel voinic si merele de aur, Fata saracului cea isteata, Balaurul cel cu sapte capete, Zana zanelor, Greuceanu, Cele douasprezece fete de imparat si palatul cel fermecat, Ciobanasul cel istet sau turloaiele blendei, Pasarea maiastra, Gainareasa, Fata mosului cea cuminte, Cele trei rodii aurite.

Din periodice – Sarea in bucate.

Cuprinsul acestui volum a fost dictat de prezenta basmelor lui Ispirescu în bibliografia scolara de ciclu primar si gimnazial. […} Pentru ca multe dintre basme sunt într-o circulatie libera dar, imperfecta editorial, am ales sa reluam la finalul fiecarui text inclusiv elementele de atribuire pe care le face culegatorul Ispirescu si le completeaza îngrijitorul editiei.

Lucian Pricop

Descoperă aventurile uimitoare ale tânărului d'Artagnan și ale curajoșilor săi prieteni, Athos, Porthos și Aramis, în timp ce înfruntă primejdii și își riscă viețile în slujba dreptății și onoarei, sub deviza „Toți pentru unul și unul pentru toți!”. Cartea este disponibilă acum într-un format atractiv, cu text scurtat și adaptat și ilustrații sugestive, fiind însoțită și de un jurnal de lectură, oferit gratuit.

Romanul descrie aventura lui Ishmael, care pornește într-o călătorie palpitantă pe mare, dar ajunge să fie prins, alături toți ceilalți membri ai echipajului de pe vasul Pequod, într-o urmărire obsesivă a misterioasei balene albe Moby Dick. Cartea este disponibilă acum într-un format atractiv, cu text scurtat și adaptat și ilustrații sugestive, fiind însoțită și de un jurnal de lectură, oferit gratuit.

Viața lui Heidi, o fetiță orfană, care merge să locuiască în Alpi, alături de bunicul ei, se schimbă brusc și, odată cu ea, viețile celor din jur devin mai colorate, mai vesele și mai pline de sens. Cartea este disponibilă acum într-un format atractiv, cu text scurtat și adaptat și ilustrații sugestive, fiind însoțită și de un jurnal de lectură, oferit gratuit.

O adevărată comoară literară, din care nu lipsesc aventurile palpitante pe mare, pirații, comorile și intrigile care te țin cu sufletul la gură, romanul relatează întâmplările prin care trece un tânăr adolescent a cărui viață este schimbată din momentul în care la hanul familiei sale poposește un bătrân lup de mare. Cartea este disponibilă acum într-un format atractiv, cu text scurtat și adaptat și ilustrații sugestive, fiind însoțită și de un jurnal de lectură, oferit gratuit.

Setul contine o carte care combina celebra lucrare a lui Jonathan Swift cu un jurnal de lectura interactiv. Calatoriile lui Gulliver este un roman satiric care urmareste aventurile lui Lemuel Gulliver in diverse tinuturi fantastice, cum ar fi Lilliput si Brobdingnag, unde intalneste fiinte de dimensiuni extreme. Jurnalul de lectura ii ofera cititorului ocazia sa isi noteze impresiile, sa reflecteze asupra temelor principale si sa urmareasca evolutia personajelor, imbogatind astfel experienta de lectura.

Descoperă aventurile lui Huckleberry Finn și însoțește-l în călătoria sa palpitantă, plină de peripeții și de surprize, în care își face prieteni noi, dar învață și cum să supraviețuiască și să rămână fidel principiilor sale.

Aventurează-te într-o inedită și plină de suspans călătorie în jurul lumii, alături de Phileas Fogg și devotatul său servitor, Passepartout, și descoperă lumea dintr-o altă perspectivă. Cartea este disponibilă acum într-un format atractiv, cu text scurtat și adaptat și ilustrații sugestive, fiind însoțită și de un jurnal de lectură.

20.000 de leghe sub mari + Jurnal de lectura este o editie care combina aventura subacvatica fascinanta a capitanului Nemo si a echipajului sau la bordul submarinului Nautilus cu un jurnal de lectura destinat cititorilor. Aceasta aditie permite cititorilor sa-si noteze impresiile, reflectiile si sa analizeze in profunzime temele cartii, cum ar fi explorarea necunoscutului, tehnologia si natura umana. Este o experienta captivanta care invita la descoperirea lumilor subacvatice si la o lectura interactiva a clasicului lui Jules Verne.

Concert din muzică de Bach este unul dintre romanele fundamentale ale literaturii române interbelice și o capodoperă a prozei moderne. Cartea surprinde cu finețe lumea aristocrației și a burgheziei românești din perioada interbelică, dezvăluind tensiunile ascunse, ambițiile sociale și fragilitatea relațiilor umane.

Romanul a însoţit paşii eroului său până la acest din urmă prag - al apoteozei ieşene - de la care începe balul mascat al istoriei contemporane. Marelui, lucidului şi solitarului meu prieten, domnului G. Ibrăileanu, omagiul acestei răzvrătiri.

O poveste clasica, tradusa in sute de limbi si citita de milioane de oameni, Micul Print este una dintre acele carti care nu imbatranesc niciodata. Scrisa cu o simplitate dezarmanta si o profunzime tulburatoare, cartea lui Antoine de Saint-Exupéry spune povestea unei intalniri neasteptate in desert, intre un aviator si un copil venit de pe o planeta minuscula.

Ilustrații de Catherine Berindei

Povestea prieteniei dintre un băiat și câinele său, o poveste pentru copii și pentru oamenii mari care n-au uitat să iubească, fie doar și un câine.

Când intră în familia băiatului de zece ani, Tomi e un căţel cu labe groase şi cu aspect de pui de lup. Apoi Tomi creşte şi devine un „lup“ în toată firea, inteligent foc şi, culmea!, plin de umor. O prietenie cum nu s-a mai văzut ia naştere între cei doi. Băieţelul, care e stăpânul lui, află că alături de un câine viaţa poate deveni cea mai frumoasă poveste. Tomi îl însoţeşte în excursiile cu bicicleta, mănâncă nuci şi struguri cot la cot cu stăpânul său, se scaldă cu el în iazuri, îl ajută să facă focul în luminişurile pădurii, îi ţine de cald băiatului când noaptea îi prinde pe câmp şi când rămân să se culce sub un şopron pe câte o grămadă de foi de porumb. O formidabilă complicitate îi uneşte pe băiat şi pe câinele său. Ajuns adolescent, băiatul este într-o zi arestat şi dus în lagărul de la Canal. Când se întoarce, află că Tomi dispăruse la scurtă vreme după arestarea lui. Plecase oare să moară în vreunul din locurile îndrăgite ale vagabondajelor comune? Fusese omorât?

ADRIAN OPRESCU s-a născut la 24 august 1929 în oraşul Caracal. Era student la Academia Comercială când, la vârsta de 20 de ani, a fost arestat şi condamnat la doi ani de Canal pentru „atitudine duşmănoasă la adresa regimului popular“. Din experienţa trăită acolo a luat naştere o remarcabilă carte, Vărul Alexandru şi alte poveşti adevărate (Humanitas, 2008), pe care autorul a oferit-o spre publicare editurii la vârsta de 77 de ani. Tomi este al doilea volum al lui Adrian Oprescu, scris deopotrivă pentru copii şi oameni mari. Adrian Oprescu trăieşte la Paris.

Colecția El&Ea include cele mai cunoscute, analizate și apreciate romane de dragoste din literatura română, cărți esențiale care se regăsesc în bibliografiile școlare. Ciuleandra e unul din marile romane ale literaturii române. Roman de introspecție, roman al alienării mintale și al dragostei sufocante, care cere totul și ia totul. O capodoperă a literaturii române pe care Liviu Rebreanu a lăsat-o posterității.

Aventurile lui Tom Sawyer este o poveste clasică despre inocență, spirit liber și descoperirea lumii prin ochii unui copil curajos și plin de imaginație, potrivită pentru copiii care iubesc aventurile.

Robinson Crusoe este un minutios jurnal intim, un dosar cu informatii de calatorie ce abunda in detalii de meteorologie, geografie etc., o opera aparent antifictiva. Gratie aceste prime traduceri integrale a romanului, avem sansa intarii intr-o alta logica interpretativa care trebuie sa tina cont de tonul insufletit si emfatic din paragrafele de acumulari si interpretari teologice ale naufragiatului, poor Robinson Crusoe.