Literatură română

Autorul a lucrat ca ofiţer criminalist în serviciul judiciar al Inspectoratului General al Poliţiei

''Fie Hogaș diletant sau minor, superior sau mare în minoratul său, cum s-au pronunţat, nu fără dreptate, criticii; sigur e însă că, de mai bine de un secol, farmecul lui continuă să se exercite asupra numitului cititor.'' (HORIA GÂRBEA)

''Răzvan Petrescu este maestrul din umbră al literaturii române scurte.''(MARIUS CHIVU)

''(...) Cei trei autori vor scrie, prin urmare, nu, din start, un roman senzaţional, ci, dedublare specifică postmodernului, un roman despre (romanul) senzaţional, care să fie, în acelaşi timp – uzînd de toate procedeele parodiei, pastişei, restauraţiei butaforice –, un roman chiar senzaţional.” (Mircea Cărtărescu)

De pe fundalul policolor al Londrei se desprind cinci siluete, cu trecutul şi destinul lor: Răzvan, Maria, Traian, Sabina, Gruia.

Un anti-bildungsroman existenţial, de o sinceritate dezarmantă, scris într-un limbaj viu, autentic, cu elemente de roman epistolar, realist, istoric, naturalist, despre o lume plină de forţă şi culoare.

Poveşti de viaţă, prevestiri citite în zaţ de cafea şi o tulburătoare relaţie de dragoste

25 de autori îşi povestesc cea dintâi activitate din viaţa lor de pe urma căreia au obţinut un ce profit.

„Roman de aventuri cu microbi, decedaţi, catatonici şi maşini de spălat. Ce vreţi mai dinamic de atât?“ (Dmitri Kuzneţov, scriitor rus)

''Cred că această carte poate declanşa în literatura română o mişcare mai generală de redescoperire a sensibilităţii. Titlul ei, Emoţia, are pentru mine valoarea unui program estetic.“ (Alex. ŞTEFĂNESCU)

''Roman al neomeniei, disimulării, exasperării, Princepele închide în sine scrutarea unui tip al dezagregării.'' (Henri ZALIS)

Fragmente din epopeea contemporană a emigranţilor.

''O carte curată, puternică intelectual, a unui om care-a trăit fapte nebuneşti şi a avut forţa să le noteze la rece. E cartea care ne îmbogăţeşte azi şi pe noi, cei ce iubim cu adevărat literatura.” (Mircea Cărtărescu)

Poker este un roman „minimalist” viu, dinamic, scris cu nerv, dexteritate şi energie.

... Cartea plesneşte de invenţie: biografii concentrate în câteva rânduri, humor urmuzian, caracterologie, reflecţii ascuţite eseistice asupra vieţii sociale, contemporane, artei şi farselor istoriei, romane reduse la o fantastică scurtime... (Ovid. S. Crohmalniceanu: Painea noastra cea de toate zilele)

''Nicio altă operă literară românească n-a avut atâta ghinion ca Ţiganiada, epopee căreia i-a trebuit un secol şi jumătate pentru a fi recunoscută drept o mare creaţie.'' (Marius Chivu)

Farmecul şi singularitatea povestirilor rămân intacte la schimbarea perspectivei de lectură de după 1989, dar la prima publicare în România, în 1990, a Bisericii negre, această carte-mit, cu puternicul ei mesaj subversiv, e recuperată ca document al unei realităţi presupus defuncte, ca reper absolute în istoria unui gen literar la noi – utopia neagră – şi abia apoi îi sunt evaluate împlinirile sau ratările estetice.

Roman poliţist, magic şi esoteric, carte complexă a Renaşterii toscane.

Moartea unui dansator de tango are toate ingredientele unui bestseller: acţiune trepidantă, conflict, dramă, atmosferă, personaje captivante. Le ţii minte mult timp după ce ai închis cartea. Pe Gogu Vrabete te aştepţi să-l zăreşti într-o seară, pe un trotuar, în mulţime, cu una dintre cravatele lui elegante, în pantofii „cu scârţ şi placheuri". Fredonează un şlagăr lansat de Carlos Gardel şi se uită lung după o femeie frumoasă.

"Feţele tăcerii avea toa­te caracteristicile unui manifest in­sur­gent, punea integral sub semnul îndoielii sensul şi alcătuirea so­cietăţii comuniste româneşti şi a fost receptat ca atare." (Mircea Iorgulescu)

''O călătorie la rădăcinile răului, un rău pe care circumstanţele istorice şi politice doar îl modelează, dar nu-l zămislesc.'' (Mircea Iorgulescu)

''O carte fals apocaliptică, revendicîndu-se într-un mod subtil din mantia Şeherezadei.'' (Bogdan Odagescu)

Un audiobook care are toate atributele mateiene: trasee bucureştene nocturne, catifelări stilistice, personaje învăluite în melancolie, belle epoque.

Un roman picaresc, dar şi o poveste de dragoste.

Romanul FEM de Magda Cârneci este un volum de proză vizionară, o incursiune nonconformistă în meandrele fiziologice, psihice şi metafizice ale unui personaj feminin generic.

Lidia Stăniloae, fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae, şi-a început cariera literară în 1970, publicând volumele de poezii Versuri, Muntii şi Locul unde aştepţi. A tradus din limba germană Însemnările lui Malte Laurids Brigge, de Rilke, şi un volum de versuri al poetei germane Hilde Domin. În 1984 a emigrat în Germania, lucrând în cadrul Universităţii din Freiburg. În anul 2000 a publicat Lumina faptei din lumina cuvântului, (Editura Humanitas).

Cu această nouă carte, Eugen Şerbănescu ne plonjează, curajos şi original, în «haosul» societăţii româneşti de azi, oferindu-ne astfel o «Românie pe înţelesul tuturor»(Dan Cristea)

Romanul Martei Petreu aduce în literatura română un personaj memorabil: Maria, o ţărancă din Cîmpia Transilvaniei, care, neîmplinită în iubire şi în viaţă, ajunge să-şi renege şi să-şi blesteme propriile vlăstare.

O carte considerată una dintre capodoperele literaturii contemporane române şi universale.

„Sub condeiul lui Dan Lungu, drama virează mereu spre comedie şi flirtează cu farsa socială. Pentru amărăciunile dragostei, autorul are drept leac un ton acid, stăpînind în egală măsură şi critica socială.” (Page des libraires)