Literatură română

In romanul "Trecutul e intotdeauna cu un pas inaintea ta", Ciprian Macesaru a creat o Romanie miniaturala. Tarele unei intregi societati se regasesc concentrate in lumea fictivei comune Strambeni. Intimplari dintre cele mai diverse si mai colorate, pline de personaje viguroase anima viata localnicilor. E o carte cu foarte mult umor (a se citi: haz de necaz), scrisa alert si poetic, cu usoare alunecari in fantastic, construita dupa modelul unui puzzle, chiar daca unele episoade nu comunica cu celelalte decit prin apartenenta la aceeasi realitate sociala. Finalul dur arunca asupra cititorului umbra unei amenintari, (inca) o dovada ca joaca autorului e sustinuta de o miza ridicata. Un roman electrizant, cu dialoguri si povesti memorabile.

„Strambeniul lui Macesaru reprezinta o comunitate speculara, fascinanta, adictiva si improbabila, avind ceva mitic si totodata profund autentic, de parca marginalii optzecistilor ar fi inundat pe neasteptate Macondo. Iar aceasta lume straluceste hipnotic, cu voluptate si minutie, intre paginile romanului, inainte sa fie aneantizata prin acel soi de mecanism impersonal care e arma milenara a destinului.” (Doru Castaian)

„Metonimie a Romaniei de azi, Republica Strambeni se lafaie cinic si bufon intr-o veselie iresponsabila, de carnaval pestrit, cu Pacala parsivi si Tindala furibunzi, cind fals abulic si ludic agresiv, cind agresiv animalic, schimonosit ca fizionomiile Capriciilor lui Goya. Dezosare morala si dezarticulare sociala. Prostie fudul-tifnoasa, aparent inofensiva, dar perversa in fond si singeroasa la o adica. (Supra)realism grotesc, anarhie jalnic-feerica, debusolare haioasa la inceput, dar cu efecte criminale pe drum si razbunari atroce in final. In fine, intr-o lume de-a-ndoaselea, unde sa alergi liber cu bicicleta, daca nu in cimitir? Numai ca, atentie, nu printre, ci pe sub alei si morminte!” (Dan C. Mihailescu)

Carte pentru toti” reuneste cele mai importante carti din literatura romana si cea universala intr-o biblioteca de mari dimensiuni, in care isi gasesc locul atat marii clasici, cat si scriitori indragiti de-a lungul generatiilor.

Carte pentru toti” reuneste cele mai importante carti din literatura romana si cea universala intr-o biblioteca de mari dimensiuni, in care isi gasesc locul atat marii clasici, cat si scriitori indragiti de-a lungul generatiilor.

Marsaluind prin trecatoare spre a trece dincolo de Carpati, o coloana militara ajunge intr-un alt dincolo ... Un album de Alex Talamba si George Dragan

Odată, cu multă vreme în urmă, El mi-a deschis lumina cerului în miez de noapte. O muzică a umplut văzduhul. ”Dansezi? Dansează cu mine printre flori”, a zis. Și, din ochii lui verzi ca frunzele copacilor tineri, două lumini mi-au vorbit: ”Vreau să vezi în marea de flori sufletul omului. Să vezi cum frumusețea lui stă în zâmbetul care se deschide bucuriei vieții, viața lui este rodul înțelegerii notelor muzicii care vorbesc despre iubire. Și dacă se ofilește petala, deschide lumina soarelui. Raza binefăcătoare a fericirii. Oamenii și florile se întăresc în puterea soarelui. Iar sufletele lor vor căuta de-a lungul vieții frumosului.”

Volumul conţine următoarele proze: Buchetierei de la Florenţa, Balta-Albă,Borsec, Iaşii în 1844, O primblare la munţi, Dridri, Istoria unui galbân,Vasile Porojan, Introducerea la scrierile lui Constantin Negruzzi.

„Conţinutul sonetelor lui Marin Sorescu interesează prin autenticitatea unor trăiri mereu actuale: unele motive vin din Antichitate, traversează câteva epoci şi poposesc în contemporaneitate. Eros, reflecţie gravă, nelinişte, satiră, demnitatea trăirii, mituri şi motive biblice şi istorice – toate purtând pecetea unui eu novator. Orizontul ideatic se regăseşte în actul creaţiei – poetul cultivă metrici diferite, există aici o artă a concentrării esenţelor, dar şi un univers de imagini inedite. Imaginarul tutelează fiecare impuls poetic.“  George Sorescu

Spre bucuria nostalgicilor, Cişmigiu & Comp., una dintre cele mai iubite opere din literatura noastră dedicată adolescenţilor, romanul „lăzăriştilor“ care a fascinat tineri din toate liceele, apare acum într-o nouă ediţie. Căci a venit rândul noilor generaţii să descopere o lume dispărută (viaţa liceenilor interbelici) şi să se lase furate de universalitatea poveştii lui Grigore Băjenaru: năzbâtiile şi şotiile coapte împreună cu colegii de clasă; profesorii şi poreclele lor trăsnite; primele iubiri – toate învăluite de dulcea candoare specifică vârstei.

„Luna Zadar", trebuie sa marturisesc, e o carte care m-a scris ea pe mine, m-a tirit pe pagina, cuvint cu cuvint, rind dupa rind. Dupa ce am scris prima fraza, povestea a curs de la sine, ca si cum cuvintele ar fi stiut ele mai bine ce au de spus. Cea mai abstracta si incredibila si aiuritoare fictiune este de fapt autobiografie in forma cea mai distilata. Dar autobiografie! Cititorul care va avea curiozitatea, curajul, puterea de a duce la capat aceasta carte va deveni automat, in virtutea faptului ca stie prea multe lucruri despre mine, fratele meu. De asta ingin si eu cu Baudelaire: «Hypocrite lecteur, mon semblable, mon frère!».” (Adrian Alui Gheorghe)

De cind s-a deschis, in Piata Teatrului, atelierul lui Franz Mayer – fotograf al Curtii Regale –, chipurile bucurestenilor se reflecta, rind pe rind, in oglinda vitrinei. Prin lentila aparatului de fotografiat, tinarul artist imortalizeaza, pe bucati de carton, nu doar marea istorie, ci si sute de istorii personale, in spatele carora timpul curge implacabil. Povestile din privirile personajelor incremenite prin miracolul fotografiei rescriu istoria primului deceniu al Romaniei independente, de la trecerea victorioasa pe sub Arcul de Triumf in frunte cu regele Carol I si pina la Expozitia Universala de la Paris din 1889. "Fotograful Curtii Regale" implineste visul lui Franz Mayer. Fotografiile sale au devenit nemuritoare.

„Omul a izbutit să se ascundă aproape pe de-a întregul în artist, şi amintirea lui este menită să reţie numai chipul poetului muzician care a topit din nou, în tainicele lui retorte, limba aspră a gloatelor pentru a distila un suc mai dulce, cu puteri vrăjite şi răscolitoare. […] Opera de prozator a lui Mateiu Ion Caragiale este o mare minune a limbii noastre.” (TUDOR VIANU)

Printre textele selectate pentru această ediție se numără nuvelele Hagi Tudose, Domnul Vucea, Sultănica, schițele Bunicul, Bunica, poemul în proză Fanta-Cella, povestirile Neghiniță, Departe, departe, Odinioară, care se adaugă zestrei alese și nemuritoare lăsată literaturii române de Barbu Ștefănescu Delavrancea și care nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă școlară. 

„Prozator cu excepționale calități – ascuțit spirit de observație a vieții, forță de pătrundere a sufletului omenesc, darul conturării sugestive a chipurilor, imaginație bogată și permanentă învolburare, frază colorată și muzicală – dramaturg cu impresionante puteri de însuflețire a trecutului, gazetar de prestanță, orator de strălucit renume – iată dominantele care definesc personalitatea complexă a lui Delavrancea.“
(George Șovu)

Transpunerea in versuri a celebrelor povesti ale lui Creanga, prostia omeneasca si fata babei si fata mosneagului, este o modalitate inedita si indrazneaaa de a aduce cat mai aproape de sufletul celor mici intamplarile si personajele satului romanesc din vremea marelui povestitor. Povestile versificate dau ritm si muzicalitate aparte peripetiilor, astfel incat, daca le citesti in anii dintai, cu siguranta iti vei aduce aminte de ele.

Ilustratiile pline de facmec ale lui Serban Andreescu sunt o motivatie in plus pentru a captiva copiii sa citeasca aceasta carte.

Opera lui Creanga este pentru mine un izvor continuu de inspiratie. Am incerecat sa pastrez si in acest volum firul epic al povestilor lui Creanga, graiul moldovenesc si expresiile populare, umorul sclipitor al povestitorului. Las deschisa in acelasi tima o portita spre copilarie si celor mari, care, citind aceasta carte, vor regasi lumea fara varsta a copilariei. (Lidia Batali)

Fragment din lucrarea "Prostia omeneasca. Fata babei si fata mosului. Povesti in versuri" de Lidia Batali

" Fata mosneagului, pe loc,
Nu sta o clipa; Bunaoara,
Cara surcele pentru foc
Si granele ducea la moara,
Bordeiu-n orice zi sclipea,
Bucatele-abureau pe masa,
Dara babornita-i spunea
Ca-i piatra grea, de moara-n casa.

Si-apoi, in sat la sezatoare,
Fata mosneagului torcea
Fus dupa fus cu-ndemanare,
Iar fata babei lenevea.

Si cand veneau noaptea acasa,
Lenesa peste parleaz sarea,
Cosu-l prindea si, mincinoasa,
C-a tors intruna, se falea. "

Al treilea volum din seria de autor Stelian Țurlea (după Pasărea nopții și Daniel și Dracula)

Reţeta magică a unui Harry Potter autohton. Dacă puştii au fost cuprinşi de tristeţe la gândul că n-avem şi noi Harry Potter al nostru, e momentul să se însenineze: Stelian Ţurlea le-a pregătit o aventură sub formă de carte: Magicianul.

Vor urmări peripeţiile lui Daniel, eroul poveştii, atins mai întâi de virusul uitării, găsind mai apoi aria timpului şi luptându-se cu inamici de temut.

Toate, intr-o călătorie printre basme, în care Daniel şi prietenii săi se întâlnesc cu Albă ca Zăpada, Pinocchio, Alice, Duhul din Sticlă, Soldatul de plumb, Omul de Tinichea, Leul cel Laş şi chiar cu Dracula, descoperind, în cele din urmă, remediul împotriva misterioasei boli. Pătrundeţi într-o lume fantastică, în care dragostea învinge uitarea. (Adevărul)

Poate cea mai cunoscută traducătoare din ultimii douăzeci de ani, Antoaneta Ralian vorbește cu dragoste despre cărți pe care le-a redat în română. Se gândește dacă nu cumva ficțiunile la care a lucrat sunt mai reale, pentru ea, decât chiar viața ei.

Când vine vorba despre sine, încearcă să nu se pună deloc într-o lumină favorabilă. Vrea să rămână cu picioarele pe pământ. Potrivit educației conservatoare primite, ale cărei urme le resimte și la o vârstă înaintată, nu se iubește mai deloc pe sine. Dar tocmai prin asta i-a cucerit Antoaneta Ralian pe toți cei care au cunoscut-o, direct sau prin traducerile ei.

“Prima secțiune a cărții de față adună aproape toate textele ocazionale scrise de Antoaneta Ralian în ultimul deceniu de viață. În cea de-a doua secțiune, am pus laolaltă, în ordine cronologică, șapte interviuri pe care traducătoarea le-a acordat, în perioada anilor 2002-2015, diverselor ziare, reviste și bloguri.

Îmi exprim speranța ca acest volum compozit, alături de numărul impresionant de traduceri, să infirme temerea Antoanetei Ralian cum că posteritatea ar avea o memorie scurtă.” Marius Chivu

A doua zi, m-am jucat ca de obicei. Tot ce privisem cu o seara inainte se stersese ca un vis. La intamplarea din seara trecuta nu ma mai gandeam, cum nu mai gandeam la zgariiturile care ma usturasera numai in clipa cand mi le facusem.
Dar a treia zi, randuri-randuri, soldatii treceau in pas domol, cu toti ofiterii lor, cu drapelul si cu goarnele ce sunau, duios, o rugaciune. "E o parada", imi spuse mama, care ma tinea in brate, „o parada, stii, ca atunci cand a venit gheneralul”. Eu n-am crezut; caci de la fereastra am vazut sicriul purtat pe un tun, iar deasupra sicriului, casca. Si atunci, din nou mi-a rasarit in minte seara aceea.
Nu pricepusem tot, dar intelesesem destul. Si, ca si cand cineva ar fi vrut sa ma desparta si pe mine de mama, am cuprins-o de gat cu amandoua mainile si-am plans, zguduitor, cea dintai durere a mea.

Cuprins: Zece basme mitologice: Epimeteu si Pandora; Briareu; Deucalion; Patimile Demetrei; Posidon si Atena; Apolon în Delos; Apolon Pitianul; Niobe si Latona; Admet; Narcis; Basme localizate: Jupân Ranica Vulpoiul; Tigrul pacalit; Feciorul de împarat, cel cu noroc la vânat; Mic îndreptar de termeni mitologici.

În nuvelele sale, Slavici aduce un elogiu învățăturii, muncii intelectuale, dar reușeste să surprindă deopotrivă o întreagă societate, cu obiceiurile, problemele și tradițiile ei dintr-un anumit loc și moment istoric. În descrierile de natură dovedește sobrietate, apelând întotdeauna la sugerarea mediului întâmplării și nu la descrierea în sine a naturii.
Eroii lui literari rămân figuri de neuitat care îi conferă scriitorului un loc de prim rang în Panteonul literar românesc, alături de marii prozatori ai secolului al XIX-lea: Ion Creangă și I.L. Caragiale.
Prezentul volum reproduce selectiv texte din volumele Nuvele I și Nuvele II.

Schițele și nuvelele lui Slavici, luminate adeseori de preocupări de ordin moral, aduc în scenă personaje cu o psihologie lipsită de mari complicații, în adâncurile căreia ochiul scriitorului pătrunde și notează cele mai subtile nuanțe ale sentimentului, pe care le traduce sumar, într-un cuvânt sau un gest cu rădăcini adânci. (DIMITRIE POPOVICI) 

Prin nuvelele sale, Slavici aduce un elogiu învățăturii, muncii intelectuale, dar reușeste să surprindă deopotrivă o întreagă societate, cu obiceiurile, problemele și tradițiile ei dintr-un anumit loc și moment istoric. În descrierile de natură dovedește sobrietate, apelând întotdeauna la sugerarea mediului întâmplării și nu la descrierea în sine a naturii.

Volumul de față cuprinde nuvelele: Popa Tanda, Scormon, Budulea Taichii, Moara cu noroc.

Aceasta este cartea calatoriilor noastre cu bilet dus-intors-asteptat, cartea drumului cu denivelari, a drumului alunecos. Este povestea iubirilor cu sens giratoriu, a sperantelor cu taxa de viaduct, taxa de autostrada, taxa de naivitate. Este istoria decolarilor cu turbulente si a aterizarilor cu resemnari. Sunt amintirile noastre duty-free, happy-end-free. 

Alice Nastase Buciuta si Simona Catrina sunt nu doar autoarele catorva bestseller-uri pe care le-au scris separat, ci si ale unei prietenii legendare. “Noi suntem zeite” sau “Dragostea e un bonsai”, volume semnate de Alice Nastase, “Sex in (per)versiune clasica” sau “Codul nebunelor maniere”, scrise de Simona Catrina, sunt carti care nu doar s-au vandut nebuneste, ci au imbogatit o multime de vieti cu zambete, lacrimi, emotii, revelatii si scene memorabile.

“Andiamo” este primul volum semnat impreuna de cele doua scriitoare, intr-o formula editoriala care te cucereste iremediabil.

Sase capitole cu titluri incitante, "The Miracle of Love", "Measure your life", "Is it destiny?", "I am not afraid of love", "We are still alive" si "People are people" traverseaza intr-un mod captivant si plin de emotie toate ipostazele feminitatii aflate in cautarea sensurilor iubirii, a implinirii in cuplu sau in incercarile splendide sau cumplite ale maternitatii, a felului in care impletesti business-ul cu fashion-ul si cu visul trait pana la capat. Autoarea Raluca Kisescu, aflata la un debut literar presimtit si asteptat inca de la deschiderea rubricii sale editoriale din revista Tango (devenita ulterior Revista Tango-Marea Dragoste), ne imbie la o calatorie prin sufletul sau, dar si prin propriul nostru suflet.

"Noi suntem zeite - Carte Postala" de Alice Nastase este un roman epistolar, un roman de dragoste care reflecta conditia chinuita a femeii cautatoare de iubire in lumea in care traim. Romanul este structurat pe sapte capitole, trei dintre ele continand scrisori de dragoste, avand ca destinatari directi pe protagonistii povestilor de iubire evocate in roman, iar celelalte patru capitole fiind alcatuite dintr-o insiruire de scrisori catre Simona, cea mai buna prietena, martorul existentei neprefacute a autoarei, care traieste intr-o alta tara, in Canada. 

Frumusetea romanului vine din stilul emotionant si foarte onest de a scrie despre dragoste al lui Alice Nastase - stil consacrat in editorialele din revista Tango- , din puterea de a observa si de a lua in discutie aspecte pe care, in general, femeile le intalnesc in existenta lor, dar, din pudoare, nu discuta despre ele: dorinta barbatilor de a tine ei sub control evolutia relatiei, apucatura masculina de a colectiona istorii de amor, fara sa-si asume responsabilitati in iubire, obiceiul tot mai frecvent intalnit al barbatilor de a trai in concubinaj cu cineva, dar de a declara ca sunt liberi, necasatoriti, si de a se lansa si in alte relatii paralele. 

"Notele mele, inclusiv comentariile lor, acopera o perioada de cateva decenii. O viata de om. In deplina, neinhibata sinceritate, nu-mi ascund erorile, nu incerc sa le camuflez. Nu le cer cititorilor sa ma absolve, ci doar SA MA CUNOASCA…" (Nina Cassian)

Consider cele trei carti de amintiri, intitulate „Memoria ca zestre“ un fel de epitaf al propriei mele vieti, acolo am spus tot ceea ce voiam sa spun si sa amintesc, cu o sinceritate brutala. Notele mele inclusiv comentariile lor, acopera o perioada de cateva decenii. O viata de om. In deplina, neinhibata sinceritate, nu-mi ascund erorile, nu incerc sa le camuflez. Nu le cer cititorilor sa ma absolve, ci doar SA MA CUNOASCA ... Nina Cassian

Memoria ca zestre - Volumul 1 Sunt atat de fascinata de capacitatea mea de ,"a cuceri”… Asa ca ma arat in toata vanitatea mea si goliciunea mea. Iar daca vreodata, cineva asemanator mie, "mon semblable, mon frere”, cineva mai mult sau mai putin ipocrit va parcurge aceste randuri, sa-mi constate macar sinceritatea.

Memoria ca zestre - Volumul 2 Am eu certitudinile mele, care tin de faptul ca loji ma iubeste de cinsprezece ani, Mony, de zece, Ali, de sapte (adica de cand s-a nascut), ca Seby, dupa zece ani, insurat si cu copil, ma iubeste inca, de faptul ca insusi Marin m-a iubit si acum sase ani si anul acesta si, deci, e posibil sa ma iubeasca si peste alti sase.

Memoria ca zestre - Volumul 3 Notele mele inclusiv comentariile lor, acopera o perioada de cateva decenii. O viata de om. In deplina, neinhibata sinceritate nu-mi ascund erorile, nu incerc sa le camuflez.

Pentru toate cititoarele indragostite de stilul sau tulburator si autentic, pentru femeile care pretuiesc si cauta marea dragoste sau, pur si simplu, pentru cei care doresc sa aseze pe noptiera o carte a viselor tandre, Alice Nastase Buciuta revine in lumea naratiunii cu o superba culegere de povestiri- marturisire. Splendida banalitate, aparuta la Editura Cartile Tango, va declansa emotii, revelatii, cautari. Scrisa intre zambet si lacrima, cea mai recenta carte a autoarei al carei nume este legat, inainte de toate, de revista Tango - Marea Dragoste, desluseste cautarile noastre, ale tuturor. 

"Uneori, dragostea poate fi simpla, simpla de tot. Te indragostesti si iti marturisesti lumina din suflet. Spui, fara ascunzisuri, ce asteptari ai si ce nu ai accepta niciodata. Intinzi mana si cuprinzi o alta mana. Deschizi sufletul si cuprinzi un alt suflet. Numai ca, in ultima vreme, parca in nicio carte (si-n nicio revista intesata de tertipuri) nu mai e loc de atata splendida banalitate” – Alice Nastase Buciuta

Povestea adevarata a unui evadat roman din lagarul sovietic. Nascut in Romania, adolescentul care avea sa devina Big Jacques, adica boxer profesionist, actor si proprietar al unui bar de jazz din New York, e luat de pe strada intr-o buna zi si dus in lagarul sovietic de la Donbas. Dupa doi ani si jumatate de chin, reuseste o evadare spectaculoasa.

Destinul lui incredibil ni se dezvaluie in "Donbas", scriere autobiografica tradusa in premiera in Romania, tara natala a lui Jacques Sandulescu. Romanul i-a uimit pe americani, trimitandu-i cu gandul la Indiana Jones sau James Bond. Numai ca, inainte de a fi o aventura cinematografica, povestea lui Big Jacques e o poveste adevarata.

„Cartea e scrisa cu simplitate si franchete si e extraordinar de emotionanta. Este o poveste profund personala, de moda veche, petrecuta in cea mai neagra epoca, si afirmarea directa a unui crez profund.“ The New York Times Book Review

Dedic această carte poporului român, celor 11 000 de ţărani asasinaţi de către guvernul român, celor trei sate rase cu lovituri de tun: Stănileşti, Băileşti şi Hodivoaia – crime săvârşite în martie 1907 şi rămase nepedepsite. martie 1928         

„Panait Istrati venea în aparenţă numai cu un capital de povestiri exotice. Era ca un fel de comoară, de 1001 de nopţi, în ediţia modernă. […] Dar, subteran, era cu totul altceva: o capacitate de simţire adâncă, răscolitoare, într-o vreme de uscăciune generală. Panait Istrati a fost un om viu, un om adevărat, un autentic. (Ne îngăduim în mod excepţional acest cuvânt.) Cu o energie oarecum plebeiană, de veşnic răzvrătit, s-a exprimat întreg, fără sfială şi fără ruşine.” Şerban Cioculescu

„Marea dimensiune a operei lui Rebreanu este tragicul.”Al. Protopopescu

„Când Liviu Rebreanu trece la romanul orăşenesc, el eludează pe cât se poate înfăţişarea de indivizi şi se refugiază în monografia unei pasiuni, a unei porniri, adică în romanul psihologic, conştient sau nu de lipsa putinţei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman analitic. […] Materia romanului o formează această trecere treptată de la logica aparent normală la conduita şi ţinuta demenţială…”George Călinescu
„Marea dimensiune a operei lui Rebreanu este tragicul. În cadrele unui psihologism sprijinit încă pe conexiuni simbolice (epice şi caracterologice) conştiinţa «dialogizată» din "Pădurea spânzuraţilor" a devenit în "Adam şi Eva", "Ciuleandra ori Jar", autentic dialog cu subconştientul. Romanul românesc şi-a pierdut, chiar înainte de a şti, integritatea clasică, netăgăduindu-şi însă specificul spiritual şi umanismul...”Al. Protopopescu

„Adela e, poate, întâiul nostru roman de observaţie exclusiv sufletească, înaintea celor ale scriitorilor din generaţia lui Eliade, Holban, Şuluţiu sau Blecher. (…) Adela e un roman de analize psihologice microscopice."

Garabet Ibrăileanu (1871-1936), critic literar, eseist, traducător şi romancier, a fost profesor de istoria literaturii la Universitatea din Iaşi, dar şi redactor al revistei „Viaţa românească” între anii 1906 şi 1930. Acest teoretician şi promotor al criticii literare ştiinţifice a avut o mare influenţă asupra literaturii române din primele decenii ale secolului al XX-lea.
„Adela e, poate, întâiul nostru roman de observaţie exclusiv sufletească, înaintea celor ale scriitorilor din generaţia lui Eliade, Holban, Şuluţiu sau Blecher. (…) Adela e un roman de analize psihologice microscopice. Progresia «intoxicării» sentimentale este perfectă şi insesizabilă. Nu există nimic fără semnificaţie în gesturi, atmosferă, cuvinte, pe scurt, în detalii. Excelent analist, Ibrăileanu e şi un observator exact şi plin de umor. (…) Acest roman discret, despre o lume de mult apusă, nu a îmbătrânit stilistic aproape deloc. Ici-acolo, câte un rid, mai ales de natură lexicală. ” Nicolae Manolescu

Criticul Daniel Cristea-Enache afirmă, pe coperta a patra a cărţii: ”Romanul pe care îl veţi citi (pun verbul la viitor fiindcă de obicei lectorul experimentat începe cu coperta a IV-a) are caracteristicile şi calităţile scrisului marca Stelian Ţurlea: ritm narativ, tehnică a suspense-ului, alternare bine calculată de unghiuri şi perspective, ştiinţă a montajului, focalizare inteligentă pe detalii semnificative şi, totodată, talentul de a topi episoadele într-o pastă epică. Dar lucrul cel mai important şi care îl distinge pe autor de mulţi, prea mulţi colegi ai săi este plăcerea – vizibilă – de a scrie proză.”