Literatură străină

John Verdon (n. 1942) a lucrat în industria publicitară newyorkeză până la pensionare, după care, la îndemnul soţiei sale, a scris un roman în genul poliţist pe care-l îndrăgea. Gândeşte-te la un număr (Ed. Paladin, 2015) a însemnat un debut extraordinar, atât comercial, cât şi de critică, şi l-a îndemnat să continue cu personajul Dave Gurney, realizând o serie care conţine până în prezent patru romane. Al doilea roman din serie, Închide ochii strâns a fost distins în anul 2012 cu Premiul USA Best Book for Fiction: Thriller/Adventure.

La câteva ore după planificarea propriilor funeralii, Diana Cowper este găsită moartă prin strangulare, după care autorul cărții se inserează el însuși în poveste, atât ca narator, cât și ca personaj. Atras în ancheta ce urmează uciderii femeii, Anthony Horowitz îl reîntâlnește pe dificilul și genialul detectiv Daniel Hawthorne, cheia multor enigme, dar el însuși greu de deslușit. Însă în lumea reală, jocurile de cuvinte nu au fost nicicând mai periculoase, iar măștile pe care le poartă posibilii vinovați ascund adevăruri tulburătoare. Când universul ficțiunii și realitatea se întrepătrund, consecințele pot fi teribile.

Kate Atkinson (n. 1951) este una dintre cele mai îndrăgite scriitoare britanice din zilele noastre. După studiile de specialitate în literatură britanică şi doctoratul în literatură americană, Atkinson a început să scrie proză scurtă şi să colaboreze cu diverse reviste dedicate femeilor. În 1995, primul său roman, Behind the Scenes of the Museum (În culisele muzeului), i-a adus premiul Whitbread (sau Costa Book, după cum a fost redenumit). După romanele Human Croquet (Viaţa ca un joc de crochet) şi Emotionally Wierd, colecţia de povestiri Not the End of the World şi piesa Abandonment, scriitoarea a început odată cu Case Histories (Istorii de caz) o serie de romane avându-l drept personaj central pe detectivul particular Jackson Brodie. Acestea au fost adaptate pentru televiziune într-un serial produs de BBC.

Viaţă după viaţă și Un zeu năruit, două dintre cele mai recente și izbutite cărți ale lui Atkinson, au fost câștigătoare ale Premiului Costa în 2013, respectiv 2015. Transcrieri (2018) păstrează ca temă centrală viața ca angrenaj al minciunilor și-al înșelăciunii în contextul celui de-al Doilea Război Mondial.

Nicolas Mathieu s-a născut în anul 1978 în Épinal, Franța. După ce și-a finalizat masteratul de istorie și studii de film la Universitatea din Metz, a lucrat în diverse sectoare culturale și de media. În 2014, a debutat cu romanul Aux animaux la guerre, pentru care a primit premiile Prix Erckmann-Chatrian (2014) și Prix Mystère de la critique (2015). În 2018, Și copiii copiilor lor, cel de-al doilea roman al său, a câștigat prestigiosul premiu literar francez Goncourt. În prezent, Mathieu locuiește în Nancy.

Peter Handke se naște în decembrie 1942 în Griffen, un sat din regiunea Kärnten, situată în sudul Austriei. Mama sa, Maria, aparținea minorității slovene, iar tatăl său era un soldat de origine germană, pe care avea să-l întâlnească mai târziu, la vârsta adultă. După absolvirea liceului în Klagenfurt, se înscrie la facultatea de Drept a Universității din Graz, însă își abandonează studiile câțiva ani mai târziu, odată cu apariția romanului său de debut, Die Hornissen (1966). Se remarcă drept dramaturg neconvențional în momentul punerii în scenă a piesei de teatru Publikumsbeschimpfung (Insultarea publicului), care a avut un impact nemaiîntâlnit asupra spectatorilor. La vârsta de douăzeci și trei de ani este deja celebru, astfel că în 1966 prestigioasa grupare literară germană Gruppe 47 îl invită să participe la una dintre întâlnirile ei anuale. Printre scrierile sale de succes se numără Frica portarului înaintea loviturii de la 11 metri (1970, Editura Art 2019), Scurtă scrisoare pentru o lungă despărţire (1972, Editura Art 2019), Femeia stângace (1976, Editura Art 2021), Wunschloses Unglück (1972) – o nuvelă cu puternice nuanțe autobiografice, scrisă după sinuciderea mamei sale. Handke s-a remarcat, de asemenea, ca poet, eseist și scenarist (a colaborat cu regizorul german Wim Wenders pentru mai multe producții cinematografice). A primit numeroase premii literare (Premiul Franz Kafka – 2009, Premiul Ibsen – 2014), iar în 2019 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Literatură.

David s-a născut în Zimbabwe, a făcut studii la Universitatea Rhodes din Africa de Sud şi a trăit la Londra timp de zece ani. Este căsătorit şi stabilit în Perth, Australia.

Este faimos pentru seria Pisica lui Dalai Lama (Pisica lui Dalai Lama, Arta de a toarce, Puterea lui miau și mai noua Cele patru lăbuțe ale succesului spiritual), Magicianul din Lhasa, cât și pentru cărțile Budism pentru oameni ocupați, De ce mindfulness este mai bun decât ciocolata, Puterea transformatoare a compasiunii și altele. Toate au fost traduse în mai multe limbi.

Vince Flynn (1966-2O13) s-a nascut in Saint Paul, Minnesota. Absolvent al Academiei Saint Thomas si Universitatii St. Thomas, Flynn decide, in 1991, sa renunte la o promitatoare cariera in marketing pentru a deveni pilot in Fortele Aeriene ale SUA. Flynn este autorul a treisprezece thrillere politice, dintre care douasprezece il au ca personaj central pe Mitch Rapp. Invitat frecvent al posturilor de stiri, Flynn a castigat recunoasterea publicului si a presei datorita expertizei sale in zona serviciilor secrete si a previziunilor referitoare la amenintarea crescanda a terorismului Islamic.

ORSON SCOTT CARD s-a nascut la 24 august 1951, în Richland, Washington. Descinde din primii mormoni americani si a fost misionar în Brazilia pentru Biserica lui Isus Hristos a Sfintilor din Zilele din Urma. Hi-a început cariera literara ca poet, a fost atras de dramaturgie si a adaptat opere literare pentru teatrul radiofonic, apoi a scris piese originale. Dupa ce si-a înfiintat propria companie teatrala, Card a lucrat pe postul de corector, apoi de redactor la Editura BYU Press. A devenit scriitor liber-profesionist dupa ce a semnat primele contracte pentru doua romane SF. Jocul lui Ender si continuarea sa, Vorbitor în numele mortilor, au primit premiile Hugo si Nebula, Card fiind astfel singurul câstigator al celor mai importante premii SF, în doi ani consecutivi. De asemenea, a obtinut Premiul John W. Campbell pentru cel mai bun tânar autor în 1978.   Dintre lucrarile sale amintim: Jocul lui Ender (premiile Nebula, 1985, Hugo si SF Chronicle în 1986), Hatrack River (Premiul World Fantasy, 1987), Vorbitor în numele mortilor (premiile Nebula, 1986, Hugo, Locus si SF Chronicle în 1987 si Kurd Lasswitz, Germania, 1989), Eye for Eye (premiile Hugo, 1988, si Seiun, Japonia, 1989), Seventh Son (premiile Mythopoeic Society si Locus în 1988 si Ditmar, Australia, 1989); Red Prophet (Premiul Locus, 1989), Lost Boys (Premiul Locus, 1990), How to Write Science Fiction and Fantasy (Premiul Hugo, 1991), Maps in a Mirror: The Short Fiction of Orson Scott Card (Premiul Locus, 1991), Jocul lui Ender (Premiul Ignotus, Spania, 1994), Alvin Journeyman (Premiul Locus, 1996), Patwatch: The Redemption of Chris topher Columbus (Premiul Geffen, Israel, 1999); The Chronicles of Alvin Maker (Premiul Imaginaire, Franta, 2000), Umbra lui Ender (Premiul Geffen, Israel, 2001).   Ecranizarea dupa Jocul lui Ender va ajunge pe marile ecrane la sfârsitul lui 2013.

„Diabolica papusa ruseasca, cu numeroase fatete care se imbina perfect, Maestrul si Margareta nu inceteaza sa-i sfideze si sa-i incante pe critici. […] Deschideti prima papusa si va veti trezi cu 2000 de ani in urma, din Moscova la Ierusalim.“ (Serghei Ermolinski, prefata la prima traducere in limba franceza a romanului, 1968)  „Bulgakov se alatura traditiei literare celei mai profunde a tarii sale, vanei aceleia mesianice pe care o gasim in anumite personaje ale lui Gogol si Dostoievski si in acel «nebun intru Domnul» care este protagonistul aproape inevitabil al oricarei mari melodrame rusesti.“ (Eugenio Montale, cronica la prima traducere in limba italiana a romanului, 1967) „O opera clasica a literaturii secolului al XX-lea.“ (The New York Times Book Review)

Alwyn Hamilton, scriitoare canadiană, s-a născut în 1988 la Toronto, dar și-a petrecut copilăria în Europa. După ce s-a mutat în Franța și a studiat la Baune, a mers la Cambridge University, unde s-a dedicat istoriei artei. În 2016 a debutat cu romanul Rebelul nisipurilor (Rebel of the Sands; Nemira, 2018), prima parte a trilogiei cu același nume, roman premiat de comunitatea Goodreads și aflat în curs de ecranizare. Acestuia i-au urmat volumele Trădarea tronului (Traitor to the Throne, 2017; Nemira, 2021) și Lupta lui Amani (Hero at the Fall, 2017; Nemira, 2021).

Kevin Kwan s-a născut în Singapore și este autorul cărții Crazy Rich Asians (2013), care a urcat pe primul loc în topul bestsellerurilor The New York Times, a fost tradusă în peste treizeci de limbi și a fost ecranizată, devenind cea mai apreciată comedie romantică din ultimul deceniu. Seria a continuat cu China Rich Girlfriend (2015) și cu Rich People Problems (2017). Timp de mai multe săptămâni, în 2018, trilogia s-a menținut pe primele trei locuri în topul bestsellerurilor The New York Times. Cel mai recent roman al său, Sex and Vanity (2020; Sex și vanitate, Nemira, 2021), s-a bucurat, la rândul său, de aprecierea publicului și a criticilor. În 2018, scriitorul a fost inclus în topul celor mai influente 100 de personalități din lume, realizat de revista Time. În prezent, locuiește la Los Angeles.

Adrian Tchaikovsky s-a nascut la Woodhall Spa, Lincolnshire. A studiat psihologia si zoologia la Reading. Din motive care nu sunt clare nici pentru el insusi, a ajuns sa studieze Dreptul si sa practice avocatura la Reading si Leeds, unde locuieste in prezent. Este casatorit, ii place sa joace diverse roluri, ocazional e actor amator si nu are animale de companie exotice sau periculoase, poate cu exceptia fiului sau.

Este autorul seriilor de succes Shadows of the Apt si Echoes of the Fall. A publicat si alte volume, printre care Copiii timpului, care a castigat Arthur C. Clarke Award pentru Cel mai bun roman SF in anul in care s-au implinit treizeci de ani de la infiintarea acestei distinctii.

ARKADI STRUGAȚKI (1925–1991) ȘI BORIS STRUGAȚKI (1933–2012) sunt unii dintre cei mai cunoscuți scriitori și scenariști SF din lume, autorii unora dintre cele mai importante opere ale genului. În anii ’60 s‑au bucurat de o mare popularitate în Uniunea Sovietică, scrierile lor revigorând antiutopia. Dar la începutul anilor ’80 li s‑a interzis să publice. Printre cele mai cunoscute titluri ale lor se numără: E greu să fii zeu (1964; Nemira, 2016), Lunea începe sâmbăta (1964; Nemira, 2017), Melcul pe povârniș (1966, parțial), A doua venire a marțienilor (1968), Picnic la marginea drumului (1972; Nemira, 1992), care a stat la baza scenariului filmului Călăuza, de Andrei Tarkovski, și Împovărați de rău (1988).

DIANA GABALDON s-a născut în Arizona, unde locuiește și astăzi. A studiat zoologia și biologia marină și are un doctorat în ecologie. În anul 1991 a debutat cu romanul Călătoarea (recompensat, printre altele, cu Romance Writers of America’s RITA Award), primul volum din seria OUTLANDER, concepută inițial ca trilogie. Așa cum mărturisea scriitoarea, cartea s-a născut, după o documentare „de modă veche“, din interesul pentru călătoriile în timp și pentru universul scoțian. Romanul a cucerit imediat publicul și au urmat încă șapte volume, toate bestselleruri New York Times: Dragonfly in Amber (Talismanul – Nemira, 2016), Voyager (Cercul de piatră – Nemira, 2017), Drums of Autumn (Tobele toamnei – Nemira, 2017), The Fiery Cross (Crucea de foc – Nemira, 2018), A Breath of Snow and Ashes (Prin zăpadă și cenușă – Nemira, 2019), An Echo in the Bone și Written in My Own Heart’s Blood. Seria a fost publicată în 26 de țări și a inspirat, începând cu anul 2014, un serial de televiziune american care se bucură de mare succes. Printre celelalte scrieri ale autoarei se numără seria LORD JOHN, precum și mai multe povestiri apărute în volume colective.

Megan Maxwell este o renumita si prolifi ca scriitoare a genului romantic. Provenind dintr-o familie mixta (mama de origine spaniola si tatal american), ea a publicat romane precum: Te lo dije (2009), Deseo concedido (2010), Fue un beso tonto (2010), Te esperaré toda mi vida (2011), Pideme lo que quieras (Cere-mi ce vrei) (2012), Pideme lo que quieras, ahora y siempre (Cere-mi ce vrei, acum si oricand) (2013), Pideme lo que quieras o déjame (Cere-mi ce vrei sau lasa-ma in pace) (2013), Pideme lo que quieras y yo te lo dare (Cere‑mi ce vrei si-ti voi da) (2015), pe langa nuvele si povestiri din antologii colective. In anul 2010 a fost castigatoarea Premiului International Seseña pentru romane de dragoste, in 2010, 2011 si 2012 a primit Premiul Dama de la Clubromantica.com, iar in 2013 a primit Premiul AURA, acordat de Encuentro Yo Leo RA (Romane pentru adulti). Debutul ei in genul erotic cu Pideme lo que quieras (Cere-mi ce vrei) a fost premiat cu Tres Plumas pentru cel mai bun roman erotic la gala Pasión por la Novela Romantica.

Megan Maxwell este o renumita si prolifi ca scriitoare a genului romantic. Provenind dintr-o familie mixta (mama de origine spaniola si tatal american), ea a publicat romane precum: Te lo dije (2009), Deseo concedido (2010), Fue un beso tonto (2010), Te esperaré toda mi vida (2011), Pideme lo que quieras (Cere-mi ce vrei) (2012), Pideme lo que quieras, ahora y siempre (Cere-mi ce vrei, acum si oricand) (2013), Pideme lo que quieras o déjame (Cere-mi ce vrei sau lasa-ma in pace) (2013), Pideme lo que quieras y yo te lo dare (Cere mi ce vrei si-ti voi da) (2015), pe langa nuvele si povestiri din antologii colective. In anul 2010 a fost castigatoarea Premiului International Seseña pentru romane de dragoste, in 2010, 2011 si 2012 a primit Premiul Dama de la Clubromantica.com, iar in 2013 a primit Premiul AURA, acordat de Encuentro Yo Leo RA (Romane pentru adulti).  Debutul ei in genul erotic cu Pideme lo que quieras (Cere-mi ce vrei) a fost premiat cu Tres Plumas pentru cel mai bun roman erotic la gala Pasión por la Novela Romantica.

SUSAN CHOI s-a născut la South Bend, Indiana, tatăl său fiind de origine coreeană. A obținut licența în literatură la Yale University și un master la Cornell University. Primul ei roman, The Foreign Student (1998; Studentul străin, în pregătire la Humanitas Fiction) a câștigat Asian-American Literary Award for Fiction și a fost finalist la Discover Great New Writers Award oferit de Barnes&Noble. În 2003 publică cel de-al doilea roman, American Woman, care ajunge finalist la Pulitzer Prize pentru literatură 2004. Cu cel de-al treilea roman, A Person of Interest (2009), Susan Choi câștigă PEN/W.G. Sebald Award, acesta fiind de asemenea finalist la PEN/Faulkner Award, în anul publicării. În 2014 îi apare My Education, cu care câștigă Lamda Literary Award. Cel mai recent roman al său, Exercițiu de încredere (Trust Exercise; Humanitas Fiction 2021) e publicat în 2019 și câștigă National Book Award. Tot în 2019 apare și prima ei carte pentru copii, Camp Tiger. În 2020, împreună cu David Remnick, Choi a editat o antologie de proză scurtă cu titlul Wonderful Town: New York Stories from The New Yorker. În prezent, predă scriere creativă la Yale University.

Anna Ellory locuiește în Bath și a obținut masteratul în Scriere creativă la Bath Spa University, după ce, în trecut, a fost asistentă maternală.  Pentru scrierea romanului Scrisoarea pierdută de la Auschwitz, s-a inspirat din puținele relatări ale femeilor și copiilor care au trecut prin experiența Holocaustului. Al doilea roman al ei este The Puzzle Women.

STEPHEN KING este autorul-fenomen a peste 60 de cărți, devenite bestsellere internaționale. Printre cele mai recente titluri ale sale se numără If It Bleeds, The Institute (Institutul, Nemira, 2020), Elevation, The Outsider (Străinul, Nemira, 2019), Sleeping Beauties, scrisă împreună cu fiul său, Owen King (Frumoasele adormite, Nemira, 2018), și seria Bill Hodges: End of Watch (Mort la datorie, Nemira, 2018), Finders Keepers (Ce-am găsit al meu să fie, Nemira, 2017) și Mr. Mercedes (Nemira, 2015) – recompensat cu Edgar Award for Best Novel. Romanul său 11/22/63  (J.F.K. 22.11.63, Nemira, 2020) a fost inclus în top 10 cele mai importante cărți ale anului 2011 de publicația New York Times Book Review și a câștigat Los Angeles Times Book Prize la categoria Mystery/Thriller. Cărțile sale cult – seria The Dark Tower (Turnul întunecat, Nemira, 2019), It (Nemira, 2018), Pet Sematary (Cimitirul animalelor, Nemira, 2019) și Doctor Sleep (Nemira, 2019) – au stat la baza unor ecranizări celebre, iar It este astăzi filmul horror cu cel mai mare succes de casă din toate timpurile. Stephen King a primit PEN America Literary Service Award (2018), National Medal of Arts (2014) și National Book Foundation Medal for Distinguished Contribution to American Letters (2003). Trăiește în Bangor, Maine, împreună cu soția lui, scriitoarea Tabitha King.

Sylvie Germain (n. 1954), una dintre cele mai rafinate și apreciate scriitoare franceze, a studiat filosofia cu Emmanuel Levinas și a obținut doctoratul cu o teză despre chip, trans-gresiune și trans-figurare.
Primele ei romane, o saga familială (Le Livre des Nuits, 1985, și Nuit-d’Ambre, 1987) îi aduc și primele premii importante. După șapte ani petrecuți la Praga, unde a predat filosofia și franceza, publică Jours de colère (1989), recompensat cu premiul Femina în același an.
Apărut în 2005, Magnus este primit cu entuziasm de public și de critici, obținând premiul Goncourt al liceenilor și Goncourt, alegerea poloneză.
Dintre romanele și nuvelele publicate, mai amintim: Opéra muet (1989); La Pleurante des rues de Prague (1991); L’Enfant Méduse (1992) Vermeer: patience et songe de lumière (1993); Les Échos du silence; Couleurs de l’invisible (2002); Songes du temps (2003); L’Inaperçu (2008); Hors champ (2009); Le Monde sans vous (2011); Rendez-vous nomades (2012); Petites scènes capitales (2013); Le vent reprend ses tours (2019); Brèves de solitude (2021).
În 2013, Sylvie Germain este aleasă în Academia regală de limbă și literatură franceză a Belgiei, iar în 2016, i se decer-
nează premiul mondial Cino Del Duca.

Născută la Rejkjavik, profesor de istorie la Universitatea din Islanda, cu studii terminate la Sorbona pariziană, Auður Ava Olafsdóttir este unul dintre scriitorii remarcabili ai lumii nordice, şi aceasta în primul rând grație câtorva romane interesante, chiar dacă mai puțin cunoscute. Le Rouge vif de la rhubarbe (1998) şi L’Embellie (2004), primele romane ale autoarei, cel de-al doilea fiind distins cu premiul Tómasar Guðmundssonar, sunt urmate de alte trei – Rosa Candida (2010) – foarte apreciat peste tot în Europa, The Exception (2012), Ör (2016, distins cu Íslensku bókmenntaver ðlaunin, cel mai prestigios premiu lierar islandez, și cu Nordic Council Literature Prize, cel mai important premiu decernat unui scriitor din cele cinci țări scandinave).
Miss Islanda a fost recompensat cu premiul Médicis în 2019.

Poet, prozator, publicist, dramaturg și traducător, Ajdar Ol este un scriitor notoriu și un reprezentant marcant al generației ’80 din Azerbaidjan.
Deținător al premiului Cărții Naționale.
A publicat peste 30 de cărți. Piesele Molla Nasreddin și elefanții lui Emir Teymur, A fost odată… și Ultima scrisoare au fost montate pe scenele multor teatre din Azerbaidjan.
Povestirile „O poveste nouă despre Kadîr”, „Întâlnire cu ucigașul”, „Kemanceaua lui usta Yosif” au fost ecranizate.
Cărți semnate de Ajdar Ol au fost publicate în Iran, Turcia, Rusia, Polonia, Germania și Georgia.
Volumul de poezii Trăiește a fost recompensat cu Marele Premiu pentru poezie „Cuvântul de Aur” al Ministerului Culturii și Turismului din Azerbaidjan.
Povestirea „Maimuța comandantului de campanie” a obținut Marele Premiu „Mahmud Kashgari” în cadrul Concursului Internațional de Literatură din Țările Turcice (2012).

Publicată inițial în 1973, Femeie în punctul zero a fost tradusă în peste 35 de limbi și reeditată de nenumărate ori. Cartea spune povestea lui Firdaus, o deținută din penitenciarul de femei din Qanatir, consemnată de Saadawi în urma unei conversații din ultima zi de viață a acestei femei extraordinare. În celula sa, acuzată de crimă și condamnată la moarte, Firdaus vorbește despre viața ei, privind condamnarea ca pe o ușurare, ca pe o eliberare. Născută într-o familie dintr-un sat egiptean, Firdaus se confruntă cu nepăsarea și cruzimea în copilărie. Dorința ei de a avea acces la educație îi este ignorată de familie, și viața ei ia o altă turnură. 

Felul în care Saadawi expune direct și neșlefuit tratamentul brutal al societății față de femei este la fel de răsunător și de rezonant și astăzi. Acest roman clasic a devenit de-a lungul anilor o sursă de inspirație pentru nenumărate persoane din întreaga lume.

„După 40 de ani, rămâne la fel de actuală, de puternică și de necesară ca la data publicării. Firdaus este condamnată la moarte pentru crimă. Mândră și aparținându-și pe deplin, în ciuda necontenitei dureri și a trădărilor repetate, își povestește viața cu o zi înainte de a fi spânzurată. Textul este incredibil de vizual, ca un film expresionist în cuvinte. [...] Deși contextul ar putea părea specific societăților arabe, nucleul cărții are ecou dincolo de timp și de culturi.” The Guardian

„Când eram în închisoare, gardianul mi-a spus: «Dacă aș găsi un creion și o foaie de hârtie în celula ta ar fi mai periculos decât dacă aș găsi o armă». Nu-mi mai e frică de moarte, nu-mi mai e frică de închisoare.” declara Nawal El Saadawi pentru Reuters în 2018

Nawal El Saadawi a fost scriitoare, romancieră și luptătoare pentru drepturile femeilor, în Egipt și în afara granițelor. Născută în 1931, într-un sat de lângă Cairo, a scris primul roman la vârsta de 13 ani. După ce a absolvit Facultatea de Medicină din Cairo în 1955, cu specializarea în psihiatrie, a lucrat ca medic timp de doi ani. Din 1963 până în 1972, Saadawi a lucrat în guvernul egiptean ca Director General al Departamentului de Sănătate Publică. În această perioadă, a studiat la Columbia University, New York, unde a făcut un masterat în sănătate publică, finalizat în 1966. În 1972, însă, și-a pierdut slujba din cadrul guvernului în urma presiunilor politice, ca urmare a publicării cărții والجنــس املــرأة (Femeia și sexul). Revista Sănătatea, pe care a fondat-o și pe care a condus-o mai bine de trei ani, a fost și ea închisă. Din 1973 până în 1978, Saadawi a lucrat la Institutul pentru Literatură și Știință, concentrându-se pe opresiunea femeilor din lumea arabă. Cel mai cunoscut roman al său, Femeie în punctul zero a fost publicat în 1973 la Beirut.
În 1981, în urma criticilor aduse public regimului opresiv al președintelui Anwar Sadat, a fost arestată și închisă, fiind eliberată la o lună după asasinarea lui Sadat. În 1982 a înființat Asociația pentru Solidaritatea Femeilor Arabe, scoasă în afara legii în 1991. Cartea sa de memorii, النســا ســجن يف مذكــرات, (Memorii din penitenciarul de femei) a fost publicată în 1983. Timp de câțiva ani, în timpul regimului Mubarak, Saadawi a trăit în exil, predând la universități din Statele Unite și din Europa. S-a întors în Egipt în 1996. În 2004, a candidat la alegerile prezidențiale din Egipt cu o platformă electorală bazată pe drepturile omului și, cu precădere, o mai mare libertate a femeilor. Însă în iulie 2005 a fost nevoită să-și retragă candidatura din cauza persecuțiilor din partea guvernului.
Cărțile ei au fost traduse în peste 40 de limbi și sunt studiate la universități din întreaga lume. Nawal el Saadawi a încetat din viață pe 21 martie 2021.

Paula Hawkins a lucrat timp de 15 ani ca jurnalistă, înainte să-și încerce talentul ca scriitoare. Născută și crescută în Zimbabwe, Paula s-a mutat la Londra în 1989, unde locuiește și în prezent. Primul ei thriller, Fata din tren, a devenit un fenomen global, cu vânzări de 23 de milioane de exemplare în întreaga lume. Cartea, tradusă în peste 40 de limbi, a fost ecranizată cu succes în 2016, cu Emily Blunt în rolul principal.
Și cel de-al doilea thriller al său, În ape adânci, a fost bestseller internațional, petrecând douăzeci de săptămâni în topul Sunday Times al celor mai bune 10 cărți de ficțiune, dintre care șase săptămâni pe locul 1.
Ambele romane au apărut la Editura Trei.

M. J. Arlidge (n. 1974) lucrează de 20 de ani în televiziune, fiind specializat în producții dramatice. A produs și a scris scenarii pentru seriale polițiste de prime time pentru televiziuni britanice, printre care Silent Witness, Undeniable, The Little House și, cel mai recent, Innocent. În prezent, produce filme pentru rețele TV din Marea Britanie și SUA.
Trăiește în Hertfordshire cu soția și cei doi copii. Când nu scrie, joacă tenis sau devorează thrillere, cărți de istorie și biografii. Are o slăbiciune pentru filmele din seria James Bond și pentru bomboanele cu aromă de lemn dulce.
De același autor, la Editura Trei au apărut primele șapte romane din seria Helen Grace: Ghici cine moare primul (declarat cel mai bun roman polițist de debut din Marea Britanie în 2014), Ghici ce i în cutie, Casa păpușilor, Ghici care i mincinosul, Băiatul pierdut, De-a v-ați ascunselea și Mă iubește, nu mă iubește.

Jørn Lier Horst (n. 1970) a fost anchetator în cadrul poliției norvegiene. Și-a făcut debutul de scriitor de cărți polițiste în 2004, iar în prezent este considerat unul dintre cei mai importanți autori nordici de romane crime. Seria William Wisting a avut un succes deosebit, romanele fiind vândute în peste un milion de exemplare în Norvegia și traduse în 30 de limbi.
La Editura Trei au mai apărut Casa de vacanță (distins cu Premiul librarilor norvegieni), Câinii de vânătoare (The Riverton Prize, The Glass Key Award, Martin Beck Award) și Omul cavernelor (Premiul Petrona). Casa de vacanță și Câinii de vânătoare au stat la baza serialului norvegian Wisting, cu Sven Nordin şi Carrie-Anne Moss în rolurile principale.

Roslund & Hellström este formula sub care semnează împreună doi scriitori suedezi de romane polițiste: jurnalistul Anders Roslund, născut în 1961, și Börge Hellström (1957 – 2017), analist al sistemului infracțional din Suedia. Hellström, fost deţinut, s-a numărat printre fondatorii KRIS (Kriminellas Revansch i Samhället), o organizaţie care luptă pentru prevenirea infracţionalităţii. Capacitatea lor unică de a aduce laolaltă cunoștințe din interior despre realitatea brutală a vieții infracționale și critica socială severă i-au plasat în primele rânduri ale scriitorilor scandinavi de thrillere.
La Editura Trei au mai apărut romanele Trei secunde și Trei minute, semnate de Roslund & Hellström.