Literatură străină

Philippa Gregory, una dintre cele mai renumite scriitoare britanice contemporane de ficţiune istorică, s-a născut în Kenya în 1954. A studiat la Universitatea din Sussex, unde a obţinut o diplomă de licenţă în Istorie. Ulterior a devenit doctor în filologie la Universitatea din Edinburgh, cu o lucrare despre literatura secolului al VIII-lea. A lucrat o vreme ca jurnalist şi producător la BBC, însă pasiunea pentru istorie şi literatură a îndemnat-o să se dedice scrisului. Autoare extrem de prolifică, Philippa Gregory a publicat pînă în prezent peste douăzeci de romane, dintre care amintim: Surorile Boleyn, distins cu Premiul Parker Romantic Novel of the Year şi ecranizat de cîteva ori, Prinţesa statornică, Moştenirea Boleyn, Regina albă, Doamna apelor, Blestemul regelui şi Îmblînzirea reginei, apărute şi la Editura Polirom, unele în mai multe ediţii. Cărţile sale au fost traduse în numeroase limbi şi s-au bucurat de succes în întreaga lume.

PENELOPE FITZGERALD (1916–2000) a absolvit Somerville College, Oxford, și a lucrat ca jurnalistă la BBC în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. A început apoi să predea la o școală de artă dramatică, iar printre elevele ei s-au numărat Anna Wintour și Helena Bonham Carter. Într-o vreme, chiar a lucrat într-o librărie din Suffolk și a locuit pe o barcă – evenimente care par să fi stat la baza romanului Librăria (The Bookshop, 1978). Fitzgerald a debutat la 58 de ani, cu biografii de artiști, iar în 1977 și-a publicat primul roman, The Golden Child. Acestuia i-au urmat cărțile Offshore (câștigătoare a Booker Prize, 1979), Human Voices (1980), Innocence (1986), The Beginning of Spring (1988), The Gate of Angels (1990, nominalizată la Booker Prize), Floarea albastră (Nemira, 2017; The Blue Flower, 1995, premiată cu National Book Critics Circle Award). Autoarea a fost inclusă în topul The Times al celor mai importanți 50 de scriitori britanici de după 1945.

NICK BRADLEY s-a născut în Germania în 1982 și a copilărit în Marea Britanie, în Bath. După ce și-a luat masterul în literatură, a plecat în Japonia – „doar pentru un an“ –, pentru a preda limba engleză prin programul Japan Exchange and Teaching. După un periplu japonez în care a fost profesor de engleză și japoneză, a lucrat ca traducător de jocuri video pentru companii precum Nintendo, ca jurnalist de călătorie și fotograf, s-a întors în Anglia zece ani mai târziu și s-a înscris la cursurile de masterat ale Universității East Anglia, absolvind, în 2016, cu o diplomă în scriere creativă. În 2020 își încheie studiile doctorale la aceeași universitate, cu o teză despre imaginea pisicii în literatura japoneză. În septembrie 2020 publică romanul său de debut Pisica și orașul (The Cat and the City; Humanitas Fiction, 2021), care ajunge la scurtă vreme de la lansare BBC Radio 2 Book Club Pick și este numit de Independent unul dintre cele mai bune debuturi ale anului 2020. A fost nominalizat, tot în 2020, la Not the Booker Prize și în 2021 la Dublin Literary Award. Este tradus în peste zece limbi.

Cel mai important eseist și prozator baroc al secolului XVII spaniol, BALTASAR GRACIÁN (1601–1658) își publică cele două capodopere, Oracolul manual și Criticonul, în condiţii de cvasiclandestinitate faţă de regulile ordinului iezuit, al cărui membru a fost. A semnat cu pseudonime, și viaţa și-a încheiat-o în condiţii de izolare penitenţială. A intenţionat să realizeze portretul omului desăvârșit în condiţiile complexe ale societăţii mundane a vremii sale. Omul superior, la Gracián, nu este, ci se face, personalitatea, în viaţă și în postumitate deopotrivă, este o totalitate integrativă și dinamică, urmând un traseu „epic“ prin excelenţă. E vorba, așadar, nu de un concept abstract al individului, ci de un ideal care îmbrăţișează deopotrivă abstracţiile și omul viu, ideal ce personifică lumea înconjurătoare și pe el însuși. O demonstraţie romanescă a acestor premise teoretice era deci încununarea firească a operei lui Gracián, care ajunge astfel să elaboreze Criticonul în virtutea unui veritabil destin creativ. Schopenhauer îi intuise clar valoarea: „Cunosc trei opere alegorice de largă respiraţie: prima, în care aluzia e limpede și mărturisită, este incomparabilul Criticón al lui Baltasar Gracián, bogată ţesătură de alegorii ingenioase, înlănţuite între ele; sub o formă plăcută, ele împărtășesc înalte adevăruri morale, cărora le conferă și evidenţă de ordin intuitiv, autorul uimindu‑ne și prin bogăţia inventivităţii sale. Celelalte două opere, în care alegoria este mascată, sunt Don Quijote și Gulliver în Lilliput.“

LOIALITĂŢI ÎMPĂRŢITE, IUBIRI IMPOSIBILE, EROISM DINCOLO DE LIMITE

BESTSELLER INTERNAŢIONAL

SPADA REGILOR este al doisprezecelea roman din seria de succes Ultimul regat scrisă de Bernard Cornwell, o cronică a istoriei Angliei de la începuturile sale, „la fel de captivantă ca Urzeala tronurilor, dar inspirată din evenimente reale“ (The Observer), serie care a stat la baza unui excepţional serial de televiziune realizat de BBC.

ANGLIA ESTE ÎN PLINĂ FRĂMÂNTARE, o în timp ce vikingii şi saxonii se luptă pentru teritoriu. Se zvoneşte că regele e pe moarte, iar ţara aşteaptă un succesor la tron. O ciocnire violentă pe mare îl obligă pe războinicul Uhtred să-şi conducă oamenii din fortăreaţa sa din Northumbria la Londra şi să se arunce în epicentrul furtunii. Doi regi pretind tronul rămas gol, iar un nou regat nu se poate naşte fără vărsare de sânge. Spada lui Uhtred îl va lăsa pe unul din ei mort, iar pe celălalt îl va face rege. Dar este greu să ştii care e voinţa zeilor...

JAMES MEEK s-a născut în 1962, la Londra, şi şi-a petrecut copilăria în Scoţia, la Dundee. Are un masterat în literatură engleză de la Edinburgh University şi unul în jurnalism de la City University din Londra. Şi-a început cariera jurnalistică în 1985, iar reportajele sale din cele mai fierbinţi zone ale globului i-au adus numeroase distincţii britanice şi internaţionale. Între 1991 şi 1994 a fost corespondent al ziarului Guardian la Kiev, unde a învăţat limba rusă, iar în 1994 s-a mutat la Moscova, unde a lucrat în biroul ziarului britanic, al cărui şef a devenit în 1998. În 1999 s-a întors la Londra, ocupând diferite poziţii în redacţia ziarului Guardian. În toamna lui 2001 a fost trimis de ziar în Afganistan, de unde a transmis reportaje despre războiul împotriva talibanilor şi eliberarea Kabulului. Au urmat reportaje incendiare din Irak şi de la Guantánamo Bay. În 2006 renunţă la cariera de jurnalist în favoarea scrisului. James Meek a publicat două volume de povestiri – Last Orders (1992), The Museum of Doubt (2000) – şi cinci romane: McFarlane Boils the Sea (1989), Drivetime(1995), Un gest de iubire (The People's Act of Love, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2011), recompensat în 2006 cu Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize şi nominalizat la Booker Prize, Începem coborârea (We Are Now Beginning Our Descent, 2008; Humanitas Fiction, 2011), distins cu Premiul Prince Maurice şi Invaziile inimii (The Heart Broke In, 2012). | www.jamesmeek.net

foto: Caroline Gillet

Doar unul din cincisprezece oameni are puterea, norocul şi inteligenţa de a supravieţui în închisoarea japoneză Changi, aflată în extremitatea estică a insulei Singapore. Şi deasupra tuturor se află cel supranumit Împăratul, un caporal american care caută pe toate căile şi folosindu-şi toate aptitudinile să-i domine atât pe prizonieri, cât şi pe cei care îi ţin captivi. Armele sale sunt curajul, profunda cunoaştere a naturii umane, precum şi pragmatismul şi simţul afacerilor într-o societate japoneză care, asemenea celei britanice, este structurată cu stricteţe pe clase, dar este legată de un cod al onoarei falimentar.

Inspirat din propria experienţă dramatică trăită în captivitate, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Changi, romanul de debut al lui James Clavell, este o poveste despre supravieţuire scrisă în stilul inimitabil al celebrului autor de mai târziu al monumentalului bestseller Shōgun.

„O poveste plină de suspans, teribil de captivantă.“ Ian Fleming

„Changi este cel mai bun roman în limba engleză care s-a născut din lagărele japoneze de prizonieri de război... James Clavell este un povestitor înnăscut. Poveştile lui sunt complicate şi captivante. Eşti disperat să afli ce se va întâmpla cu aceste personaje pentru că ele îţi amintesc de oameni pe care îi ştii din propria viaţă şi propriile experienţe, aflaţi în circumstanţe ciudate, uneori îngrozitoare.“ John Simpson

PAUL CHETREANU-DON s-a născut la 30 aprilie 1985 în Cluj-Napoca. Este un fost jucător profesionist (campion naţional şi selectat în mai multe rânduri în lotul naţional) şi antrenor de baschet, actualmente președinte al unui club sportiv, organizator al unor concursuri de atelaje canine (Cupa Beliş, Cupa Clujului), cantautor, psihoterapeut, conferențiar, publicist şi scriitor, un adevărat „Homo Universalis” (Oliviu Crâznic). A absolvit în 2004 Colegiul Național „George Coșbuc” din Cluj-Napoca, limba germană matern. A cochetat cu Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca a Universității Babeș-Bolyai, însă nu a absolvit. A terminat Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și cea de Educație Fizică și Sport, ambele în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind licențiat în ambele. Masteratul l-a absolvit în cadrul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației în „Psihologie Clinică, Consiliere Psihologică și Psihoterapie”. În prezent lucrează ca psihoterapeut, având formări profesionale în „Psihoterapie Pozitivă”, „Hipnoză Ericksoniană” și „Terapia cognitiv-comportamentală”, fiind și formator în „Psihoterapie Pozitivă”. A publicat șase volume de poezii: Conglomerat al morții, Eu sunt… un visător malign, Exilul iubirii, Priviri dinspre mine înspre mine, Răstignirea timpului, Pierdut într-un an de poezie și o carte de psihologie, Convorbiri din intimitate, în cadrul Editurilor Eikon și Școala Ardeleană.

GONÇALO M. TAVARES s-a născut în 1970, în Luanda. Este scriitor și profesor universitar, în prezent predând epistemologie la Universitatea din Lisabona. A publicat volume de poezii (Livro da dança, 2001; 1, 2004; Investigaçoes geométricas, 2005), proză scurtă (Biblioteca, 2004; Água, cao, cavalo, cabeça, 2006, distins cu Grande Prémio de Conto „Camilo Castelo Branco” da Associação Portuguesa de Escritores; Histórias falsas, 2014), piese de teatru (A colher de Samuel Beckett e outros textos, 2002; O homem ou é tonto, ou é mulher, 2003) și eseuri (Atlas do corpo e da imaginaçao, 2013). Printre romanele sale se numără, alături de titluri ca Matteo perdeu o emprego (2010) sau Uma viagem a Índia (2010, distins, printre altele, cu Prémio Literário Fernando Namora și Grande Prémio de Romance e Novela da Associação Portuguesa de Escritores în 2011), volumele din seria O reino (Regatul): A máquina de Joseph Walser (2003), Um homem: Klaus Klump (2003), Jerusalém (2004, distins cu Prémio Ler/Millennium-BCP în 2004, Prémio José Saramago în 2005 și Prémio Portugal Telecom de Literatura în 2007), Aprender a rezar na era da técnica (2007). Unele dintre scrierile sale, cum ar fi A perna esquerda de Paris seguido de Roland Barthes e Robert Musil (2004) sau seria O Bairro (Cartierul), cuprinzând titlurile O Senhor Valéry (2002), O Senhor Henri (2003), O Senhor Brecht (2004), O Senhor Juarroz (2004), O Senhor Calvino (2005), O Senhor Kraus (2005), O Senhor Walser (2006), O Senhor Breton (2008), O Senhor Swedenborg (2009) și O Senhor Eliot (2010), îmbină elemente ale mai multor genuri literare, aflându-se adesea la granița dintre narativ și liric sau dintre ficțiune și aforism. Cărțile sale au fost traduse în aproape 50 de limbi.

LEON-IOSIF GRAPINI (n. 3 mai 1961, comuna Şanţ, judeţul Bistriţa-Năsăud). Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 1983; Facultatea de Geografie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 2001. Volume: Livada cu poeme, versuri, 1997 – Premiul „George Florin Cozma”, pentru debut, al revistei „Viaţa armatei”; Aripi de întuneric, versuri, 1999; Gândurile trupuri, versuri, 2000; Cetatea cu nebuni, proză scurtă, 2000; ediţia a II-a, 2012; Capătul lumii, roman, 2004 – Premiul Clubului Lions pentru proză, 2005; ediţia a II-a, 2011; Memorialul Cetăţii, roman, 2010 – Premiul „Liviu Rebreanu” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2011; Capăt de linie, proză scurtă, 2012 – Premiul INTERART al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2013 şi Premiul III la cea de-a XXX-a ediţie a Concursului Naţional de Proză „Liviu Rebreanu”, 2012; Viața, de la capăt, roman, 2018 – Premiul „Laureat al Zilelor prozei” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2019. A publicat poezie și mai ales proză în peste treizeci de reviste literare. Este cuprins în mai multe dicționare și antologii.

Leigh Bardugo este autoare de romane fantasy, #1 bestselleruri New York Times, și creatoarea Grishaverse (acum pe Netflix), care cuprinde trilogia Grisha, duologia Banda celor șase ciori, The Language of Thorns și Regele cicatricilor.
Leigh Bardugo s-a născut la Ierusalim, a crescut în Los Angeles şi a absolvit Universitatea Yale. A lucrat în publicitate, jurnalism şi, mai recent, s-a specializat în make-up şi efecte speciale.
În prezent, locuieşte şi scrie la Hollywood. Este membră a trupei Captain Automatic.
De aceeaşi autoare, la Editura Trei au apărut volumele trilogiei Grisha: Regatul Furtunilor și Regatul Luminilor, Banda celor șase ciori, Răzbunarea ciorilor, Regele cicatricilor și A noua casă.

Leigh Bardugo este autoare de romane fantasy, #1 bestselleruri New York Times, și creatoarea Grishaverse (acum pe Netflix), care cuprinde trilogia Grisha, duologia Banda celor șase ciori, The Language of Thorns și Regele cicatricilor.
Leigh Bardugo s-a născut la
Ierusalim, a crescut în Los Angeles şi a absolvit Universitatea Yale. A lucrat în publicitate, jurnalism şi, mai recent, s-a specializat în make-up şi efecte speciale.
În prezent, locuieşte şi scrie la Hollywood. Este membră a trupei Captain Automatic.
De aceeaşi autoare, la Editura Trei au apărut volumele trilogiei Grisha: Regatul Umbrelor, Regatul Furtunilor și Regatul Luminilor, Răzbunarea ciorilor, Regele cicatricilor și A noua casă.

Jo Nesbø (n. 1960) este muzician, compozitor și economist, precum și unul dintre cei mai apreciați autori de romane polițiste din întreaga lume. Cărțile lui au fost traduse în 50 de limbi, s-au vândut în peste 50 de milioane de exemplare și au fost recompensate cu numeroase premii internaționale, printre care The Riverton Prize, CWA International Dagger Award, The Glass Key Award. Jo Nesbø este autorul celebrei serii Harry Hole, precum și al seriei pentru copii Doctor Proctor (Pandora M). După al șaptelea roman al seriei Harry Hole, Snomannen, a fost realizat filmul Omul de zăpadă, iar romanul Vânătorii de capete a stat la baza filmului cu același nume, lansat în 2011 și nominalizat, printre altele, la Premiul BAFTA pentru cel mai bun film străin.
La Editura Trei, au apărut romanele Fiul, Vânătorii de capete, duologia Sânge pe zăpadă și Soare în miez de noapte, precum și primele cinci volume din seria Harry Hole: Liliacul, Cărăbușii, Pasărea cu piept roșu, Nemesis și Steaua diavolului.

Burhan Sönmez (n. 1965) a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat. A colaborat la mai multe reviste și ziare, cu articole pe teme culturale și politice. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Sociala, Cultura și Arta (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioada mai lungă în Marea Britanie.
În 2009 i-a apărut primul roman, Kuzey (Miazanoapte), urmat în 2011 de Masumlar (Păcate și inocenți, recompensat cu premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prețioase distincții literare din Turcia). Cel de-al treilea roman al său, Istanbul Istanbul, publicat în 2015, i-a adus Premiul EBRD pentru Literatură în 2018. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în același an. Cărțile sale au fost traduse în 36 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul.

Patrick Ness s-a născut în 1971, într-o bază militară unde tatăl său era sergent instructor. A locuit în Hawaii până la 6 ani, apoi încă 10 ani în statul Washington. A studiat literatura engleză la University of Southern California. În 1997, i-a apărut prima povestire în revista Genre și de atunci n-a mai renunțat la scris. „Măcar 1 000 de cuvinte pe zi – orice s-ar întâmpla.“
În 2008 a publicat Vocea pumnalului, prima carte pentru tineri care i-a adus faima internaţională, urmată de celelalte două părţi din trilogia Pe tărâmul haosului și de romanele Chemarea monstrului (Editura Trei, 2015) și More Than This (2013). A scris și literatură pentru adulți: The Crash of Hennington (2003), Topics About Which I Know Nothing (2005), The Crane Wife (2014).

Alejo Carpentier, figură emblematică a literaturii secolului al XX-lea, se naște în 1904, la Havana, în Cuba, ca fiu al unui arhitect francez și al unei profesoare de limbi străine, de origine rusă. La vârsta de doisprezece ani se mută cu familia la Paris, unde, sub îndrumarea mamei sale, se dedică studiului muzicii.

Revenit în Cuba, începe studii de arhitectură, abandonate ulterior. Lucrează ca jurnalist și se implică în mișcări politice de stânga, ceea ce duce la arestarea sa. Se refugiază apoi în Franța, unde intră în contact cu grupul suprarealiștilor; în aceeași perioadă, în urma unor călătorii în Spania, își descoperă fascinația pentru stilul baroc. Nu revine definitiv în țara natală decât după 1959, odată cu victoria Revoluției Cubaneze, și va primi o serie de însărcinări pe linie culturală și diplomatică. Moare la Paris în 1980.

Tatiana Tolstaia s-a născut în 1951 la Sankt Petersburg (pe atunci, Leningrad), într-o familie de scriitori din care au făcut parte și Lev și Aleksei Nikolaevici Tolstoi.

După obținerea diplomei în limbi clasice la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg, Tatiana lucrează câțiva ani într-o editură din Moscova, iar pe la mijlocul anilor 1980 începe să publice povestiri în revistele literare ale vremii. Spre sfârșitul anilor 1980 pleacă în Statele Unite, unde predă, vreme de un deceniu, la câteva universități importante, după care revine în Rusia.

Cunoscută pentru eseurile caustice asupra vieții rusești contemporane, Tatiana Tolstaia devine corealizator al unui popular talk-show pe teme culturale și politice. Scrierile ei au apărut în publicații consacrate, precum The New Yorker și The New York Review of Books.

Marzana și prietena ei cea mai bună, Nialla, se plictisesc. Într-un oraș în care regulile obișnuite nu se aplică, s-ar crede că aventura e prezentă peste tot. Totuși, lor nu li se întâmplă nimic interesant. Însă, atunci când părinții Marzanei sunt cooptați pentru a ajuta la rezolvarea unui caz de răpire greu de înțeles, Marzana și Nialla au parte de acțiune din belșug—doar că nu trebuie să se afle că s-au implicat în această poveste.

Ele adună în jurul lor un grup de copii-detectivi cu abilități speciale—inclusiv un magician, un maestru al camuflării și fiica-fantomă a unui căpitan de vas—pentru a lua parte la teribila cursă contracronometru: suma cerută pentru răscumpărare e imposibil de plătit, iar termenul-limită se apropie!

Dar, într-un loc în care nimic nu e ceea ce pare a fi—de la arhitectura care se schimbă peste noapte, la profesorul suplinitor de matematică și chiar la părinții Marzanei—devine repede clar că până și răpirea ar putea să aibă alte substraturi. Sunt multe enigme de dezlegat și multe lucruri de descoperit despre familiile lor și despre ei înșiși, iar tinerii detectivi nu au timp de pierdut!

„Nodul Tâlharului este plin de enigme și de răsturnări de situație surprinzătoare.” — Washington Post KidsPost

„Intrigi, doritori de aventură curajoși și niște fier suspect de ingenios... Cititorii cu spirit de observație se vor bucura să strângă laolaltă indiciile pentru a descâlci nodurile alături de membrii Nodului... O poveste fascinantă și complexă despre prietenie și o misiune de salvare.” — Kirkus, STARRED review

„Un joc de inteligență cu adevărat întortocheat, plin de puzzle-uri, piste false și aventură, bine echilibrat în ceea ce privește ponderea emoțională, perfect pentru publicul aflat la vârsta gimnaziului... Poveștile din Nagspeake ale lui Milford sunt întotdeauna o încântare, dar aceasta, cu subiectul ei dens și inteligent, cu o creștere emoțională încurajatoare și un cadru dinamic, strălucește puternic.” — Booklist, STARRED review

„O adăugire merituoasă în cadrul deja consacrat al Hanului Pungașilor, care va atrage noi cititori... Pasajele descriptive scrise de Milford sunt o încântare.”   — The Bulletin of the Center for Children's Books

Milo, copilul adoptat al administratorilor unui han frecventat de contrabandiști, așteaptă cu nerăbdare bucuria aceea specială care se instalează înaintea sărbătorilor de iarnă. Dar nu e deloc zăpadă, și e greu să intri în atmosfera vacanței de iarnă atunci când tot ce ai la îndemână e o amărâtă de chiciură. Apoi mai e și solitarul musafir de la hanul părinților săi, un student la Arte care pare hotărât să nu plece de la han până nu desenează absolut toate vitraliile. 

Milo nu își dorește decât o vacanță de iarnă la fel ca cea de anul trecut, când casa lor era plină de musafiri secretoși și mistere neașteptate. Nu există însă nicio șansă ca toate lucrurile acelea să se întâmple din nou. Dar chiar atunci se aude soneria…

E iarnă la Greenglass House și, de obicei, vechiul han al contrabandiștilor este liniștit în acest anotimp. Milo, copilul adoptiv al administratorilor hanului, plănuiește să-și petreacă vacanța relaxându-se. Dar în prima noapte înghețată a vacanței, pe neașteptate, a sunat clopoțelul de la recepție.

Încă o dată. Și încă o dată. Curând, casa lui Milo se umple de oaspeți ciudați, secretoși, fiecare dintre ei având câte o poveste stranie care, într-un fel sau altul, se leagă de han. Pe măsură ce obiectele încep să dispară și spiritele să se încingă, Milo și Meddy, fiica bucătarului, trebuie să descifreze indiciul și să descurce ițele unor mistere tot mai adânci pentru a afla adevărul despre Greenglass House și despre ei înșiși.

Povestea din seria de romane polițiste de succes internațional are loc în Berlinul anilor ’20-’30, debutând în anul 1929, când comisarul Gereon Rath face cunoștință cu frenezia metropolei. Cocaină, cluburi de noapte ilegale, bătăi motivate politic, pe străzi, o viață trăită la limită. Tânărul și ambițiosul comisar Gereon Rath se alătură Departamentului Moravuri și își bagă nasul într-o anchetă de omucidere fără să-și dea seama că astfel a deschis cutia Pandorei… Romanul a stat la baza serialului de televiziune german ,,Babylon Berlin” în 2016 și a fost publicat ca o serie de piese radio în opt episoade în 2018.

„Prin romanul său polițist, Volker Kutscher reușește să creeze un portret opulent al moravurilor vremii.” (,,Der Spiegel”)

Cinci zile fără internet. O evadare din stresul digital. Detoxifiere digitală. Acesta este proiectul unui grup de tineri care călătoresc la un fost hotel de pe muntele Watzmann, aflat la o altitudine de 2000 de metri. Dar a doua zi unul dintre ei dispare și este găsit maltratat la scurt timp după aceea. Acum începe o călătorie proastă pentru toată lumea, aparent fără ieșire. Pentru că sunt offline și nu pot cere ajutorul nimănui.

„N-ai nevoie de semn de carte când citești thrillerele lui Arno Strobel pentru că nu le poți lăsa din mână! Sunt captivante și-ți dau palpitații!” (Sebastian Fitzek)

La cincizeci și șase de ani, Suhanov își contemplă realizările. Este redactorul-șef al unei reviste de artă, căsătorit cu dragostea vieții lui, are un apartament de lux și un raft de cărți publicate. În seara unui eveniment de ținută, o jurnalistă îl acuză de ipocrizie, părere împărtășită de propria fiică. Soția pleacă fără să-l anunțe, lăsându-l fără mașina de lux cu șofer angajat. Iar la ieșire, se întâlnește cu un vechi cunoscut din viața lăsată în urmă cu mulți ani înainte. La redacție, se vede depășit de istorie, anchilozat în militantismul hrușciovian, incapabil să se adapteze la glasnost și perestroika. Toate acestea declanșează în Suhanov o trezire a conștiinței, manifestată prin suprapunerea amintirilor peste prezent, a visului peste realitate, a delirului peste tot mai firavele stări de luciditate. Care este adevărul despre moartea tatălui său? Care a fost momentul în care și-a schimbat crezul și vocația artistică pe un trai confortabil și ascensiune socială?

Viața din visele lui Suhanov este un roman politic, un roman despre prietenie și morală, despre artă, dar și un mare roman de dragoste.

Iată un roman contemporan atât de bun, încât am simțit nevoia să cumpăr zece exemplare și să le trimit prietenilor... Cu ecouri din Nabokov și Bulgakov, este un strălucit debut în ficțiune, o carte care ne reamintește ce contribuție superbă a avut și încă are tradiția rusă la arta literară, în comparație cu propriul nostru univers literar arid, aflat în cădere liberă. The Independent

Cum am avut norocul să ajung aici, să fiu în viață, când atât de mulți alții nu mai sunt? Ar fi trebuit să mor... Dar iată-mă aici.

1945. Supraviețuitoare a brutalității unui lagăr de prizonieri nazist, Marta Nederman are șansa de a scăpa cu viață. În procesul ei de vindecare după traumele suferite, îl întâlnește pe Paul, un soldat american care îi dă speranța unui viitor mai fericit. Dar planurile lor de a se întâlni la Londra sunt distruse când avionul lui Paul se prăbușește.

Îndurerată și însărcinată, Marta se căsătorește cu Simon, un diplomat britanic care are grijă de ea, și întrezărește bucuria pe care o pot aduce o casă și o familie. Dar fericirea ei este amenințată când află că un spion comunist a infiltrat serviciile de informații britanice și că singura persoană care poate scoate la lumină trădătorul este legată de trecutul ei.

Continuare a acțiunii din romanul Iubita comandantului, descriind o perioadă de mari tulburări și schimbări, Soția diplomatului este o poveste despre supraviețuire, iubire și eroism, care dovedește imensa putere și rezistență a femeilor.

„Fanii romanelor istorice se vor bucura de o carte frumoasă.“ Publishers Weekly

„... bine construit, nu-l poți lăsa din mână.“ Birmingham Jewish Weekly

„... poveste intensă și profundă despre loialitate, datorie și trădare.“ Good Book Guide

KIERA CASS a absolvit  Universitatea Radford unde a studiat muzica, teatrul, comunicarea şi istoria. A început să scrie ca o formă de terapie în urma unei tragedii petrecute în oraşul ei, dar a avut surpriza de a descoperi că scrisul este adevărata ei vocaţie.

În prezent locuieşte în Blacksburg, Virginia, împreună cu familia.

În timpul liber îi place să citească, să danseze, să posteze filmuleţe pe YouTube şi să mănânce cantităţi uriaşe de prăjituri.

Decembrie 1943. În anii dinaintea ascensiunii la putere a lui Hitler, cabana de vară a familiei Gerber răsuna de râsete. Acum, când nămeții acoperă Pădurea Neagră, disidenta germană Franka Gerber este singură și lipsită de speranță. Ardoarea și brutalitatea regimului nazist i-au spulberat patria, răpindu-i atât tatăl, cât și fratele și lăsând-o pradă disperării.

La un moment dat însă, descoperă un aviator în uniformă germană care zace fără cunoștință pe zăpadă, cu parașuta fluturând în vânt. Se hotărăște să-l salveze, așa că tânăra îl duce în cabana izolată a familiei sale, în ciuda urii față de regimul pe care-l reprezintă bărbatul. Dar când se dovedește că el nu este cine pare a fi, Franka începe o cursa contracronometru pentru a dezlega misterul adevăratei lui identități. Legătura lor fragila devine strânsă și, totodată, periculoasă. Vânați de Gestapo, pot avea suficientă încredere unul în celălalt pentru a-și uni forțele într-o misiune ce ar putea schimba soarta războiului și chiar viața lor?

„Trandafirul Alb, Pădurea Neagră este, în același timp, un poem liric, o lecție incomodă de istorie și un thriller captivant, care îl va ține pe cititor vrăjit de la început până la sfârșit.” Flora J. Solomon, autoarea cărții A Pledge of Silence

„Multe pot fi lăudate în Trandafirul Alb, Pădurea Neagră de Eoin Dempsey, dar pentru mine cartea aceasta se remarcă din nenumăratele ficțiuni de război prin simplitatea poetică. Romanul nu se întinde pe toată durata conflictului, pe diverse continente și nu are o listă uriașă de personaje. Este povestea unui tânăr, a unei tinere și a curajului de a schimba soarta unui război.” Aimie K. Runyan, autoarea bestsellerului Daughters of the Night Sky

***

O fermecătoare și captivantă reinterpretare a poveștii Frumoasa și Bestia, cu personaje credibile și amuzante, și, totodată, cu întorsături de situație la tot pasul.

Pentru Harper, nimic n-a fost ușor vreodată. Cu tatăl dispărut, mama pe moarte și fratele care o subestimează tot timpul din pricina paraliziei cerebrale de care ea suferă, fata a învățat să fie dură ca să supraviețuiască. Atunci când încearcă să salveze o străină pe străzile din Washington DC, tânăra este transportată într-o lume magică.

Harper nu știe unde se află acum sau ce să creadă. Un prinț? Un blestem? Un monstru? În vreme ce petrece tot mai mult timp alături de Rhen în acest tărâm fermecat, fata reușește să priceapă care e miza. Și pe măsură ce Rhen începe să înțeleagă că Harper nu e doar o altă fată pe care trebuie s-o cucerească, speranța încolțește iar în el. Însă puteri nemaiîntâlnite caută să distrugă regatul Emberfall… și va fi nevoie de mult mai mult decât de distrugerea unui blestem pentru a-i salva pe Harper, pe Rhen și pe oamenii acestuia de la nimicire.

CÂND UN REGAT ESTE BLESTEMAT... DRAGOSTEA TREBUIE SĂ ÎNFLOREASCĂ

„O antrenantă și originală reinterpretare a poveștii Frumoasa și bestia. Absolut fermecător... Plin de personaje proaspete și aprige, magie sângeroasă și acte de curaj de-a dreptul impresionante.”- Stephanie Garber, autoarea seriei Caraval

„Înduioșător, profund și romantic.” - Jodi Meadows, coautoarea seriei The Lady Janies

„Nu mi-am mai putut scoate din minte această originală și plină de suspans interpretare a poveștii Frumoasa și bestia.”- Sara Holland, autoarea seriei Everless

„O aventură fără oprire, plină de intensitate și suspans.” - Wendy Higgins, autoarea seriei Sweet

„Întunecată și splendidă, plină de aventuri sălbatice.” - Alexandra Christo, autoarea cărții To Kill a Kingdom

Născut în Noua Zeelandă şi stabilit în Australia, Graeme Simsion este, după cum se descrie el însuşi, autor de scenarii, povestiri, romane şi piese de teatru. Este specialist în data modeling, un domeniu software cu atît de multe necunoscute în viaţa de zi cu zi, încît scriitorul a avut nevoie de propria firmă de consultanţă ca să-i expliciteze posibilităţile. Proiectul Rosie, titlul care i-a adus celebritatea, s-a vîndut în mai bine de patru milioane de exemplare în întreaga lume. A mai publicat romanele The Best of Adam Sharp (2016), Two Steps Forward (2017) şi The Rosie Result (2019). Graeme Simsion trăieşte în prezent în Melbourne (Australia), alături de Anne Buist, psihiatru şi romancier, şi de cei doi copii ai lor.

John Ernst Steinbeck Jr. s‑a născut la 27 februarie 1902 în Salinas, California. A urmat cursurile Universităţii Stanford şi a debutat în 1929 cu romanul Cupa de aur, al cărui protagonist este piratul Henry Morgan. În 1932 a publicat volumul de nuvele Păşunile Raiului, inspirat din viaţa fermierilor din Valea Salinas. Un an mai tîrziu, i‑a apărut romanul Către un zeu necunoscut, iar în 1935, Cartierul Tortilla, urmate de Nehotărîţii sorţi ai bătăliei (1936) şi clasicul Şoareci şi oameni (1937), ecranizat în repetate rînduri. În 1938 a văzut lumina tiparului volumul de nuvele Valea lungă. Pentru Fructele mîniei (1939) i s‑a decernat Premiul Pulitzer. În următoarele două decenii a publicat Luna a apus (1942), Strada Sardinelor (1945), Autobuzul rătăcit (1947), Perla (1947), La răsărit de Eden (1952), cartea sa cea mai îndrăgită, Joia dulce (1954), Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea (1957) şi Iarna vrajbei noastre (1961). În 1962, în urma unui lung periplu prin 40 de state americane în compania căţelului său, Charley, a scris volumul Călătorii cu Charley. În acelaşi an i s‑a decernat Premiul Nobel pentru Literatură. John Steinbeck a încetat din viaţă în 20 decembrie 1968.

Anton Pavlovici Cehov, una dintre figurile marcante ale literaturii ruse a secolului al XIX-lea, s-a născut la 17/29 ianuarie 1860, în oraşul Taganrog. Între anii 1867 şi 1879 face studii primare şi secundare în oraşul natal, manifestînd o puternică pasiune pentru teatru şi scris. În 1879, cu o bursă primită din partea primăriei oraşului Taganrog, se înscrie la Facultatea de Medicină a Universităţii din Moscova, pe care o absolvă în 1884. Între timp, pentru a-şi ajuta familia, care întîmpină mari dificultăţi financiare după falimentul afacerii tatălui, începe colaborarea cu cîteva reviste umoristice, unde publică schiţe, povestiri, anunţuri, reclame şi parodii. În 1884 îi apare prima carte, Basmele Melpomenei, ce reuneşte un număr de şase povestiri. Urmează În amurg (1887) şi prima sa piesă de teatru, Drama Ivanov, reprezentată în premieră pe 5 octombrie 1887, la Moscova. În 1889, la Sankt-Petersburg, apare volumul Copiii. Povestiri de Anton Cehov. În 1896 are loc premiera piesei Pescăruşul, urmată de Unchiul Vanea (jucată pentru prima dată în 1899), Trei surori (cu premiera pe 31 ianuarie 1901) şi Livada de vişini (reprezentată în premieră pe 17 ianuarie 1904). Încă din timpul vieţii i se tipăreşte ediţia de Opere, apărută în zece volume, între anii 1899 şi 1902. Grav bolnav de tuberculoză, se stinge în staţiunea Badenweiler din Germania, pe 2 iulie 1904, la vîrsta de patruzeci şi patru de ani.