Moderni & contemporani

Romanul a obtinut, in 2014, Prix Méditerranée Etranger si Premio Mandarache.

" Am scris aceste pagini asa cum se redacteaza o constatare sau un curriculum vitae, cu titlu documentar si, fara indoiala, pentru a sfarsi cu o viata care nu este a mea. Evenimentele pe care le-am evocat pana la varsta de 21 de ani le-am trait in transparenta - acest procedeu ce consta in a face sa defileze intr-un plan indepartat peisaje, in timp ce actorii raman nemiscati pe platourile studioului de filmare. As dori sa ilustrez aceasta impresie pe care multi altii au resimtit-o inaintea mea: totul se desfasura in transparenta si nu-mi puteam trai viata." (Patrick Modiano)

„Una dintre cele mai intense si mai emotionante experiente de lectura din viata mea. Un roman remarcabil, armonios, perfect conceput, minunat scris.” (Alberto Manguel)

„Bat Parisul în lung şi-n lat de jumătate de secol, astfel că fiecare cartier îmi evocă anumite lucruri, anumite întâlniri, adesea rămase fără viitor. În memoria mea totul se amestecă: locurile şi persoanele, amintirile intime, lecturile. Nu prefer anumite zone, ci pur şi simplu uneori am ciudata senzaţie că aş putea să dau peste nişte oameni pe care i-am văzut cu decenii în urmă, împietriţi şi rămaşi la vârsta şi înfăţişarea de atunci, aşa cum se suprapun spaţiile-timpuri în unele romane SF.“ (Patrick MODIANO)

Recunoscut in intreaga lume, Jostein Gaarder nu doar ca a fost el insusi multiplu premiat, dar, in 1997, a initiat Premiul Sofia pentru mediu si dezvoltare, inspirat de eroina romanului sau, ce recunostea implicarea activa in societatea contemporana, un alt interes al scriitorului.

Reflecția metaliterara este o caracteristica majora a operei lui J.M. Coetzee, iar romanul de fața o ilustreaza stralucit. Aparut în anul în care scriitorului i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatura, Elizabeth Costello exploreaza, într-un mod provocator și ludic, puterea și limitele ficțiunii în fața singuratații și morții.

„Unul dintre cele mai bune romane din vremea noastra. Cititi-l si va va innobila!“ The New York Times

„Secretele pe care le ascunde acest orasel aparent linistit sunt impregnate de o atmosfera noir atat de apasatoare, incat David Lynch ar fi incantat.“ (Entertainment Weekly)

„Sa arate latura intunecata a ceea ce pare familia perfecta e una dintre specialitatile lui Liane Moriarty.“ (Library Journal)

„Un roman noir existentialist si melancolic, care va va aduce aminte de Paul Auster.” (The New York Times)

Sunca pe piine relateaza cu un umor savuros primii ani din viata lui Henry Chinaski, nonconformistul alter ego al scriitorului, si experientele maturizarii sale in perioada Marii Crize si in ajunul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Copil solitar si ursuz, terorizat de un tata violent si de spectrul sumbru al saraciei, hartuit fara incetare de ciudati si schilozi care se proclama prietenii sai, Henry se maturizeaza rapid, devenind un adolescent cinic, indolent si agresiv, lipsit de marile ambitii. Romanul descrie intr-un stil de o vulgaritate adesea socanta, insa de o cuceritoare sinceritate si naturalete lupta sa cu acneea severa care ii spulbera orice sansa la o viata sociala normala, primele sale experiente erotice si bahice in cartierele sordide din Los Angeles, dar si cele dintii incercari literare.

Povestea Nahlei, personajul lui Alawiya Sobh, este strigatul de protest al unei femei care nu doreste sa faca un denunt, ci doar sa dea glas unor ginduri numai ale ei, in care sentimentele se exprima liber prin sexualitate.

Senzualitatea, nostalgia, regretul si moartea invaluie delicata ceremonie a ceaiului, in care cel mai simplu gest are o semnificatie profunda.

Inainte de a pleca din Montréal, tanara Sara nu‑și pune prea multe intrebari in privința originii și a identitații sale. Dar mutarea ei in Ierusalim, unde studiaza arheologia, schimba totul. Nascuta dintr‑o mama musulmana și un tata evreu, cum ar putea sa reconcilieze cele doua aspecte atat de opuse ale originii ei? Sara incearca sa se adapteze, se imprietenește cu Samira, o fata musulmana, cu Tamar, o tanara evreica; dar nu se simte in largul ei in nici un grup. La un moment dat, Sara dispare brusc, fara urma, iar tatal ei sosește in Ierusalim, alarmat de faptul ca ancheta declanșata de dispariția fetei nu face nici un progres.

O parabolă ingenioasă a societății contemporane, noul roman al lui Rui Zink este destinat să egaleze succesul de care se bucură bestsellerul său Cititorul din peșteră.

La ușa unei tinere femei care își crește singură copilul sună doi bărbați: „Am venit să instalăm frica“. În fundal se profilează statul ca mașinărie prin care noua paradigmă a „culturii fricii“ generează siguranța cetățenilor. Frica universală a copilului (Scufița Roșie și lupul), cea ancestrală (canibalismul), cele individuale și familiale (boala, răpirea) își dau mâna cu fricile colective actuale (terorismul, pandemiile), peste toate tronând frica de ziua de azi și de ziua de mâine. Ce nu știu însă instalatorii veniți să-și facă datoria este că, în clipa în care femeia aparent neajutorată le-a deschis ușa iar ei au trecut pragul, și-au semnat sentința: ironie feroce a sorții, vânătorul devine pradă, călăul – victimă. Construcția romanului este, în cvasitotalitate, sub formă de dialog, procedeu care creează un suspans continuu și face lectura ușoară și captivantă, iar povestea se sprijină, conform „mărcii Rui Zink“, pe ironie și paradoxuri, înfrățind parcă autorul, naratorul și cititorul în recunoașterea unor adevăruri tulburătoare.

Schimbare, schimbare, schimbare! 
Satula de gazele de esapament si de lipsa locurilor de parcare, Kiki se hotaraste sa se mute la tara. Intr-o cladire veche, pe malul unui lac, unde sa isi deschida o pensiune. Dar cu trei saptamani inainte de inaugurare, totul era un dezastru. Iar gradina de zarzavaturi bio – doar un pustiu. Fara sa stea pe ganduri, Caroline, Eva, Estelle si Judith pornesc in ajutorul lui Kiki si nimeni nu le poate desparti. Cu exceptia lui. Un barbat sarmant, cu agenda incarcata.

Romanul Lumea de orez al lui Su Tong, unul dintre cei mai renumiți scriitori chinezi contemporani, a fost ecranizat în 2004 de Jian-zhong Huang, cu Lan Shi, Zeru Tao și Kun Yang în rolurile principale.

Lumea de orez este lumea lui Cinci-Dragoni, un tânăr care caută refugiu din calea apelor într-o prăvălie de orez aflată la periferia unui oraș din sudul Chinei. La fel ca multe dintre personajele acestui univers aflat mereu pe punctul de a se prăbuși, Cinci-Dragoni găsește în orez – în acumularea, consumul și fetișizarea acestuia – singurul țel al existenței. Într-un text bine ritmat și adesea hipnotic, Su Tong surprinde exuberanța, decadența și mai ales violența care însoțesc pas cu pas transformarea lui Cinci-Dragoni în stăpân și apoi în victimă a insațiabilelor sale dorințe. Brutal, direct, uluitor prin felul în care creează și distruge o lume cu o mare economie de mijloace stilistice, Lumea de orez, primul roman al lui Su Tong și un triumf al avangardei anilor 1980, își șochează și deopotrivă își fascinează cititorii.

Impregnata de melancolie, umor si duiosie, cartea lui Fausto Brizzi ne aminteste tuturor ca viata e nepretuita si ca fiecare clipa conteaza.

Cand doamna Wu, stapana unei case de nobili dintr-o provincie chineza, implineste patruzeci de ani, hotaraste sa se retraga din dormitorul sotului si sa-i aduca acestuia o tanara concubina. Ea ramine insa administratoarea averii familiei si dirijeaza cu tact si fermitate intreaga gospodarie, incercand sa tina sub control pornirile rebele ale nurorilor si sa-si indrume fiii sa respecte vechile traditii. Numai ca acum, in secolul XX, insasi doamna Wu, o femeie educata, incepe sa puna la indoiala orinduielile din trecut. Intalnirea cu un preot strain, fratele Andre, de care ajunge sa se ataseze pe nesimtite, ii transforma radical spiritul si felul in care vede lumea. Pavilionul femeilor a fost considerat unul dintre cele mai bune romane ale lui Pearl S. Buck, iar doamna Wu este, poate, cel mai puternic personaj feminin creat de prozatoarea americana. In acelasi timp, cartea ilustreaza si framantarile unei societati traditionale aflate in pragul unei schimbari radicale, ca urmare a contactelor cu strainii si a modernizarii, ce patrunde lent, dar sigur in aceasta lume inchisa.

Iarba noptilor, roman-acuarela in care tusele ajung sa compuna o poveste din franturi de amintire confruntate cu realitatea prezenta, este construit in jurul unei teme recurente la Modiano, cautarea identitatii. Un carnet negru pe care naratorul, pe nume Jean, l-a umplut in anii ’60 – anii tineretii sale – cu nume, adrese si fapte marunte, acesta este obiectul enigmatic de la care, dupa mai bine de patruzeci de ani, acelasi personaj incearca sa depene firele unui trecut nelinistitor, caci false nume ale celor pe care i-a cunoscut, false identitati il fac sa se intoarca, sa caute iar si iar adevarul propriei vieti. Proustian, romanul este o cautare a unui timp pierdut, a unor prietenii ratacite, in care vremurile de odinioara imbraca in nostalgie strazi pariziene, personaje, cafenele, o lume cu ale sale taine si straluciri voalate.

„Jocul Ripper este un amestec straniu: o sărbătoare literară plină de elemente din Agatha Christie, James Patterson și Tom Clancy, o combinație între o poveste polițistă și o saga romantică.“ (The Guardian)