Moderni & contemporani

Ian McEWAN, unul dintre cei mai faimoși scriitori britanici contemporani, este autorul romanelor Gîndacul, Mașinării ca mine, Coajă de nucă, Legea copiilor, Operațiunea Sweet Tooth, Solar, Pe plaja Chesil, Sîmbătă, Ispășire (laureat al National Book Critics Circle Award și W.H. Smith Literary Award), Amsterdam (distins cu Booker Prize), Durabila iubire, Inocentul, Copilul furat (pentru care a primit Whitbread Award), Cîinii negri, Mîngîieri străine (ambele nominalizate la Booker Prize) și Grădina de ciment. A scris și volumele de povestiri Prima dragoste, ultimele ritualuri (cîștigător al Somerset Maugham Award) și În așternuturi. În anul 2011 i-a fost acordat Premiul Tîrgului de carte de la Ierusalim.

Considerat, alături de Haruki Murakami, unul dintre cei mai importanți scriitori japonezi contemporani, Ryū MURAKAMI s-a născut în 1952 în orașul Sasebo, județul Nagasaki. În timpul liceului a fost baterist într-o formație de rock. A urmat cursurile Facultății de Artă Musashino. A participat la un concurs literar pentru tinerii scriitori cu romanul Albastru nemărginit, aproape transparent. Publicat în 1976 și distins cu prestigioasele premii literare japoneze Gunzō și Akutagawa, acesta a cunoscut un succes imens, fiind vîndut în peste un milion de exemplare. Ryū Murakami a publicat peste douăzeci de cărți, printre care Copii de aruncat (1980), pentru care a primit premiul Noma, 69 (1987), Topaz (povestiri, 1988), Ecstasy (1993), Cinemateca lui Ryū Murakami (1995), Audiția (1997), În supa miso (1997, pentru care i s-a decernat premiul Yomiuri). Este, de asemenea, un apreciat regizor, printre filmele sale numărîndu-se Albastru nemărginit, aproape transparent și Tōkyō Decadence. La Editura Polirom au fost traduse Copii de aruncat (2005), Albastru nemărginit, aproape transparent (2005), În supa miso (2006), Ecstasy (2007), Piercing (2009) și Hituri celebre ale epocii Showa (2012).

Hiromi Kawakami (n. 1958, Tokyo) este scriitoare şi critic literar, una dintre cele mai populare romanciere japoneze în Occident. A urmat facultatea de ştiinţe naturale din cadrul Colegiului Ochanomizu şi a predat biologie pînă în 1994, cînd a debutat în volum cu Kamisama (Dumnezeu). În 1996 a obţinut Premiul Akutagawa pentru nuvela Hebi wo fumu (Cînd calci pe şarpe). În 2000 a publicat romanul Oboreru (Înec), care a primit premiul japonez pentru literatură feminină şi Premiul Itō Sei, iar următoarea sa carte, apărută în 2001, Sensei no kaban (Vreme ciudată la Tokio; Polirom, 2015, 2020), a fost recompensată cu Premiul Tanizaki. Hiromi Kawakami a mai publicat Nishino Yukihiko no koi to bōken (Cele zece iubiri ale lui Nishino, 2003; Polirom, 2015), Furudōgu Nakano Shōten (Prăvălia de mărunţişuri a domnului Nakano, 2005; Polirom, 2015, 2020), Manazuru (2006, Premiul MEXT pentru Arte), Pasutamashīn no yūrei (Fantomele maşinii de tăiţei, 2010), Suisei (Vocea apei, 2014), carte distinsă cu Premiul Yomiuri, şi Ōkina tori ni sarawarenai yō (Nu te lăsa răpit de păsările mari, 2016), pentru care a primit Premiul Izumi Kyōka. Volumul Cele zece iubiri ale lui Nishino a fost ecranizat în 2014. În 2007, Hiromi Kawakami a fost omagiată de Ministerul Educaţiei din Japonia pentru romanul Manazuru.

Povestea începe cu o familie. Pentru început, aceasta este compusă dintr-un tată, o mamă și doi fii. Unul dintre băieți are sângele tatălui, celălalt a moștenit talentul mamei. Unul pleacă, celălalt rămâne. Pe parcurs, vor întâlni și alte personaje care le vor marca destinul. Acesta este doar începutul. Poveștile lor se vor încrucișa și se vor dezvolta pe parcursul a două mii de ani. Se vor întâlni din nou și din nou, la momente diferite și în locuri diferite. Din Palestina și până în zorii primului mileniu, călătorind de-a lungul a cincizeci de țări și îndreptându-se către o viață printre stele. Lumea se va schimba în jurul lor, dar ei vor rămâne la fel.

Ani de zile s-a pus întrebarea legitimă: familia Frank a fost trădată sau a avut, pur și simplu, ghinion? După publicarea jurnalului Annei Frank, numeroși investigatori și istorici au sugerat diferite nume ale potențialilor trădători. Și totuși, unul dintre ei se pare că, imediat cum a aflat, a raportat naziștilor și, în aceeași săptămână, familia fetei a fost arestată. Gerard Kremer dezvăluie acest mister după 75 de ani, în urma cercetărilor, interviurilor și numeroaselor conversații pe care le-a avut cu tatăl său și alți martori.

Taffy Brodesser-Akner este o autoare și jurnalistă americană. A crescut în Brooklyn, New York, într-o comunitate evreiască.
A lucrat ca freelancer și contributor pentru GQ și The New York Times, unde acum face parte din echipa redacțională. A realizat numeroase portrete ale unor celebrități (Jonathan Franzen, Antonio Banderas, Gwyneth Paltrow, Tom Hanks), pentru care a fost recompensată cu New York Press Club Award și Mirror Award.

Sarah Haywood a studiat dreptul la Kent University și Chester College of Law, apoi a lucrat ca avocat consultant. Deține o diplomă în scriere creativă la Manchester Metropolitan University.
Locuiește la Liverpool, împreună cu soțul său, cei doi fii ai lor și două pisici roșcate.
Cactusul este romanul ei de debut, fiind în curs de publicare în peste 25 de țări. A fost nominalizat la The Authors’ Club Best First Novel Award și va fi ecranizat de Netflix, cu Reese Witherspoon în rolul principal.

Laurent Binet (n. 1972) s-a născut la Paris și a absolvit studii de literatură modernă la universitatea unde acum predă (Paris VIII). Primul său roman, HHhH, roman istoric postmodern despre asasinarea lui Reinhard Heydrich, a câștigat Prix Goncourt du Premier Roman și a devenit bestseller internațional. Cel de-al doilea roman al său, La Septième Fonction du langage, roman metaficțional despre Roland Barthes, a câștigat Prix Interralié și Prix du roman Fnac în 2015. Laurent Binet este și muzician, fost membru al formației Stalingrad, pentru care și compunea.

William S. Burroughs (1914-1997) s-a născut în St. Louis, Missouri. A studiat literatură engleză și antropologia la Harvard, apoi medicina la Viena.
În 1951, pe când se afla în Mexic, și-a împușcat accidental soția. A debutat în 1953 cu Junky, iar în 1959 a publicat (în Franța) romanul Prânzul dezgolit.
Apariția în 1962 a ediției americane a provocat un imens scandal. În 1983 este ales membru în Academia Americană și în Institute of Arts and Letters, iar un an mai târziu statul francez îi acordă titlul de Commandeur de l’Ordre des Arts et des Lettres. Din opera lui William S. Burroughs, în colecția Anansi. Clasic va mai apărea romanul Junky.

Goliarda Sapienza (1924-1996) s-a născut în orașul sicilian Catania, într-o familie de orientare antifascistă. La 16 ani, s-a mutat la Roma pentru a studia la Academia de Arte Dramatice, iar în anii 1940-1950 a fost actrița de film și de teatru. A lucrat, printre alții, cu Luchino Visconti și Francesco Maselli. Printre romanele publicate de Goliarda Sapienza se numără Lettera aperta (1967), Il filo di mezzogiorno (1969) și Io, Jean Gabin (2010).
Cel mai important roman al său, Arta bucuriei, a rămas nepublicat până după moartea autoarei.

Edwidge Danticat este autoarea a numeroase cărți, printre care: The Art of Death, finalistă National Book Critics Circle, Claire of the Sea Light, Brother, I’m Dying (în pregătire la Black Button Books), câștigătoare National Book Critics Circle Award și finalistă National Book Award, The Dew Breaker, finalistă PEN/Faulkner Award și câștigătoare Story Prize, The Farming of Bones, câștigătoare American Book Award, și Krik? Krak!, de asemenea finalistă National Book Award. Câștigătoare a Neustadt International Prize for Literature 2018 și MacArthur „Genius Grant”, Edwidge Danticat a publicat în The New Yorker, The New York Times, Harper’s Magazine și multe altele.

NARINE ABGARIAN s-a născut în 1971 la Berd, în Armenia. Pentru romanul Din cer au căzut trei mere (S neba upali tri iabloka, 2015; Humanitas Fiction, 2021), bestseller în Rusia, a primit în 2016 Premiul Iasnaia Poliana. Alte două cărți ale sale, Liudi, kotorîe vsegda co mnoi (Oameni care sunt mereu cu mine) și Simon, au fost nominalizate la premiul Bolșaia Kniga în 2011 și 2021. În 2015 i s-a acordat Premiul literar Aleksandr Grin pentru contribuția excepțională la dezvoltarea literaturii naționale, iar în 2020, The Guardian a inclus-o pe lista celor mai buni șase autori contemporani europeni.

PAULA MCLAIN s-a născut la Fresno, California, în 1965. Abandonată de ambii părinţi, este luată în grijă, alături de cele două surori ale sale, de instituţiile judiciare abilitate. Ulterior şi-a descoperit pasiunea pentru scris şi a absolvit un masterat în poezie, la University of Michigan, în 1996. A fost rezidentă la celebrele Yaddo şi MacDowell Colony, precum şi beneficiara unor burse din partea National Endowment for the Arts. Paula McLain a publicat douã volume de poezie, Less of Her (1999) şi Stumble, Gorgeous (2005), şi o carte de memorii intitulată Like Family: Growing Up in Other People’s Houses (2003). A Ticket to Ride (2009) este romanul ei de debut. În 2011 îi apare romanul Soţia din Paris(The Paris Wife; Humanitas Fiction, 2012), care îi aduce atât consacrarea naţională, cât şi internaţionalã, fiind tradus în peste treizeci şi cinci de ţări. În 2015 publică cel de-al treilea roman, Zbor în jurul soarelui (Circling the Sun; Humanitas Fiction, 2016), care este desemnat rapid bestseller de către cotidianul New York Times şi se află în curs de ecranizare. În 2018 vede lumina tiparului romanul Hemingway și cu mine (Love and Ruin; Humanitas Fiction, 2019), devenit imediat bestseller New York Times și publicat, în același an, în douăsprezece țări. Cel mai recent roman al ei, Când stelele se întunecă (When Stars Go Dark; Humanitas Fiction 2021) apare în 2021 și devine, la rândul lui, bestseller NewYork Times. | paulamclain.com

SUSANA FORTES s-a născut în 1959 la Pontevedra, în Galicia. A studiat istoria și geografia la Universitatea din Santiago de Compostela și istoria americană la Universitatea din Barcelona. A trăit o vreme în Statele Unite, unde a predat limba spaniolă și istoria artei. În prezent este profesoară la Valencia și colaborează la publicațiile El País și La Voz de Galicia, precum și la reviste de cinema și literatură. Primului său roman, Querido Corto Maltés (1994), i-a fost acordat Premio Nuevos Narradores. I-au urmat Las cenizas de la Bounty (1998), Tiernos y traidores (1999), Fronteras de arena (2001), roman finalist la Premio Primavera, El amante albanés (2003), finalist la Premio Planeta, El azar de Laura Ulloa (2006), recompensat cu Premio de Narrativa de la Crítica Valenciana, Quattrocento(2007), Esperando a Robert Capa (2009), distins cu Premio Fernando Lara de Novela, La huella del hereje (2011), Iubirea nu e un vers liber (El amor no es un verso libre, 2013; Humanitas Fiction, 2021) și Septembrie poate aștepta (Septiembre puede esperar, 2017; Humanitas Fiction, 2019), care a primit Premio Turia a la Mejor Contribución Literaria în 2018. Cărțile Susanei Fortes sunt traduse în peste 15 limbi.

Anii ’70, într-un oraș din România. Alina și Liviu sunt ghizi și însoțesc grupuri de turiști germani. Pe lângă stânjeneala cu care dau răspunsuri automate la întrebări incomode privind restricțiile și privațiunile în care trăiesc românii, au avantajul de a primi unele mici „atenții“: câte o ciocolată sau câte un pachet de țigări din Occident. Visul Alinei – o pereche de blugi Levi’s. După ce se căsătoresc, viața lor devine, ca a multor altora, o echilibristică printre lipsuri și frustrări, suspiciuni și acuzații din partea Securității, visuri care se tot îndepărtează, relații de familie compromise de modurile diverse în care rudele s-au adaptat regimului comunist. Când situația devine greu de suportat și norii negri se adună tot mai amenințători, pentru Alina și Liviu rămâne o singură cale de scăpare: să părăsească definitiv țara. Ușor de zis, dar greu, aproape imposibil de făcut.

Sâmbăta în care totul s-a schimbat este un roman scurt și alert, politic, dar și psihologic, cu personaje de care te atașezi instantaneu și replici extrem de originale, dar și cu un neașteptat realism magic care punctează drama și destinele.

După o carieră de consultanță în relații publice, cu specializare în business și călătorii, Suzanne Goldring  și-a dorit să scrie romane despre poveștile extraordinare ale oamenilor obișnuiți. Îi place să lucreze la cărțile sale într-o casă acoperită cu stuf din Hampshire și în alta de pe malul mării din North Cornwall. Numele meu este Eva a fost inspirat de vizitarea unor doamne din căminele pentru bătrâni și de scrisorile emoționate din timpul războiului ale unei mătuși. A mai publicat alte trei romane: Burning Island, The Girl Without a Name și The Shut-Away Sisters.

Charles BUKOWSKI s-a născut în Germania, la Andernach, în 1920. Cînd avea doi ani, părinţii lui s-au mutat în Statele Unite, stabilindu-se în Los Angeles, unde scriitorul a copilărit şi şi-a petrecut cea mai mare parte din viaţă. A studiat la Los Angeles City College, dar a abandonat cursurile şi a dus o viaţă dezordonată, scriind cu o pasiune îndîrjită şi schimbînd diverse slujbe pentru a supravieţui: a lucrat într-un abator, într-o fabrică de biscuiţi pentru cîini, a fost spălător de vase, şofer de camion şi funcţionar de poştă. A publicat prima povestire la douăzeci şi patru de ani, iar în 1960 a debutat cu un volum de versuri. Încetul cu încetul, valoarea operei sale a început să fie recunoscută, iar în 1969 Bukowski a semnat un contract de exclusivitate cu Black Sparrow Press, ceea ce i-a permis să renunţe la slujba lui din acel moment şi să se dedice exclusiv scrisului. Autor prolific, a publicat numeroase volume de poezie, antologii de povestiri şi romane, devenind unul dintre cei mai citiţi scriitori americani contemporani. La Editura Polirom au apărut pînă în prezent romanele Femei (2003, 2012, 2016), De duzină (2003, 2019),  Factotum (2004, 2018), Poşta (2004, 2017), Hollywood (2012, 2017), Şuncă pe pîine (2011, 2015, 2018), volumele de povestiri Dragoste la 17,50 $ (2016, 2019), Poveşti despre nebunia obişnuită (2017), Muzică de belele (2018) şi antologia de poezie Dragostea e un cîine venit din iad (2007). Charles Bukowski s-a stins din viaţă în 1994 în San Pedro, California.

Liane Moriarty (n. 1966) și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei citind. Nu-și mai amintește când a scris prima povestire, dar ține minte perfect primul contract: tatăl ei a angajat-o să scrie un volum despre el și i-a plătit un avans de un dolar.
După terminarea studiilor, Liane a lucrat în publicitate și marketing. S-a apucat serios de scris după ce sora ei, Jaclyn Moriarty, a anunțat-o că-și va publica prima carte. A debutat cu romanul Three Wishes, scris la finalul masterului literar de la Macquarie University din Sydney. De atunci, a mai publicat șapte romane care au ajuns bestselleruri, fiind traduse în 39 de limbi și vândute în peste 14 milioane de exemplare în întreaga lume.
La Editura Trei, de aceeași autoare, au apărut: Marile minciuni nevinovate (care a stat la baza unui serial de excepție produs de HBO), Secretul soțului (vândut în peste trei milioane de exemplare la nivel mondial), Am uitat să fim fericiți, Când vina ne desparte, Ultima aniversare și Nouă străini.

„Doar ironia ne restituie viu trecutul. Doar ironia ne redă seriozitatea trecutului – a ceea ce pentru noi nu mai prezintă seriozitate, pentru că nu mai face parte din viața noastră.“ — ALBERTO SAVINIO

„Romancier, nuvelist, poet, dramaturg, eseist, jurnalist, pictor, pianist, compozitor, muzicolog și regizor, Alberto Savinio (pe numele lui Andrea De Chirico) a fost un artist extraordinar de prolific, al cărui geniu a fost imediat recunoscut de unele dintre cele mai importante personalități culturale ale începutului de secol XX. Capodopera lui Savinio, Oameni, spuneți-vă povestea!, reunește paisprezece nuvele-biografii, scrise cu vioiciune, umor, fantezie și, mai presus de toate, cu o extraordinară căldură umană, menită să dezvăluie firescul și măreția celebrilor săi protagoniști, «scufundați, unii mai mult, alții mai puțin, în gelatina istoriei»: între ei, Nostradamus, Paracelsus, Jules Verne, Collodi, Apollinaire, Verdi și Isadora Duncan. Nuvelele lui Savinio ne propun astfel acea tensiune constantă între cotidian, cu circumstanțele și constrângerile lui lumești, și Marele Timp al eternelor reîntoarceri, între istorie și orizontul transistoric și transindividual în care personajele devin nemuritoare.“ — MIRUNA BULUMETE

Pe copertă: Auguste Rodin, Isadora Duncan, începutul secolului XX

Traducere, cronologie, note și îngrijirea ediției de Aurora Firța-MarinPrefață de Forenza Ceragioli

Campana comunică permanent cu tradiţia literară şi culturală, hrănindu-şi versurile şi prozele, pe de o parte, cu numeroase citate oculte, perfect integrate în noile opere inclusiv prin intermediul rafinatei tehnici cinematografice, şi, pe de altă parte, cu fragmente de ekphrasis ce creează un mozaic rafinat care individualizează stilul campanian în cadrul poeziei italiene din secolul trecut. Probabil că cititorul acestor Cânturi orfice, care conţin experienţele vieţii rătăcitoare şi tulburate a autorului lor – spirit itinerant şi european –, va dezvolta cu aceste creaţii o relaţie de tipul „dragoste şi ură“, asemănătoare cu cea pe care Campana a avut-o întotdeauna şi cu contemporanii săi, fapt care ar confirma rezistenţa acestei opere peste veacuri şi capacitatea ei de a dialoga cu prezentul. (FIORENZA CERAGIOLI)

Stephen Fry este scriitor, actor, prezentator de televiziune și regizor multipremiat.
A devenit faimos alături de Hugh Laurie în serialul de comedie A Bit of Fry and Laurie (pentru care au și scris împreună scenariul) și în Jeeves and Wooster și a înregistrat vocea povestitorului pe toate cele șapte audiobook-uri ale seriei Harry Potter. A scris patru romane devenite bestseller — The Stars’ Tennis Balls, Making History, The Hippopotamus și The Liar — și trei volume autobiografice: Moab is My Washpot, The Fry Chronicles și More Fool Me.
La Editura Trei au apărut Mythos și Eroii, primele două volume ale trilogiei miturilor grecești, ambele bestselleruri Sunday Times.

Suzanne Redfearn a mai scris și alte trei romane: Hush Little Baby, No Ordinary Life și Hadley & Grace, care au primit numeroase distincții. Nu este doar scriitoare, ci și arhitect specializat în proiecte rezidențiale și comerciale. Locuiește în Laguna Beach, California, unde deține, împreună cu soțul ei, două restaurante: Lumberyard şi Slice Pizza and Beer. Puteți afla mai multe despre ea pe site-ul www.SuzanneRedfearn.com, pe Facebook, la pagina
SuzanneRedfearnAuthor sau pe Twitter la @SuzanneRedfearn.

CASSANDRA CLARE este autoarea bestsellerurilor nr. 1 New York Times şi USA Today Doamna de la Miezul Nopţii, Stăpânul Umbrelor şi Regina Aerului și a Întunericului, ca şi a seriei INSTRUMENTE MORTALE şi a trilogiei DISPOZITIVE INFERNALE, bestselleruri internaţionale. A mai scris, împreună cu Sarah Rees Brennan şi Maureen Johnson, Cronicile lui Magnus Bane, iar cu Sarah Rees Brennan, Maureen Johnson şi Robin Wasserman, Povești de la Academia Vânătorilor de Umbre. De asemenea, este coautoare, împreună cu soţul său, Joshua Lewis, a The Shadowhunter’s Codex și, împreună cu Holly Black, a seriei ȘCOALA DE MAGIE MAGISTERIUM (publicată la Corint Junior). Cărţile ei s-au vândut în peste 50 de milioane de exemplare în toată lumea şi au fost traduse în mai bine de 35 de limbi, fiind ecranizate într-un film de lungmetraj, Instrumente Mortale: Oraşul Oaselor, şi un serial TV, Shadowhunters. În prezent, Cassandra Clare locuieşte în statul Massachusetts.

Ahmet Altan (1950) este unul dintre cei mai citiți prozatori turci, dar și un jurnalist redutabil. A fost adus în fața instanței de cel puțin 100 de ori din cauza opiniilor sale politice incomode și a stilului său direct. Este cunoscut ca unul dintre primii intelectuali turci care au recunoscut că ceea ce Imperiul Otoman a făcut populației armene se califică drept genocid. În 2016, în urma puciului eșuat din Turcia, Altan a fost judecat și condamnat pentru ca ar fi transmis „mesaje subliminale" puciștilor în timpul unei emisiuni televizate. Deși condamnat la închisoare pe viața, a fost eliberat în aprilie 2021, prin decret al Curții Supreme de Apel a Turciei. Întreaga corespondență îi este monitorizată și cenzurată. De la debutul din 1982, Altan a publicat zece romane și opt volume de eseuri. În colecția Anansi. World Fiction a apărut volumul de memorii Nu voi mai vedea lumea niciodată.

Bernardine Anne Mobolaji Evaristo, născută la Eltham, în sud-estul Londrei, în 1959, este scriitoare și profesoară universitară britanică și nigeriană. Predă la Brunel University și este vicepreședintă a Royal Society of Literature. În 2020 a fost decorată cu Order of the British Empire pentru contribuțiile sale literare. În  2019 i s-a conferit Booker Prize pentru romanul Girl, Woman, Other, premiu pe care l-a împărțit cu Margaret Atwood.

Mama ei este englezoaică, iar tatăl, de origine nigeriană, a emigrat în Marea Britanie în 1949. Este cel de al patrule copil din cei opt ai familiei sale.

Este autoare a opt romane și opere poetice care explorează diverse aspecte ale diasporei africane, apelând adesea la experiment narativ și fuzionând proza cu poezia. Majoritatea romanelor sale au fost nominalizate sau au câștigat premii importante, printre care: EMMA Best Book Award (1999) pentru Lara, Orange Prize Youth Panel Award (2009) și International Dublin Literary Award (2009) pentru Blonde Roots, British Book Awards – Fiction Book of the Year în 2020.

Romanul său, Blonde Roots, apărut în 2008, este o satiră care răstoarnă istoria, creând un univers în care africanii îi fac sclavi pe europeni.

Ian McEWAN, unul dintre cei mai faimoși scriitori britanici contemporani, este autorul romanelor Gîndacul, Mașinării ca mine, Coajă de nucă, Legea copiilor, Operațiunea Sweet Tooth, Solar, Pe plaja Chesil, Sîmbătă, Ispășire (laureat al National Book Critics Circle Award și W.H. Smith Literary Award), Amsterdam (distins cu Booker Prize), Durabila iubire, Inocentul, Copilul furat (pentru care a primit Whitbread Award), Cîinii negri, Mîngîieri străine (ambele nominalizate la Booker Prize) și Grădina de ciment. A scris și volumele de povestiri Prima dragoste, ultimele ritualuri (cîștigător al Somerset Maugham Award) și În așternuturi. În anul 2011 i-a fost acordat Premiul Tîrgului de carte de la Ierusalim.

Jayneen Sanders este scriitoare, pedagog, mamă a trei copii și militantă pentru educarea copiilor prin discuții despre probleme sociale și emoționale, despre relații bazate pe respect și despre siguranța corporală.

Jayneen Sanders este scriitoare, pedagog, mamă a trei copii și militantă pentru educarea copiilor prin discuții despre probleme sociale și emoționale, despre relații bazate pe respect și despre siguranța corporală.

Jayneen Sanders este scriitoare, pedagog, mamă a trei copii și militantă pentru educarea copiilor prin discuții despre probleme sociale și emoționale, despre relații bazate pe respect și despre siguranța corporală.