Moderni & contemporani

Charlotte Guillan scrie ficțiune și non-ficțiune pentru copii. Această carte este a treia din seria ei, după Pas cu pas spre înălțimi și Pas cu pas spre adâncimi. A fost pe lista scurtă de nominalizări pentru premiul UKLA Book Awards în anul 2018, fiind menționată de ALSC la toate categoriile de vârstă și, de asemenea, inclusă de The Guardian în lista celor 15 cărți clasice modern.

Charlotte locuieste in Okfordshire, alături de soțul ei Adam (care este si coautorul cărții) și cei doi copii ai lor.

Oliver Averill locuieste în West Midlands, Regatul Unit. Este un ilustrator care se inspiră din istorie și din cele mai multe lucruri de modă veche. A absolvit Universitatea Falmouth, cu diplomă în ilustrație, și îi place să-și creeze imagini prin texte și marcaje, care ajută la crearea atmosferei în munca sa. Oliver iubește să lucreze la cărți ilustrate pentru copii, în special la cele cu conținut istoric.

Charlotte Guillan scrie ficțiune și non-ficțiune pentru copii. Această carte este a treia din seria ei, după Pas cu pas spre înălțimi și Pas cu pas spre adâncimi. A fost pe lista scurtă de nominalizări pentru premiul UKLA Book Awards în anul 2018, fiind menționată de ALSC la toate categoriile de vârstă și, de asemenea, inclusă de The Guardian în lista celor 15 cărți clasice modern.

Charlotte locuieste in Okfordshire, alături de soțul ei Adam (care este si coautorul cărții) și cei doi copii ai lor.

Oliver Averill locuieste în West Midlands, Regatul Unit. Este un ilustrator care se inspiră din istorie și din cele mai multe lucruri de modă veche. A absolvit Universitatea Falmouth, cu diplomă în ilustrație, și îi place să-și creeze imagini prin texte și marcaje, care ajută la crearea atmosferei în munca sa. Oliver iubește să lucreze la cărți ilustrate pentru copii, în special la cele cu conținut istoric.

Levan Berdzenișvili s-a născut în 1953, în orașul georgian Batumi, într-o familie de intelectuali. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din Tbilisi, a lucrat ca profesor. A scris numeroase cărți și eseuri despre literatura antică și a predat la mai multe universități din Georgia.

În 1978 s-a numărat printre fondatorii Partidului Republican din Georgia, activitatea sa politică determinând în 1983 condamnarea sa de către regimul sovietic la trei ani de închisoare. Experiența detenției este descrisă în romanul autobiografic Adio, Gulag!, apărut în limba engleză în 2019 (Sacred Darkness) și în curs de traducere în mai multe țări.

Între 1998 și 2004 a fost directorul Bibliotecii Naționale din Georgia. Berdzenișvili și-a continuat cariera de politician, a susținut Revoluția Trandafirilor din 2003 și a fost membru al Parlamentului georgian.

În anii din urmă a fost invitat să țină cursuri la mai multe universități americane și europene.

Inclusă de Financial Times pe lista celor 30 cei mai captivanți tineri de pe planetă, Elaine Castillo s-a născut în golful San Francisco în 1984. A absolvit Universitatea Berkeley, din California. America nu e acasă este romanul ei de debut și a fost nominalizat la numeroase premii printre care Center for Fiction Prize, Aspen Words Prize și Elle Award. În momentul de față, Elaine Castillo are în pregătire un nou roman, Sexual History și o colecție de eseuri, How to Read Now.

„ ... un roman cu cheie despre ascensiunea și decăderea fostului șef ( ... ) de la Bertelsmann, o caricatură extrem de precisă a clișeelor de limbaj folosit de aparatul de conducere (...) Revenirea urii ca motor al narațiunii.” (Richard Kämmerlings, WELT am Sonntag)

„O strălucitoare analiză a puterii. O consider cea mai bună carte a anului.” (Julia Encke, Frankfurter Allgemeine)

Iuri Andruhovîci (Юрій Андрухович) – născut pe 13 martie 1960
în Ivano-Frankivsk, Ucraina. Poet, prozator, eseist, traducător. A debutat
ca poet în prima jumătate a anilor ’80, publicând, în 1985, primul volum
de poezie, Nebo i ploșci. În acelaşi an, împreună cu Oleksandr Irvaneţ şi
Viktor Neborak, înfiinţează gruparea literară „Bu-Ba-Bu” (burlesk-balahan-bufonada). Urmează alte două volume de poezii: Seredmistea (1989),
Ekzotîcini ptahî i roslînî (1991, 1997, 2002). În poeziile lui Andruhovîci
predomină căutarea tensionată a „verticalei spirituale a existenţei”, redusă
în mod semnificativ de tendinţa de nivelare a „orizontalului cu verticalul”. De aici existenţa îmbinării constante dintre patetic şi ironic, înclinarea spre stilizare şi înlocuirea de fiecare dată a „eroului liric” cu o nouă
„mască”. Zliva, de serțe (1989) este primul volum de povestiri, urmat de
Samiilo z Nemîrova, prekrasnîi rozbîșaka (1991), care conţine deja trăsăturile specifice prozei lui Andruhovîci: înclinaţia de a se juca cu textul
şi cu cititorul, colajul, erotismul, mistificaţia. Romane: Recreaţii (1992),
Moscoviada (1993), Perverzia (1996), Douăsprezece inele (2003), Taemnîțea
(2007), Leksîkon intîmnîh mist (2011). Traduceri în limba română: Moscoviada, Editura All, 2010; Douăsprezece inele, Editura Rao, 2010.

Serhii JADAN s-a născut în 1974, la Starobilsk, Ucraina, și a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Harkiv. În anul 1995 debutează cu volumul de poezie Generalul Iuda, urmat de Pepsi (1998). Publică apoi mai multe antologii de poezii, poeme și povestiri: Balade de război şi reconstrucţie (2001), Maradona (2007), Etiopia (2009) și
altele. Big Mac este primul volum de proză scurtă, apărut în 2003, urmat de romanele Depeche Mode (2004), Anarchy in the UKR (2005). În 2014 a publicat antologia de nouă povestiri și treizeci de poeme Mesopotamia. Romanul Internat apare în 2017, la Editura Meridian din Cernăuți. Serhii Jadan a primit peste 20 de premii și distincţii, atât în Ucraina, cât și în străinătate. Versurile lui au fost puse pe muzică de cele mai cunoscute formaţii rock din Ucraina. În 2017, la Editura Cartier, apare ediția română a romanului Jazz în Donbas.

Serhii JADAN s-a născut în 1974, la Starobilsk, Ucraina, și a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii din Harkiv. În anul 1995 debutează cu volumul de poezie Generalul Iuda, urmat de Pepsi (1998). Publică apoi mai multe antologii de poezii, poeme și povestiri: Balade de război şi reconstrucţie (2001), Maradona (2007), Etiopia (2009) și
altele. Big Mac este primul volum de proză scurtă, apărut în 2003, urmat de romanele Depeche Mode (2004), Anarchy in the UKR (2005). În 2014 a publicat antologia de nouă povestiri și treizeci de poeme Mesopotamia. Romanul Internat apare în 2017, la Editura Meridian din Cernăuți. Serhii Jadan a primit peste 20 de premii și distincţii, atât în Ucraina, cât și în străinătate. Versurile lui au fost puse pe muzică de cele mai cunoscute formaţii rock din Ucraina. În 2017, la Editura Cartier, apare ediția română a romanului Jazz în Donbas.

Deși a știut dintotdeauna să captiveze o audiență cu darul povestirilor sale, CONSTANTIN CICEOVAN a așteptat un timp îndelungat să scrie această carte. Amintirile copilăriei, fascinația vremurilor apuse, frânturi adunate din viețile celor din jur – toate s-au îmbinat într-un roman nostalgic pătruns de istorie, folclor și fantezie. Autorul s-a născut și a crescut în Cluj, este absolvent al Liceului „George Barițiu” din Cluj-Napoca și al Institutului de Medicină și Farmacie din același oraș. În prezent trăiește la Chicago împreună cu soția lui.

IULIAN COMĂNESCU este antreprenor în sfera comunicării și autor. A publicat două cărți: Cum să devii un Nimeni: Mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din România (Humanitas, 2009) și Mihnea Constantinescu. Omul care a schimbat România fără ca noi să știm (Curtea Veche, 2019). În 2006, după o carieră de jurnalist de peste 15 ani, și-a făcut propria companie, Comanescu&Partners, care se ocupă cu consultanță de imagine, conținut sponsorizat, grafică, video și branding. De la începutul lui 2020, trăiește la Bruxelles, unde și-a definit firma în zona de political intelligence și PR de criză. S-a apucat de scris cărți pentru copii după ce fiul lui, Efrem, a vrut și el o carte a lui, atunci când a văzut volumul Mihnea Constantinescu. Astfel, în 2020, a apărut la Humanitas Junior Călătorie pe Volta, Planeta Becurilor. | www.comanescu.ro

Fotografia autorului © Florin Costache

IULIAN COMĂNESCU este antreprenor în sfera comunicării și autor. A publicat două cărți: Cum să devii un Nimeni: Mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din România (Humanitas, 2009) și Mihnea Constantinescu. Omul care a schimbat România fără ca noi să știm (Curtea Veche, 2019). În 2006, după o carieră de jurnalist de peste 15 ani, și-a făcut propria companie, Comanescu&Partners, care se ocupă cu consultanță de imagine, conținut sponsorizat, grafică, video și branding. De la începutul lui 2020, trăiește la Bruxelles, unde și-a definit firma în zona de political intelligence și PR de criză. S-a apucat de scris cărți pentru copii după ce fiul lui, Efrem, a vrut și el o carte a lui, atunci când a văzut volumul Mihnea Constantinescu. Astfel, în 2020, a apărut la Humanitas Junior Călătorie pe Volta, Planeta Becurilor. | www.comanescu.ro

Fotografia autorului © Florin Costache

IULIAN COMĂNESCU este antreprenor în sfera comunicării și autor. A publicat două cărți: Cum să devii un Nimeni: Mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din România (Humanitas, 2009) și Mihnea Constantinescu. Omul care a schimbat România fără ca noi să știm (Curtea Veche, 2019). În 2006, după o carieră de jurnalist de peste 15 ani, și-a făcut propria companie, Comanescu&Partners, care se ocupă cu consultanță de imagine, conținut sponsorizat, grafică, video și branding. De la începutul lui 2020, trăiește la Bruxelles, unde și-a definit firma în zona de political intelligence și PR de criză. S-a apucat de scris cărți pentru copii după ce fiul lui, Efrem, a vrut și el o carte a lui, atunci când a văzut volumul Mihnea Constantinescu. Astfel, în 2020, a apărut la Humanitas Junior Călătorie pe Volta, Planeta Becurilor. | www.comanescu.ro

Fotografia autorului © Florin Costache

IULIAN COMĂNESCU este antreprenor în sfera comunicării și autor. A publicat două cărți: Cum să devii un Nimeni: Mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din România (Humanitas, 2009) și Mihnea Constantinescu. Omul care a schimbat România fără ca noi să știm (Curtea Veche, 2019). În 2006, după o carieră de jurnalist de peste 15 ani, și-a făcut propria companie, Comanescu&Partners, care se ocupă cu consultanță de imagine, conținut sponsorizat, grafică, video și branding. De la începutul lui 2020, trăiește la Bruxelles, unde și-a definit firma în zona de political intelligence și PR de criză. S-a apucat de scris cărți pentru copii după ce fiul lui, Efrem, a vrut și el o carte a lui, atunci când a văzut volumul Mihnea Constantinescu. Astfel, în 2020, a apărut la Humanitas Junior Călătorie pe Volta, Planeta Becurilor. | www.comanescu.ro

Fotografia autorului © Florin Costache

Ruperto Long s-a născut în Rosario (Colonia, Uruguay). Este inginer, politician și scriitor. În 2013, Franța l-a recompesat cu Ordre des Arts et des Lettres. A urmat Facultatea de Inginerie a Universității Republicii și a absolvit cursul de Building Development Capabilities la Harvard. Din 1999, este profesor universitar titular la Academia Națională de Inginerie. A fost senator al Republicii (2005-2010), președinte al UTE (principala companie de energie electrică din Uruguay) și președinte al Laboratorului Tehnologic (LATU). În prezent, este ministrul Curții de Conturi a Republicii, membru al consiliului de administrație al Fundației City of Montevideo și al IIACF (International Israel Allies Caucus Foundation). În toate domeniile sale de activitate a primit multiple distincții naționale și internaționale. În calitatea sa de scriitor, a mai publicat volumele literare: Che bandoneón (2002), Hablando claro (2009), No dejaré memorias. El enigma del Conde de Lautréamont (2012) și La mujer che volvió del abismo (2019).

MAYA SORIAN are 20 de ani, este fiica Mirelei Retegan și a învăţat de mică faptul că există povești pentru sufletul fiecărui copil. A crescut odată cu lumea Zurli, a contribuit la crearea multor personaje, inspirând totodată multe dintre temele abordate în cântece și spectacole. Nu-i de mirare că a devenit astfel cel mai bun cunoscător al acestui univers colorat și că cea mai mare dorinţță a ei este să ducă mai departe povestea Zurli. În prezent, Maya este studentă la Comunicare și Media la Goldsmith, University of London, și lucrează ca manager de proiect pentru Aplicaţia Zurli.

MIRELA RETEGAN este creatoarea fenomenului Zurli. Este scriitoare, om de radio, antreprenoare, jurnalistă cu peste 20 de ani de experienţă și „Antrenorul Părinţilor“ din România. Este autoarea celor mai iubite cântece pentru copii ale momentului și a unora dintre cele mai îndrăgite povești pentru cei mici, personajele sale fiind modele pentru milioane de copii, iar jocurile și jucăriile create de ea epuizându-se într-o clipită. Are o supercomunitate pe care a câștigat-o prin articole de mare succes pe blogul personal și în revistele Tango, Avantaje, Mami și Parents. A creat Jocuri de jucat în trafic (CD educativ în două volume) și a scris cărţile Mami, tati, joacă-te cu mine, Pledoarie pentru mami și tati și Astăzi este despre astăzi, care se bucură de recorduri de vânzări. Mirela Retegan este speaker la evenimente dedicate părinţilor, susţine conferinţe și sprijină cauze sociale și umanitare care au în prim-plan copiii. De ani buni, produce spectacole și face săli pline atât în România, cât și în străinătate, iar copiii și părinţii o cunosc drept Tanti Prezentatoarea, inima Găștii Zurli.

O carte de activități superamuzantă, pe care copiii o pot colora fără se se murdărească!

Când cei mici vor deschide această carte de colorat, vor vedea niște ilustrații foarte nostime, alcătuite din punctulețe gri. Îndemnați-i să ia puțină apă și s-o întindă pe pagini cu o pensulă sau cu degețelele, și vor vedea apărând deodată cele mai frumoase culori! Anume pentru a le oferi copiilor o experiență vizuală și tactilă deosebită, paginile cărții sunt din hârtie groasă, texturată.

Micii artiști isteți și talentați vor fi încântați să se joace și să descopere lucruri noi!

● Fiecare carte conține 8 planșe de colorat ● Culorile apar pe hârtie imediat ce copilul atinge pagina cu pensula umedă sau chiar cu degețelele ● Activitate potrivită acasă, la grădiniță și în călătorii ● Produs sigur pentru copii

O carte de activități superamuzantă, pe care copiii o pot colora fără se se murdărească!

Când cei mici vor deschide această carte de colorat, vor vedea niște ilustrații foarte nostime, alcătuite din punctulețe gri. Îndemnați-i să ia puțină apă și s-o întindă pe pagini cu o pensulă sau cu degețelele, și vor vedea apărând deodată cele mai frumoase culori! Anume pentru a le oferi copiilor o experiență vizuală și tactilă deosebită, paginile cărții sunt din hârtie groasă, texturată.

Micii artiști isteți și talentați vor fi încântați să se joace și să descopere lucruri noi!

● Fiecare carte conține 8 planșe de colorat ● Culorile apar pe hârtie imediat ce copilul atinge pagina cu pensula umedă sau chiar cu degețelele ● Activitate potrivită acasă, la grădiniță și în călătorii ● Produs sigur pentru copii

O carte de activități superamuzantă, pe care copiii o pot colora fără se se murdărească!

Când cei mici vor deschide această carte de colorat, vor vedea niște ilustrații foarte nostime, alcătuite din punctulețe gri. Îndemnați-i să ia puțină apă și s-o întindă pe pagini cu o pensulă sau cu degețelele, și vor vedea apărând deodată cele mai frumoase culori! Anume pentru a le oferi copiilor o experiență vizuală și tactilă deosebită, paginile cărții sunt din hârtie groasă, texturată.

Micii artiști isteți și talentați vor fi încântați să se joace și să descopere lucruri noi!

● Fiecare carte conține 8 planșe de colorat ● Culorile apar pe hârtie imediat ce copilul atinge pagina cu pensula umedă sau chiar cu degețelele ● Activitate potrivită acasă, la grădiniță și în călătorii ● Produs sigur pentru copii

C PAM ZHANG s-a născut la Beijing, în China, și s-a mutat în Statele Unite când avea patru ani, împreună cu familia. Până la optsprezece ani, schimbase deja peste zece locuințe. A studiat la Brown și la Cambridge University. În 2017 a fost Truman Capote Fellow la celebrul Iowa Writer’s Workshop. În 2020 a publicat primul său roman, Cât aur ascund aceste coline (How Much of These Hills is Gold), nominalizat la Booker Prize și aclamat de critică și de public. A primit burse de scriere creativă de la Tin House, Bread Loaf, Aspen Institute și a fost inclusă în selecția „5 UNDER 35“ de către National Book Foundation.

Mauro Corona (n. Baselga di Piné, 1950) este un scriitor, sculptor şi alpinist italian. A copilărit în provincia Trentino, după care familia lui s-a mutat în satul Erto din provincia Udine. Viitorul scriitor şi-a însoţit tatăl în expediţii de braconaj prin munţii din zonă, de unde şi interesul lui ulterior pentru alpinism, în vreme ce pasiunea pentru sculptură i-a fost inculcată de bunicul său, cioplitor în lemn. În adolescenţă, Mauro Corona a studiat la colegiul Don Bosco din Pordenone, iar apoi, din cauza lipsurilor financiare, s-a înscris la Institutul de Topografie din Udine, ale cărui cursuri erau gratuite. Firea sa rebelă l-a făcut să se retragă de la şcoală şi o vreme a lucrat ca muncitor într-o carieră de marmură. După încheierea stagiului militar obligatoriu a muncit ca pietrar şi sculptor amator. A început să se facă remarcat în anii 1970 şi a avut prima expoziţie personală în 1975, devenind încetul cu încetul un artist apreciat şi premiat. Şi-a început cariera literară în 1997, cînd a publicat cîteva povestiri în cotidianul Il Gazzettino. În acelaşi an a debutat în volum cu Il volo della martora şi de atunci a publicat într-un ritm susţinut mai multe cărţi bine primite atît de public, cît şi de criticii literari. În 1998 i-a apărut romanul Le voci del bosco, pentru care i s-a acordat Premio Letterario Nazionale Carnia (1998) şi Premio Letterario Nazionale Majella (2002). Volumul său de proză scurtă La fine del mondo storto (2010) a fost recompensat cu premiul Bancarella, iar în 2014 romanul La voce degli uomini freddi a obţinut premiul Selezione Campiello şi premiul Mario Rigoni Stern. Cărţile lui Mauro Corona au fost traduse în mai multe limbi. În 2021 scriitorul italian, supranumit de Claudio Magris „poetul lemnului”, a primit premiul La Tore Isola d’Elba, ca o recunoaştere a meritelor sale şi a întregii sale activităţi.

Anchee Min s‑a născut la 14 ianuarie 1957 la Shanghai, în timpul regimului comunist condus de Mao Zedong. La doar 9 ani, făcea parte din Micile Gărzi Roşii (o organizaţie de tineret iniţiată la începutul Revoluţiei Culturale, menită să susţină regimul maoist), iar la 17 ani, în timp ce se afla într‑o tabără de muncă, a fost selectată pentru a juca într‑unul din filmele realizate de celebrul studio cinematografic al doamnei Mao. A emigrat în America în 1984, cu ajutorul actriţei Joan Chen. Aici şi‑a scris cartea de memorii, Azaleea Roşie : Viaţa şi dragostea în China (1994), care a devenit bestseller internaţional tradus în peste 20 de limbi. I‑au urmat Cum am devenit doamna Mao (2001 ; Polirom, 2009), Împărăteasa Orhidee (2004 ; Polirom, 2008), Ultima împărăteasă (2007 ; Polirom, 2008), Perla Chinei (2010; Polirom, 2010) şi Sămînţa încolţită (2013; Polirom, 2016). În prezent, Anchee Min îşi împarte viaţa între San Francisco şi Shanghai.

ANAÏS NIN (1903-1977) s-a născut în Franța, la Neuilly-sur-Seine, într-o familie cu rădăcini cubaneze, franceze și, din partea mamei, daneze. Are unsprezece ani când tatăl ei părăsește familia. Imediat după aceea, în drum spre America, Anaïs începe să-și scrie faimosul jurnal. La douăzeci de ani se căsătorește cu Hugo Guiler și revine în Franța, stabilindu-se la Paris. Aici descoperă lumea scriitorilor, a artiștilor, a avangardei și psihanalizei, o lume boemă în care își trăiește liber aventurile amoroase – cu Henry Miller, Otto Rank, Antonin Artaud, Edmund Wilson, Gore Vidal –, pe care le consemnează în jurnal. Își câștigă existența lucrând ca model, dansatoare, psihanalist amator. În 1939, înainte de izbucnirea războiului în Europa, se întoarce împreună cu Hugo Guiler în Statele Unite, iar în 1955, prea puțin preocupată de impedimente legale, se va căsători și cu Rupert Pole, mariaj anulat însă în 1966. Pole îi va fi totuşi alături până când scriitoarea se va stinge din viață în 1977, la Los Angeles. În 1932 Anaïs Nin publică prima carte, D.H. Lawrence: An Unprofessional Study, urmată de House of Incest (poem în proză, 1936), Winter of Artifice (1939) și Under a Glass Bell (povestiri, 1944), Stella – 1945, „romanul continuu“ Cities of the Interior (compus din Ladders to Fire – 1946, Children of the Albatross –1947, The Four-Chambered Heart – 1950, A Spy in the House of Love – 1954 și Seduction of the Minotaur – 1961), scrierile erotice Delta lui Venus (Delta of Venus, 1969; Humanitas Fiction, 2007) și Little Birds (1979, postum). Jurnalul lui Anaïs Nin este publicat în formă cenzurată începând cu 1966. Volumele aceluiași jurnal încep să apară necenzurate din anii ’90, în seria „Jurnalul dragostei“: Henry și June (Henry and June: 1931–1932; 1990; Humanitas Fiction, 2008, 2014, 2021), Incest (Incest: 1932–1934; 1992; Humanitas Fiction, 2006, 2010, 2016), Foc (Fire: 1934–1937; 1996; Humanitas Fiction, 2006, 2014), Nearer the Moon: 1937–1939 (1996), Mirages: 1939–1947 (2013) și Trapeze: 1947–1955(2017). Opera lui Anaïs Nin este tradusă în peste douăzeci de limbi.

ANAÏS NIN (1903-1977) s-a născut în Franța, la Neuilly-sur-Seine, într-o familie cu rădăcini cubaneze, franceze și, din partea mamei, daneze. Are unsprezece ani când tatăl ei părăsește familia. Imediat după aceea, în drum spre America, Anaïs începe să-și scrie faimosul jurnal. La douăzeci de ani se căsătorește cu Hugo Guiler și revine în Franța, stabilindu-se la Paris. Aici descoperă lumea scriitorilor, a artiștilor, a avangardei și psihanalizei, o lume boemă în care își trăiește liber aventurile amoroase – cu Henry Miller, Otto Rank, Antonin Artaud, Edmund Wilson, Gore Vidal –, pe care le consemnează în jurnal. Își câștigă existența lucrând ca model, dansatoare, psihanalist amator. În 1939, înainte de izbucnirea războiului în Europa, se întoarce împreună cu Hugo Guiler în Statele Unite, iar în 1955, prea puțin preocupată de impedimente legale, se va căsători și cu Rupert Pole, mariaj anulat însă în 1966. Pole îi va fi totuşi alături până când scriitoarea se va stinge din viață în 1977, la Los Angeles. În 1932 Anaïs Nin publică prima carte, D.H. Lawrence: An Unprofessional Study, urmată de House of Incest (poem în proză, 1936), Winter of Artifice (1939) și Under a Glass Bell (povestiri, 1944), Stella – 1945, „romanul continuu“ Cities of the Interior (compus din Ladders to Fire – 1946, Children of the Albatross –1947, The Four-Chambered Heart – 1950, A Spy in the House of Love – 1954 și Seduction of the Minotaur – 1961), scrierile erotice Delta lui Venus (Delta of Venus, 1969; Humanitas Fiction, 2007) și Little Birds (1979, postum). Jurnalul lui Anaïs Nin este publicat în formă cenzurată începând cu 1966. Volumele aceluiași jurnal încep să apară necenzurate din anii ’90, în seria „Jurnalul dragostei“: Henry și June (Henry and June: 1931–1932; 1990; Humanitas Fiction, 2008, 2014, 2021), Incest (Incest: 1932–1934; 1992; Humanitas Fiction, 2006, 2010, 2016), Foc (Fire: 1934–1937; 1996; Humanitas Fiction, 2006, 2014), Nearer the Moon: 1937–1939 (1996), Mirages: 1939–1947 (2013) și Trapeze: 1947–1955(2017). Opera lui Anaïs Nin este tradusă în peste douăzeci de limbi.

Paris, 1942. Tânărul și talentatul arhitect Lucien Bernard acceptă o comandă care îi poate aduce o mare sumă de bani, dar care riscă să-l trimită la moarte. Misiunea lui este să proiecteze o ascunzătoare pentru un evreu bogat, un spațiu atât de puțin vizibil, încât nici chiar cel mai hotărât ofițer german să nu-l găsească. Lucien are mare nevoie de bani, iar posibilitatea de a-i păcăli pe naziștii care au ocupat Parisul, orașul său iubit, este o provocare căreia nu-i poate rezista. Dar, atunci când o familie de evrei dintr-una dintre ascunzătorile sale sfârșește tragic, problema creării acestora devine o chestiune personală. Arhitectul parizian ne invită să reflectăm la ceea ce ne datorăm unii altora și la cât de departe suntem dispuși să mergem pentru a face ceea ce e corect.

Personajele lui Belfoure sunt bine conturate și complexe. Emoția, eroismul și arta se amestecă în acest roman tulburător și captivant. Publishers Weekly

Belfoure scrie ca un viitor Ken Follett. Booklist

ANAÏS NIN (1903-1977) s-a născut în Franța, la Neuilly-sur-Seine, într-o familie cu rădăcini cubaneze, franceze și, din partea mamei, daneze. Are unsprezece ani când tatăl ei părăsește familia. Imediat după aceea, în drum spre America, Anaïs începe să-și scrie faimosul jurnal. La douăzeci de ani se căsătorește cu Hugo Guiler și revine în Franța, stabilindu-se la Paris. Aici descoperă lumea scriitorilor, a artiștilor, a avangardei și psihanalizei, o lume boemă în care își trăiește liber aventurile amoroase – cu Henry Miller, Otto Rank, Antonin Artaud, Edmund Wilson, Gore Vidal –, pe care le consemnează în jurnal. Își câștigă existența lucrând ca model, dansatoare, psihanalist amator. În 1939, înainte de izbucnirea războiului în Europa, se întoarce împreună cu Hugo Guiler în Statele Unite, iar în 1955, prea puțin preocupată de impedimente legale, se va căsători și cu Rupert Pole, mariaj anulat însă în 1966. Pole îi va fi totuşi alături până când scriitoarea se va stinge din viață în 1977, la Los Angeles. În 1932 Anaïs Nin publică prima carte, D.H. Lawrence: An Unprofessional Study, urmată de House of Incest (poem în proză, 1936), Winter of Artifice (1939) și Under a Glass Bell (povestiri, 1944), Stella – 1945, „romanul continuu“ Cities of the Interior (compus din Ladders to Fire – 1946, Children of the Albatross –1947, The Four-Chambered Heart – 1950, A Spy in the House of Love – 1954 și Seduction of the Minotaur – 1961), scrierile erotice Delta lui Venus (Delta of Venus, 1969; Humanitas Fiction, 2007) și Little Birds (1979, postum). Jurnalul lui Anaïs Nin este publicat în formă cenzurată începând cu 1966. Volumele aceluiași jurnal încep să apară necenzurate din anii ’90, în seria „Jurnalul dragostei“: Henry și June (Henry and June: 1931–1932; 1990; Humanitas Fiction, 2008, 2014, 2021), Incest (Incest: 1932–1934; 1992; Humanitas Fiction, 2006, 2010, 2016), Foc (Fire: 1934–1937; 1996; Humanitas Fiction, 2006, 2014), Nearer the Moon: 1937–1939 (1996), Mirages: 1939–1947 (2013) și Trapeze: 1947–1955(2017). Opera lui Anaïs Nin este tradusă în peste douăzeci de limbi.

Noaptea, în grădina parfumată a Hudei, din orașul Bagdad, vântul bate dinspre deșert, foșnind frunzele caișilor și prevestind, parcă, sosirea oaspeților nepoftiți. Huda, secretară la Ambasada Australiei, trăiește cu teama de persecuțiile poliției secrete – mukhabarat – care vânează fiecare informație ce ar putea fi folosită împotriva Americii și a aliaților săi. Hudei i s-a ordonat să se apropie de Ally Wilson, soția viceambasadorului, și, cu toate că nu-și dorește câtuși de puțin să devină informatoare, acceptă, temându-se pentru soarta fiului ei adolescent. Ceea ce nu știe însă este că și Ally are propriile secrete primejdioase.

Prietena din copilărie a Hudei, Rania, fiică de șeic, s-a bucurat de multe privilegii în tinerețe. Acum, însă, când averea familiei s-a dus, Rania face și ea, la fel ca toată lumea, eforturi disperate să supraviețuiască și, mai presus de orice, s-o ferească pe fata ei de primejdii. În Irak, unde trădarea amenință la fiecare pas, cele trei femei trebuie să își pună toată încrederea într-o nouă loialitate, încă fragilă, în timp ce descoperă câte sacrificii sunt dispuse să facă pentru a-și apăra familiile.

În acest roman de debut, plin de suspans, trei femei curajoase se confruntă cu probleme complexe, ce țin de încredere, prietenie, maternitate și trădare, sub regimul opresiv al unui dictator nemilos și al poliției sale secrete.

Joseph Kessel (1898-1979), scriitor şi jurnalist francez, s-a născut în Villa Clara, Argentina, într-o familie de evrei originari din Imperiul Rus. Şi-a petrecut copilăria în Orenburg, Rusia, după care s-a mutat în Franţa. A studiat la Nisa şi apoi la Paris, unde şi-a încheiat studiile liceale de filologie în 1915, angajîndu-se la Journal des débats. Un an mai tîrziu s-a înrolat voluntar în armată, luptînd în Primul Război Mondial ca artilerist şi aviator. În 1928 a participat la înfiinţarea săptămînalului Gringoire, pe care l-a părăsit însă odată cu ascensiunea lui Hitler şi începutul prigoanei evreilor în Germania, cînd publicaţia a adoptat o direcţie vădit antisemită. După începutul celui de-al Doilea Război Mondial, a luptat în Rezistenţa Franceză, întorcîndu‑se pe front ca aviator şi compunînd, împreună cu Maurice Druon, versurile celebrului imn al Rezistenţei, „Le Chant des partisans”. Cu o activitate jurnalistică prodigioasă, a călătorit în multe colţuri ale lumii, unde a realizat numeroase reportaje, călătoriile şi experienţa războiului oglindindu-se în mare parte din opera sa literară. Scriitor prolific, admirat de contemporani, Kessel a publicat optzeci de romane, multe dintre ele premiate, ecranizate şi traduse pe toate continentele, printre care L’Équipage (1923; Prix Paul Flat acordat de Academia Franceză), Les Captifs (1926; Grand prix du roman de l’Académie française), L’Armée des ombres (1943), Le Lion (1958; Leul, Editura Polirom, 2017) şi Les Cavaliers (1967). În 1962 a devenit membru al Academiei Franceze. A primit, de asemenea, distincţii importante, cum ar fi titlul de Mare Ofiţer al Legiunii de Onoare. A murit în 1979, la Avernes. În 2020, editura Gallimard i-a consacrat un loc de cinste printre scriitorii francezi canonici, reeditîndu-i scrierile în prestigioasa colecţie Bibliothèque de la Pléiade.

Zak Ebrahim s-a născut în Pittsburgh, Pennsylvania, pe 24 martie 1983, fiul unui inginer industrial egiptean şi al unei învăţătoare americane. Când Ebrahim avea şapte ani, tatăl lui l-a împuşcat şi omorât pe fondatorul Ligii de Apărare a Evreilor, rabinul Meir Kahane. Din spatele gratiilor, tatăl lui Ebrahim, El-Sayyid Nosair, a fost unul dintre cei care au pus la cale atentatul cu bombă asupra World Trade Center din 1993. Ebrahim şi-a petrecut restul copilăriei mutându-se din oraş în oraş, ascunzându-şi identitatea. Şi-a dedicat viaţa denunţării terorismului şi răspândirii mesajului său de pace şi non-violență. În 2013, a participat la selecţia de talente organizată de TED în New York City şi a fost ales să vorbească la Conferinţa principală TED din următorul an. Acel discurs a servit drept inspiraţie pentru această carte.

O parte din câştigurile primite de autor pentru scrierea acestei cărţi au fost donate organizaţiei non-profit Tuesday’s Children, care ajută comunităţile afectate de terorism din întreaga lume.

Jeff Giles este un jurnalist şi romancier stabilit în New York. A colaborat cu The New York Times Book Review, Rolling Stone și Newsweek şi a ocupat postul de redactor-șef la Entertainment Weekly.

Kio Stark a cercetat extensiv dimensiunile emoționale și politice ale interacțiunilor dintre necunoscuți și complexa dinamică a relațiilor interumane în spațiile publice. Este autoarea romanului Follow Me Down și a lucrării de învățare independentă Don’t Go Back to School. Scrie, predă, oferă consultanță și ține conferințe în întreaga lume despre relaționarea cu necunoscuți, despre învățarea autonomă și despre felul în care ne raportăm la tehnologie.