Publicistică & Critică & Istorie literară

Creanga se remarca printre clasicii literaturii autohtone prin povestirile sale pline de umor, amintind de intelepciunea ancestrala a satului romanesc.

Ion Luca Caragiale, dramaturg realist si clasic deopotriva.

Opera lui Liviu Rebreanu, incepand cu nuvelele si pana la cele trei mari romane, are ca particularitate deschiderea catre modern.

Cu o educatie aleasa si o deschidere catre noi orizonturi literare, Alexandru Odobescu ramane unul dintre cei mai importanti portretisti ai literaturii romane, oferind prin nuvela istorica "Doamna Chiajna" o lucrare de capatai pentru ilustrarea uneia dintre cele mai proeminente figuri istorice ale Tarii Romanesti

Poetul este recunoscut ca initiatorul scolii simboliste romanesti; teoretizeaza noua directie literara, in special versiunea instrumentalista.

Uneori sub aspectul unei via dolorosa (asadar un drum al suferintei), alteori asemnea uneui joc copilaresc si inocent, niciodata nu vom putea trece cu vederea aceasta cale a luptei interoare in cautarea lui Dumnezeu, in cautarea revelatiei ultime.

„In decembrie 2007, Emil Brumaru strecura dintr-odata intr-unul dintre comentariile sale pe blogul meu, cind erau in toi cine stie ce discutii nevinovate despre paiate, sobe sau pagini: «Si de aici o sa trec la altceva... Cred ca ar fi interesanta o carte cu viata, atit cit poate fi ea destainuita, a doi oameni de virste diferite... De gindit». Am ris ca de o ghidusie si, cu siguranta, nu m-am gindit la nici o carte. Peste o luna, iarasi: «Si revin la ideea scrierii unei carti, asa, in unda intimplarii... nefortind nimic... Carte pe care deja am inceput sa o scriem, iti atrag, cu viclenie, atentia!». Si atunci comentariul a zburat pe linga mine aproape neluat in seama. Aceste doua comentarii m-au frapat abia acum, la recitirea dialogurilor noastre adunate laolalta. A trebuit sa treaca niste ani ca sa pricep si eu ca, probabil, din povestile noastre intersectate si decupate apoi sub forma de rubrica de revista chiar crescuse pe nestiute o carte.” (Veronica D. Niculescu)

Studiul profesorului Eugen Negrici Emanciparea privirii. Despre binefacerile infidelitatii propune o poietica a receptarii innoitoare, oferind exemple pentru un indrumar de educare a privirii, de orientare in hatisurile textului, dar si in lumea artelor plastice, avansind citeva metode de stimulare a perceptiei, de cultivare si reformare a imaginatiei.

„Am cea mai inalta apreciere pentru Alina Mungiu-Pippidi. Ce a facut atit ca universitar, cit si ca activist pentru buna guvernare o plaseaza printre cei mai remarcabili oameni din regiune si in rindul elitei academice internationale.” (Thomas Carothers, Carnegie Endowment, autor al lucrarii The End of Transition Paradigm, 2010)

Un manuscris se pravaleste urland din ceruri • Sunati-l pe avocatul meu specializat in patente! striga Thomas Edison. Am inventat telefonul! • Paralaxa manciuriana a enigmaticei conspiratii thetane • Copilul este tatal digresiunii • Proza purpurie albastra • Buna! Eu sunt autorul! • Adio, cititor crud!

Dimineata poetilor este cartea scaparatoare si profunda a criticului de astazi cu cea mai vie vocatie de constructor si in cel mai inalt grad devotat destinului major al literaturii romane. Este o carte de petrecere si de interpretare, deopotriva, riguros aplicata si pasionat programatica. (Lucian Raicu)

Proiect editorial finantat de Administratia Fondului Cultural National

„Alex. Stefanescu este unul dintre putinii critici literari care iubesc literatura.“ Mircea Dinescu

„Mirarea mea continua, pe parcursul documentarii, a fost aceasta: cum o masa mare de scriitori (si ceilalti artisti) de virste si valori literare diferite au putut fi dirijati spre o creatie straina de legile si functiile esteticului de o mina de critici si ideologi literari, toti tineri, toti patimasi, toti fara opera, atenti la pastrarea puritatii politice si la difuziunea larga a paradigmei, bucurosi sa fie „rotite” eficiente in mecanismul ideologizarii publicului prin scrieri (Paul Georgescu, Ion Vitner, Ov.S. Crohmalniceanu, Radu Popescu, Savin Bratu, Mihail Petroveanu, M. Gafita, Andrei Baleanu, N. Tertulian, M. Novicov, Georgeta Horodinca s.a.), si cum se conforma aceasta masa de creatori la toate sugestiile aberante ale acestora.” (Ana Selejan)

Cititori romani, va dezvalui exclusiv secretul Lectiei de poezie. Cititorii americani nu-l cunosc, ei dezbat de cand a aparut cartea. Unii zic ca-s terorist, altii, ca practic am descoperit America. E vorba de ultimul meu curs de scriere poetica in engleza la Universitate. Dupa 25 de ani de pedagogie meticuloasa, mi-am dat permis de port-arma.

Laptele negru include, pe linga incitantul eseu „Dincolo de munti” despre Fondane si Celan, multe alte texte remarcabile – despre Bruno Schulz, Kafka, Giorgio Bassani, Philip Roth, Saul Bellow, intre altii –, precum si un impresionant eseu-confesiune al unei studente catolice de la Bard College. 

Publicata in peste zece tiraje, aflata inca de la aparitie in topurile de vanzari, bucurandu-se de traduceri in mai multe limbi, Lev Tolstoi. Fuga din rai a fost desemnata Cartea anului 2010 in Rusia si a fost recompensata cu premiul Bolsaia Kniga (Big Book).

Autoarea a construit cu mare claritate, cu o admirabila apetenta teoretica și cu demnitate stilistica o naratiune intelectuala consistenta și sugestiva. Cunoștintele sale sigure, talentul interpretativ, libertatea de initiativa reprezinta semne certe ale unei autonomii intelectuale depline. Nu mi se pare deloc putin pentru un inceput. (Mircea Martin) 

„Florina Pirjol are, dincolo de foarte buna ei situare in interiorul literaturii romine postbelice, un real talent de critic literar. Judecata ei e matura, bazata pe un fundal cultural remarcabil. Apreciez ca raza privirii critice inregistreaza, in aria prozei tinere, foarte multe dintre cartile aparute, dovedind, dincolo de profesionalism, pasiune pentru literatura. Si asta chiar daca, asemenea altor congeneri, si ea prevede moartea acestei arte. E surprinzator pentru mine acest diagnostic tocmai pentru ca vine din partea unei cunoscatoare rafinate a literaturii.” (Andrei Bodiu)

Citind cartile de azi reuneste o selectie din cronicile publicate in perioada 2008-2013 de criticul si istoricul literar Dan Cristea in Luceafarul de dimineata. In discursuri echilibrate, criticul isi tempereaza si isi nuanteaza atit superlativele, cit si replicile acide, astfel incit, la finalul lecturii, se contureaza segmentul unui cerc multicolor si savuros, care inglobeaza cinci ani de istorie a literaturii romane, unde isi gasesc locul deopotriva debutanti si autori consacrati.

Studii in limbile romana si engleza.

„Chenzinele literare sunt rezultatul unei constatari tarzii, aceea ca, alegandu-mi din mers subiectele, am selectat fara sa vreau indeosebi carti care aduc cumva marturie. Unele sunt marturii directe, adica memorii, jurnale, corespondența, reconstituiri, capabile sa extraga, dintr-o zestre risipita dramatic, principii ale reasamblarii noastre morale. Altele sunt descarcari literare acute, uneori violente, oricum posttraumatice, ale aceleiași experiențe, dar in forma prozei care se scrie azi.“ (Tania Radu)

O noua carte semnata de Mihaela Radulescu, autoarea bestsellerurilor Despre lucrurile simple, Niste raspunsuri si Intreaba-ma orice

Caragiale si caragialismul au intrat in metabolismul culturii si civilizatiei romanesti, iar felul in care reactionam la cele doua instante constituie in sine un test estetic, etic si, nu in cele din urma, noetic.

Volumul reuneste texte aparute in Suplimentul de cultura si in Romania literara, la care Emil Brumaru a avut de-a lungul timpului rubrici permanente, precum si un jurnal inedit, din perioada in care autorul a locuit la Dolhasca. Eseurile, corespondentele, prozele si jurnalul, toate reflecta extraordinarul talent literar al scriitorului. Prin stilul direct, inconfundabil, dar foarte sensibil, Emil Brumaru da dovada de multa maiestrie si in proza, iar Dumnezeu se uita la noi cu binoclul, care incheie seria de opere, este o carte ce nu trebuie sa lipseasca din nici o biblioteca.

„Doamne, ce-am mai scris in acesti aproape douazeci si cinci de ani de dupa 1989! Mi-am folosit inteligenta, talentul, pregatirea intelectuala, umorul (in masura in care le am) pentru a contribui la schimbarea in bine a tarii mele, care, dupa ce se desteptase din somnul cel de moarte in care-o adancisera barbarii de tirani, zacea nemiscata si se lasa invadata − ca un pom de omidele paroase − de barbarii de tirani reconditionati si reorganizati. Asa cum un copil aflat in autobuz, cu mainile pe spatarul din fata, are impresia ca el executa virajele sau, apasand cu piciorul pe podea, crede in mod naiv ca el face ca autobuzul sa mearga mai repede, si eu, orbit de entuziasm si recazut in infantilism, aveam impresia ca schimb ceva in tara mea. N-am schimbat nimic, nimic, nimic.“ (Alex. Stefanescu)

„Noi toti am ascultat-o cu sfintenie, vreme de treizeci de ani, de doua ori pe saptamana, comentand carti si evenimente culturale. Un cronicar literar devenit legenda vie. [...] Cine dintre noi n-a simtit asta? Si, apoi, cine n-a dorit sa-si confrunte opiniile cu ale ei, ori sa fie omologat de ea?“. (Nicolae MANOLESCU, Istoria critica a literaturii romane)

Putin cunoscut marelui public, desi poeti celebri ca Mircea Cartarescu si Emil Brumaru il recunosc drept maestru, Leonid Dimov (1926-1987) este pentru prima data, acum, studiat sistematic, intr-o cercetare monografica. Cu documentele din Arhiva CNSAS pe masa, Luminita Corneanu reconstituie un destin uman si literar dramatic, marcat de tragediile colective ale Romaniei secolului XX, de la prigoana impotriva evreilor din anii ’40 la supravegherea Securitatii in timpul comunismului.

Reproducere in facsimil a cartii Epiloguri literare aparuta in 1919 la Bucuresti. Editura Librariei Al. Stanciulescu, Bulevardul Elisabeta nr 5.