Religie & Spiritualitate

Pentru creștini, Paștele rememorează și consfințește anual patimile, moartea și mai ales Învierea lui Hristos, „Mielul lui Dumnezeu”, prin a Cărui jertfă a venit mântuirea: Mântuitorul ne-a scos din robia păcatului și a morții, a pecetluit prin Cruce trecerea noastră de la moarte la viață sau de la viața muritoare la viața veșnică.

Răzvan Codrescu

Prima lucrare în rugăciune este cea de a alege cuvinte de care nu ne ruşinăm, în care ne regăsim pe de-a-ntregul şi care ni se potrivesc, iar apoi a le aduce lui Dumnezeu cu toată înţelegerea de care suntem în stare. Şi trebuie să ne punem întreaga inimă înaintea lui Dumnezeu la rugăciune, în această recunoaştere că El este Dumnezeul nostru, în acest act de iubire tandră – să ne‑o punem printr‑o lucrare care cuprinde toată mintea noastră, toată inima noastră, şi care este potrivită întru totul cu ceea ce suntem noi.
Reflectaţi asupra măsurii în care ele vă ating ­inima, căci dacă voi nu puteţi da atenţie cuvintelor pe care le rostiţi, de ce ar trebui să le dea atenţie Dumnezeu? 
 Mitropolitul Antonie

Doamne! Eu ştiu că Tu aici eşti, fiindcă Tu m‑ai zidit ca să mă întâlnesc şi să mă unesc cu Tine. Nu are atâta însemnătate dacă simt sau nu că Tu de față eşti: pentru mine e de ajuns să ştiu că Tu, din iubirea Ta şi din smerenia Ta, eşti aici, cu mine. 

<>Arhimandritul Serafim Alexiev - bine-cunoscut cititorilor din ­întreaga lume ortodoxă - ne-a lăsat ca pe o moștenire de mare preț cărțile sale și pilda personală de viețuire monahală. Ca cel mai apropiat dintre fiii duhovnicești ai Sfântului Serafim Sobolev al Sofiei, arhimandritul Serafim a moștenit de la acesta râvna fierbinte pentru curăția credinței ortodoxe, însoțită de smerenie adâncă, blândețe îngerească și lipsă de răutate.

Până astăzi, cărțile arhimandritului Serafim continuă să schimbe vieți, scoțând oameni din întunericul necredinței și oferind răspunsuri la întrebări de căpătâi. Lucrările sale: Rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Tâlcuire la Rugăciunea Domnească, Leacul uitat, Vrajbă și împăcare, Mândrie și smerenie, Rugăciunea - inima vieții duhovnicești, Viața de după moarte ș.a., precum și o serie de studii teologice și morale, rămân până în zilele noastre o contribuție valoroasă slujirii bisericești și misiunii de propovăduire a Bisericii Ortodoxe.

În această carte sunt adunate predici și cuvântări ale arhimandritului Serafim, ce au văzut pentru prima dată lumina tiparului și care, fără doar și poate, vor aduce folos duhovnicesc cititorilor...

Apoftegme, povestiri și isprăvi ascetice ale sfinților și fericiților Părinți din muntele Sinaiului, cel umblat de Dumnezeu, și din pustiul sinait, spre imitare, râvnă și învățătură celor ce vor să izbândească viețuirea cerească și vor să intre în Împărăția cerurilor.

Muntele sfânt pe care s-a petrecut în Vechiul Testament taina pogorârii și arătării lui Dumnezeu și a urcușului lui Moise în norul dumnezeiesc (în care a primit descoperirea tainelor Creației și Legii divine), Sinaiul a fost și este încă unul din cele mai vechi centre monahale ale creștinismului. El a reprezentat a doua mare vatră a spiritualității ortodoxe, înflorind după declinul centrelor monastice ale Egiptului și înainte de ridicarea Athosului. Părinții sinaiți au fost „părinții Filocaliei ortodoxe”, Sinaiul fiind „patria rugăciunii de foc a inimii, aprinsă din văpaia nestinsă a Rugului nears păstrată de monahi prin rugăciune în cămara de taină a inimii” (arhim. Ioanichie Bălan). Legătura lui strânsă cu Țările Române e marcată de existența toponimicului geografic și spiritual al Sinaiei.

Elaborată pe baza unei minuțioase cercetări filologice a codicelor sinaite și a literaturii ascetice răsăritene, pe fondul unei ample investigații istorice, antologia „Patericului sinait” datorată efortului exemplar al profesorului Dimitrios G. Tsamis restituie cititorului imaginea vie și veridică a vieții ascetice, austere a Părinților ce s-au nevoit în acest Munte Sfânt, oferindu-ne înțelepciunea lor concentrată în ziceri și povestiri datând din primele veacuri creștine — tot atâtea nestemate duhovnicești de inegalabilă frumusețe și profunzime.

„Savatie Baștovoi propune o nouă întemeiere literară, pornind de la cărţile sfinte.” Cornel Ungureanu (România literară)

„De la bun început, trebuie să spun că textul de față nu este un sinaxar, ci un roman scris cu toate uneltele necesare unei proze artistice, inspirat din realitățile consemnate în viața Sfîntului Simeon cel Nebun pentru Hristos din Edessa.
Acțiunea se petrece în Emesa (Homs-ul de astăzi), cea mai însem­nată cetate a Siriei, în veacul al VI-lea. Personajele sînt călugări, co­medianți, prostituate și cerșetori, care împreună oglindesc tabloul societății bizantine de atunci și totodată surprind frămîntările și căderile dintotdeauna ale sufletului omenesc. Cartea e scrisă aproape ca un scenariu de film, pentru a oferi o lectură ușoară și captivantă.” Savatie Baștovoi

Cartea de față spune povestea exemplară a doi sfinți greci cu numele Nicolae sosiți în Italia,
– unul, bătrânul ierarh al Myrei Lykiei adus în Bari în 1087, era vestit în toată lumea creștină,
– altul, un tânăr perfect necunoscut din Focida rătăcitor pe drumurile Italiei mutat la Domnul în Trani în 1094, era canonizat de papalitate trei ani mai târziu.
Amândoi apar puși de Pronia divină în fața unei creștinătăți triumfătoare aflate în ajunul primei cruciade pentru a-i reaminti întrupat miezul uitat al creștinismului: Evanghelia iubirii-milă a lui Dumnezeu în Iisus Hristos în adevărul Crucii Lui.
Mesagerii erau mesajul însuși: ierarhul Nicolae era întruparea vie a milei lui Dumnezeu, iar păstorul Nicolae „Kyrie eleison” era vestitorul itinerant al Dumnezeului-Milă și al purtării Crucii lui Hristos.
Lumea „creștină” alegea însă atunci — cum se vede din textele vremii — o altă cale, cu consecințe dramatice până astăzi.

Expresii ale lucrării providenței lui Dumnezeu în istorie, sfinții lui Hristos sunt lecții pentru timpul și epoca lor, dar și pentru timpul nostru. Profilul lor nu poate fi detașat de tabloul lumii în care sunt trimiși și în care acționează exemplar întrupând Evanghelia veșnică a lui Hristos. Hagiografia este astfel în mod indisolubil atât hristologie, cât și istorie, mai exact hristologie continuată și prelungită în istorie, și în multiplele istorii care alcătuiesc contextul întrupării ei. Scopul ei este descifrarea mesajelor și lecțiilor venite de la Dumnezeu prin sfinții Lui pentru toate timpurile.

Dacă încă vezi inima ta aprinzându‑se de mânie, răstignește‑o și adu‑ți aminte de Patimile lui Hristos, și ca praful vei risipi de la tine orice mânie. - Sfântul Ioan Gură de Aur

„Iată cât de bun și cât de frumos este ca frații să locuiască împreună” (Psalmii 132, 1), în dragoste și în armonie! Însă această binecuvântată stare nu se dobândește printr‑o simplă apăsare de tastă pe calculator, ci cere strădanie cu bucurie, o adevărată luptă duhovnicească.

Oare vom îndrăzni să luptăm, să dobândim această stare? - Arhim. Vasilios Bacoianis

În fiecare an, de peste douăzeci de veacuri, în Sâmbăta Mare, la Mormântul Domnului din Ierusalim are loc aprinderea Luminii Sfinte. Este minunea care însoțește până la sfârșitul timpului sărbătoarea ortodoxă a Învierii lui Hristos. Cu toate acestea despre ea s-a scris prea puțin.

Această lacună o umple strălucit cartea de față — un studiu de excepție reprezentând teza de doctorat susținută în California de un teolog american convertit la Ortodoxie, actualmente episcopul Auxentios al Foticeei.

Lucrare de autentică rigoare științifică, cartea de față prezintă în premieră o exhaustivă și exemplară analiză și interpretare istorică, liturgică, dogmatică și mistică a unui mult discutat fenomen care a marcat profund întreaga viață și spiritualitate ortodoxă, imprimând-o cu sigiliul unei inconfundabile și absolut unice „metafizici a luminii”.

Disertație solidă, lectură incitantă, abordare modernă (dincolo de fetișizare ori denigrare) a unei teme provocatoare, cartea Preasfințitului Auxentios se recomandă de la sine oricărui cititor interesat în Ortodoxie.

Canonizat în 1997 pentru sfințenia vieții sale mărturisită jertfelnic, Sfântul Inochentie al Odesei întrupează o tipologie rară, mai ales între arhiereii secolelor din urmă: a stat numai între oameni, i-a ajutat concret, le-a alinat suferințele, i-a învățat în ce constă mântuirea. Un Episcop statornic, un păstor al sufletelor, un stâlp neclintit în momentele de cumpănă pe care le-a trecut cu rugăciunea și cu nădejdea în Dumnezeu - fie când refăcea locașuri vechi, dar ruinate în Herson, fie oblojind soldați în timpul sângerosului Război al Crimeii, fie învățând și predicând, slujind și scriind. Răzvan Bucuroiu

Precum corabia ce are bun cârmaci ajunge la liman, cu ajutorul lui Dumnezeu, fără vătămare, tot astfel și sufletul ce are un bun păstor ajunge cu bine la cer, chiar dacă multe păcate va fi săvârșit cândva. - Sfântul Ioan Scărarul

Să știți bine că nu veți izbândi și nu veți spori întru cele ale desăvârșirii dacă nu veți fi în stare să deosebiți binele de rău. Și nu veți putea aceasta dacă nu vă veți supune părinților voștri. Părinții noștri au ascultat și s‑au supus părinților lor și au urmat învățăturile lor; de aceea au izbândit ei să sporească și au ajuns ei înșiși povățuitori. - Sfântul Antonie cel Mare

Înainte de orice altceva trebuie să ne îngrijim a afla un povățuitor bun, ca nu cumva din necercarea noastră să ne abatem de la adevărata cale. - Sfântul Grigorie de Nyssa

Cartea de față încearcă să dezvăluie trăitorilor ortodocși calea către aflarea unui duhovnic iscusit, sub a cărui îndrumare părintească să poată păși cu bună rânduială pe calea cea mântuitoare.

Relativa puținătate a episoadelor evanghelice care o au în centru pe Maica Domnului reflectă atât centralitatea hristologică a Evangheliei Bisericii, cât și discreția și smerenia exemplară care au caracterizat întreaga existență pământească a Fecioarei Maria. Făptură de taină și delicatețe, Maica Domnului n-a lipsit niciodată din predica apostolilor și din conștiința Bisericii creștine, chiar dacă taina ei s-a transmis fiilor Bisericii mai cu seamă pe calea tradiției orale nescrise.

Tradițiile privitoare la nașterea, viața și adormirea Fecioarei Maria, fixate inițial în scris sub forma literară a unor texte atribuite apostolilor, au fost sintetizate în Bizanțul secolelor VII–IX într-o serie de Vieți ale Maicii Domnului redactate de Maxim Mărturisitorul, de Epifanie Monahul și Simeon Metafrastul.
Aceste trei Vieți bizantine ale Maicii Domnului au cunoscut o mare popularitate în vechea lume bizantină și ortodoxă. Ele au satisfăcut și satisfac în continuare pe deplin curiozitatea și interesul, precum și evlavia mulțimilor de monahi și credincioși față de Născătoarea de Dumnezeu și Pururea-Fecioară Maria, al cărei supranume Theotokos rezumă, potrivit Sfântului Ioan Damaschinul († 749), întregul mister al Economiei mântuirii, și a cărei viață îndumnezeită este, cum spunea Sfântul Ambrozie al Milanului († 397), „o regulă pentru noi toți”.

Volumul de față reproduce integral conținutul cărții apărute în anii 2001 și 2007 sub titlul: Epifanie Monahul, Simeon Metafrastul și Maxim Mărturisitorul, Trei Vieți bizantine ale Maicii Domnului.

Cartea aceasta este o reflecţie asupra lungului pelerinaj istoric al Ortodoxiei, este o încercare de a discerne în trecutul nostru ce este esenţial şi etern, şi ce este secundar, care rămâne în trecut.

Dintotdeauna am fost uimit de lipsa dinlăuntrul ­Bisericii Ortodoxe a unei reflecţii istorice care să vizeze întreaga Biserică, Biserica în plenitudinea ei. Memoria noastră istorică pare să fie fragmentată în memorii ­locale şi naţionale, ca şi cum – vai! – viaţa noastră ar fi Biserica însăşi.

Însă fără recuperarea memoriei comune, fără o înţelegere comună a trecutului nostru comun, nu vom recupera acea universalitate a vieţii şi a experienţei ortodoxe, pe care le mărturisim şi proclamăm ca fiind esenţa însăși a Tradiţiei noastre. (...)

Prezentul depinde întotdeauna de nivelul la care am „receptat” trecutul; sper ca această carte să fie un oarecare ajutor în acest proces esenţial.

Alexander Schmemann

Importanţa cruciadelor nu poate fi negată. Prin ele, două civilizaţii și culturi diferite, occidentală și orientală, s-au întâlnit sub o formă violentă, însă acest lucru nu le-a împiedicat să se influenţeze involuntar.

Cruciada ne dezvăluie întregul mecanism de gândire al europeanului, spiritul omului medieval, universul său intim. Nu putem vorbi despre o simplă expansiune a feudalilor apuseni în Mediterana, ci de impactul complex al întâlnirii dintre socie­tăţile bizantină, occidentală și islamică. Istoria acestor confruntări ne descoperă, pe lângă istoria unor fapte de arme, și anumite mentalităţi, concepții despre viaţă și moarte, obiceiuri, rodul conviețuirii și disensiunilor unei lumi îndepărtate de noi, care, toate încadrate, conduc spre un proces istoric susceptibil de noi interpretări. Analizarea și recitirea istoriei cruciadelor poate risipi multe semne de întrebare și oferi multe lecții utile, acesta fiind scopul lucrării de față.

În contextul mondializării, al globalizării, al violențelor acestui început de secol XXI, deciziile întârziate ale unor lideri europeni pot fi și produsul universalizării Europei. Cultura sa materială s-a impregnat cu tot felul de influențe, multe din lumea musulmană. A defini o identitate europeană care să nu țină cont de multiplicitatea componentelor sale este la fel de riscant ca și definirea unui musulman separat de restul lumii. Soluțiile acestei noi cruciade, exprimate în zilele noastre sub forma jihadului, nu trebuie să uite o realitate a acestor timpuri: în Europa există o parte musulmană, cum în fiecare musulman, o parte de Europă. De aceea, violența pe care credem că o îndreptăm spre celălalt, poate fi, de fapt, manifestată chiar împotriva propriei persoane.

Viața și învățăturile extraordinare ale Sfântului Paisie, vas ales al harului dumnezeiesc.

Dintre toți sfinții pe care veacul nostru i-a dăruit Bisericii, Cuviosul Paisie Aghioritul rămâne cel mai iubit și cel mai aproape de inima creștinului de azi.

De la copilul născut în Farasa Capadociei - pământ udat cu sângele mucenicilor - și până la pustnicul simplu din Sinai, viața sa a fost o neîncetată jertfă de sine. Primea pe oricine venea la el frânt și nu lăsa pe nimeni să plece la fel.

Această carte de mare har duhovnicesc reunește cuvintele deosebite ale Sfântului cu mărturiile și minunile care l-au făcut cunoscut în întreaga lume.

Între sfinții nevoitori ai vremurilor noastre, Cuviosul Paisie Aghioritul ni se arată ca un luceafăr deasupra Muntelui Sfânt – monah de-a pururi rugător, vas ales al harului dumnezeiesc și povățuitor blând al mulțimilor însetate de Dumnezeu.

Dar ce evlavie sălășluia în acest monah, de se apropiau păsările cerului fără frică, iar fiarele câmpului veneau la el ca la un al doilea Adam? Ce taină purta trupul acela istovit de post și de priveghere, de simțeau toți în preajma lui pacea din Ceruri? Ce rugăciune ardea în el noaptea, de se umplea chilia de o lumină mai strălucitoare decât soarele, iar el abia cuteza să respire, de teamă să nu risipească ce i se dăruise?

Sfântul Paisie vindeca bolnavi fără să-i atingă, răspundea la întrebări înainte să fie rostite, vorbea cu oameni în limbi pe care nu le știa și se afla, în același timp, în chilia sa și la căpătâiul celor suferinzi din lume. Se lupta cu diavolii în fiecare noapte și îi biruia – nu prin puterea sa, ci prin Cel ce sălășluia întru el. Această carte este o fereastră deschisă spre sufletul unuia dintre cei mai îndrăgiți sfinți – o comoară de învățături înțelepte și mărturii cutremurătoare, culese spre uimirea și mângâierea celui ce o va citi.

„Fiul meu nu mai vorbea cu mine de doi ani. Am început să dorm cu icoana Sfântului Paisie sub pernă. Peste o săptămână m-a sunat. Plângea. Eu plângeam. Ne-am regăsit." - Elena, 52 ani

 „Medicii îmi spuseseră că nu mai pot face nimic. Am început să mă rog la Sfântul Paisie, așa cu îmi recomandase duhovnicul. La următorul control, doctorul m-a privit lung și mi-a spus: <<Nu știu ce ați făcut, dar continuați.>>" - Gheorghe, 61 ani

„Mă simțeam epuizată, golită pe dinăuntru. Am deschis cartea la o pagină la întâmplare și primul rând m-a oprit în loc — părea scris special pentru mine. De atunci, citesc în fiecare seară câteva pagini din carte și dorm liniștită." – Maria, 48 ani

De unde s-a deprins inima noastră să fie iubită cu atâta tărie? E limpede că noi toți dorim să fim iubiți și plăcuți de toți și de fiecare în parte. Inima noastră nu s-a putut deprinde aici, pe pământ, nici de la părinți, căci și ei sunt mărginiți de timp și de spațiu, iar sufletul caută la cele veșnice. Inima noastră s-a învățat să fie iubită și plăcută de la inima cea dumnezeiască și veșnică, căci și noi suntem dragoste dumnezeiască, de aceea suntem chemați să fim fiii luminii și fiii lui Dumnezeu, plini de dragoste dumnezeiască. 
Dacă în noi se ivește plinătatea dragostei, cu adevărat de toți vrăjmașii se va alege praful. Căci cine îndrăznește să lupte împotriva dragostei? Nu este nicio armă care poate să lupte împotriva dragostei. De ce? Căci Dumnezeu este dragoste, iar acolo unde se ivește plinătatea dragostei dumnezeiești, de acolo fuge orice răutate! 
De aceea să vă străduiți, precum și singuri vedeți, când le iubim pe toate și nouă ne este bine, căci atunci gândurile noastre sunt pașnice, pline de dragoste și bunătate. Să vă rugați zi și noapte și pe copii învățați-i să se roage Domnului cu inima, să caute cele bune, să fie plini de dragoste dumnezeiască, să simtă bucuria vieții și pacea dumnezeiască.

Scott și Kimberly Hahn, un cunoscut și foarte popular cuplu, au călătorit constant și au ținut discursuri în toată America de Nord în ultimii ani despre convertirea lor la Biserica Catolică. În volumul de față, acești doi apologeți catolici remarcabili povestesc despre incredibila călătorie spirituală care i-a condus la îmbrățișarea catolicismului. Scott Hahn era pastor presbiterian, cel mai bun student din clasa sa de seminar, un strălucit cunoscător al Scripturii și un militant anticatolic... până când a început să descopere cu reticență că „dușmanul” său avea toate răspunsurile corecte. Kimberly, de asemenea o studentă de excepție la teologie, este fiica unui cunoscut pastor protestant și a trecut printr-o „noapte întunecată a sufletului” după ce Scott s-a convertit la catolicism. Povestea convertirii lor și dragostea lor pentru Biserică au cucerit inimile și mințile a mii de catolici indiferenți și i-au readus la o participare activă în Biserică. De asemenea, ei au influențat nenumărate convertiri la catolicism printre prietenii lor și alții care au ascultat mărturia lor puternică. Scrisă cu simplitate, caritate, grație și umor, dragostea profundă și cunoașterea lui Cristos și a Scripturii de către soții Hahn sunt evidente și contagioase pe tot parcursul poveștii lor. Dragostea lor pentru adevăr și pentru aproapele este în egală măsură vizibilă, iar accentul teologic pe importanța familiei, atât biologice, cât și spirituale, va fi o sursă de inspirație pentru toți cititorii.

Cartea se adresează celor care caută răspunsuri serioase, nu lozinci confesionale. Este o invitație la examinarea propriilor convingeri și la asumarea adevărului descoperit, cu luciditate și curaj.

"Călătoria a început ca o poveste polițistă, după puțină vreme a început să semene cu o poveste de groază, pentru ca la sfârșit să fie o minunată poveste de dragoste – când Cristos își dezvăluie Mireasa, adică Biserica." - Kimberly Hahn

O poveste captivantă despre convertirea unui baptist fervent care relatează cum a depășit ostilitatea față de Biserica Catolică printr-o studiere serioasă a Bibliei și o cercetare aprofundată a scrierilor Părinților Bisericii. Pe lângă relatarea emoționantă a convertirii care i-a determinat pe Ray și soția sa să „treacă Tibrul” spre Roma, el oferă o analiză aprofundată a Botezului și a Euharistiei în Scriptură și în Biserica primară. Documentată temeinic cu sute de note de subsol, această carte conține probabil cea mai completă culegere de citate și comentarii biblice și patristice disponibile despre Botez și Euharistie, precum și o analiză detaliată a Sola Scriptura și a Tradiției.

Stephen K. Ray a crescut într-o familie baptistă practicantă și iubitoare. Tatăl său era diacon și profesor de Biblie, iar Stephen era foarte implicat în Biserica Baptistă ca profesor de studii biblice și ținea prelegeri pe o gamă largă de subiecte. Steve și soția sa, Janet, au intrat în Biserica Catolică în 1994. Pe lângă conducerea unei afaceri de familie, Steve își petrece timpul cercetând, scriind și predând despre credința catolică. Este autorul cărților Crossing the Tiber: Evangelical Protestants Discover the Historical Church (Trecerea Tibrului: protestanții evanghelici descoperă Biserica istorică), Upon This Rock: St. Peter and the Primacy of Rome in Scripture and the Early Church (Pe această piatră: Sfântul Petru și primatul Romei în Scriptură și în Biserica primară) și St. John's Gospel: A Bible Study and Commentary (Evanghelia după Sfântul Ioan: studiu biblic și comentariu). În prezent, produce o serie de 10 videoclipuri pentru Ignatius Press, intitulată The Footprints of God: The Story of Salvation From Abraham to Augustine (Urmele lui Dumnezeu: povestea mântuirii de la Avraam la Augustin), filmată în Țara Sfântă.

Sunt momente în viața unui om când o dorință copleșitoare izvorăște din adâncul sufletului și trebuie să scrii. Descoperirea celui mai bine păstrat secret din lume a trezit în noi o astfel de pasiune. Era o poveste ce trebuia scrisă. Am fi explodat de bucuria acumulată dacă nu ar fi fost așternută pe hârtie. Soția mea, Janet, și cu mine am descoperit o comoară și am urmărit-o. Rezultatul a fost o decizie majoră care ne-a afectat nu doar pe noi ci și pe toți cei din jurul nostru. ─ Stephen K. Ray

Un an cu Isus. Cartea mea de iniţiere în credinţă

Un companion de suflet pentru micii exploratori ai credinței!

Descoperă o călătorie unică de învățare, joc și rugăciune alături de Isus, gândită cu grijă pentru copii și familii. Acest caiet plin de viață urmează anul liturgic și transformă fiecare sărbătoare și moment de credință într-o oportunitate de joacă, reflecție și apropiere de Dumnezeu.

Ce găsești între paginile sale:
✨ peste 150 de jocuri, activităţi manuale, pagini de coloran și provocări creative;

✨ rugăciuni simple și profunde pentru inimile tinere;

✨ autocolante și șabloane care invită la creație;

✨ totul construit în jurul poveștii credinței creștine, excelent pentru momentele de învățare și joacă acasă, în familie sau la parohie.

Noul Testament, traducere Ioan Bălan (ediție anastatică)

Orice ediție anastatică a unei cărți de referință este, mai mult decât un eveniment livresc sau omagial, o reînviere spirituală, o readucere în prim-planul memoriei culturale și colective a unei valori perene. Când cartea întrupează valori spirituale împărtășite de aproape toată umanitatea și de o întreagă națiune sau comunitate de credință precum Biserica Catolică, ediția anastatică se înalță ca un monument, celebrând nu doar înțelepciunea lumii trecute și pe înțelepții ei, ci prezentul spiritual al celor care iubesc și caută fervent adevărul și, potențial, viitorul inefabil, pentru multe generații, al gândurilor celor mai adânci și al faptelor celor mai înalte de care este capabil omul. Un astfel de reper este traducerea Noul Testament al Domnului nostru Isus Hristos pe înțelesul tuturor, a Fericitului Martir și Arhiereu al Lugojului, Dr. Ioan Bălan (1880-1959).

Publicată pentru prima dată în anul 1925 la Tipografia și Librăria Românească S. A., Oradea-Mare, cu binecuvântarea episcopului român unit al Oradiei, alt Fericit martir, Valeriu Traian Frențiu, pe când era canonic capitular mitropolitan și rector al Academiei de Teologie din Blaj, traducerea a mai cunoscut alte două ediții: prima, după 13 ani de la întâia publicare, în anul 1938, cu un Cuvânt înainte aparținând Arhiepiscopului Mitropolit de Alba Iulia și Făgăraș, Dr. Alexandru Nicolescu (Blaj, 22 Noiembrie 1937) era o reproducere fidelă a celei din 1925; a doua, publicată după 70 de ani, în 1995, la dorința Eminenței Sale Alexandru Cardinal Todea, cu editarea și corectura Pr. Ioan Vasile Botiza, profesor de teologie biblică la Institutul Teologic „Sf. Ioan Evanghelistul” din Cluj și cu binecuvântarea episcopului de Oradea, Vasile Hossu, beneficia de îmbunătățiri generale ale textului traducerii și aducerea la zi a notelor explicative bogate și a limbajului.

Traducerea nu a rămas neremarcată internațional, așa încât, în numărul 145 din anul 1927 al revistei de studii bizantine Échos d’Orient, reputatul orientalist, asumpționistul Sévérien Salaville publica o notă bibliografică (pp. 127-128) în care saluta lucrarea și, în special, notele exegetice bogate și competente și propunea sugestii pentru îmbunătățirea preciziei textuale în conformitate cu textul grec pentru edițiile viitoare.

Totuși, din cauza circumstanțelor istorice generate de arestarea episcopilor greco-catolici în 1948 și persecutarea Bisericii Unite prin scoaterea în afara legii de către regimul comunist, traducerea Bălan nu a urcat nici pe firmamentul culturii românești, nici pe cel al propriei Biserici, din motive evidente. Argument suficient pentru publicarea unei ediții anastatice a traducerii, dar sunt multe altele atât istorice și omagiale, cât și spirituale și cultural științifice, fără a le exclude pe cele de natură practică. Iată câteva dintre ele:

• Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la prima publicare a traducerii și 145 de ani de la nașterea episcopului Bălan. Între timp, prin harul lui Dumnezeu și vicisitudinile istoriei, episcopul Lugojului este celebrat cu titlul de Fericit martir în calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-catolice. Este un privilegiu acela de a atinge relicvele sau un veșmânt sfințit cu sânge de martir, dar este, de asemenea, o imensă binecuvântare a răsfoi paginile spălate de sudoarea muncii lui.
• Traducerea este într-o limbă română frumoasă, curgătoare, cu neologisme blânde, potrivite unui text biblic, și cu mireasma de biserică veche a arhaismelor potrivite numai unui evangheliar. Notele exegetice și explicative deosebit de bogate sunt în mare parte valide din punct de vedere biblic și astăzi, iar aparatul critic facilitează accesul la nuanțele căutate și la detalii teologico-biblice de nișă. Este atât un text inteligibil și accesibil pentru cititorul fără studii teologice cât și o bună bază pentru studiile biblice mai aprofundate.
• Lucrarea Fericitului Ioan Bălan al Lugojului nu este suspendată în spațiul individual al unei culturi teologice de excepție, ci este adânc ancorată în marea cultură a literaturii bisericești românești și în tradiția intelectuală a Bisericii Blajului: ea pornește de la textul Noului Testament din Biblia de la Blaj (1795) a lui Samuil Micu, adăugând o intensă muncă de îndreptare, de conformare cu textul grec, de facilitare a accesului cititorului prin folosirea limbii române contemporane, fără a mai pune la socoteală abundența de explicații și bogatul aparat critic. De aceea, traducerea poate deveni, după o ulterioară diortosire, versiunea reprezentativă în cultura română și text canonic al Noului Testament pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică și, de ce nu, vestirea bună de pe paginile sacre ale Evangheliarelor ei.

‒ pr. Gabriel Marian Marincaș

„În paginile pe care le adună aici PS Mihai Frățilă se află un aliaj, special și vizionar, de limpezime, credință și lumină. Ivit din mijlocul unei lumi tulburate, textul posedă claritatea privirii ce duce spre un alt cer. Lectura acestei cărți este o poartă ce ni se deschide: frazele ei ne conduc pașii spre un prag al intensității discrete. Umanul și divinul se întâlnesc, sub semnul înțelepciunii și al speranței.“ — IOAN STANOMIR

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția? Despre întâietatea onestității vizavi de capacitatea (interesată!) de a seduce, despre încântarea de sine – inamicul principal al mărturiei creștine –, dar și despre alegeri care nu se vor irosi încerc să vă întrețin în paginile acestei cărți.“ — MIHAI FRĂŢILĂ

MIHAI FRĂȚILĂ, episcop greco‑catolic de București, s‑a născut la Alba Iulia în 1970. A studiat teologia la Roma, ca bursier al Colegiului Pontifical Pio Romeno, singura instituție românească din Cetatea Eternă aflată sub patronajul Vaticanului, și la Paris. Între anii 2005 și 2007 a fost rector al acestui așezământ. A scris eseuri în care a aprofundat relația dintre speranța creștină și sfâșierile sufletești ale omului contemporan: Dumnezeu este acolo unde dorește să te întâlnească. Simplitatea în fragmente (2005), Lumina este un dar al Cerului. Privind viața prin ochii lui Dumnezeu (2007), „Cu o singură gură şi o singură inimă“. Liturghia altfel (2007), Curajul de‑a improviza. Eseuri întârziate despre harul nevăzut al vieții (2014), Rigoarea speranței (2015), Paștele memorabil. Cum deschide Dumnezeu fereastra atunci când o ușă se închide (2020). La Humanitas a publicat: Poate fi trimis Dumnezeu în exil? Despre riscurile mântuirii și șansa răbdării (2016), Există o zare. Despre truda lui Dumnezeu de a pune lucrurile la punct (2019), De ce Binele se cuvine să ne afle pregătiți. Un jurnal din vremea pandemiei (2021), Aventura dez‑amăgirilor. Despre risipa lui Dumnezeu (2023) și a contribuit la volumele colective Ce vrăji a mai făcut pisica mea (2023), Ce pozne‑a mai făcut cățelul meu (2024), Scrisori pentru cititorii din 2125. Un epistolar pe mai multe voci (2025).

O călătorie intelectuală și spirituală ce transformă felul în care înțelegem originile unei credințe care a redefinit omenirea.

Minuni și uimire este o carte fascinantă despre viața lui Iisus, scrisă de renumita cercetătoare Elaine Pagels, laureată a National Book Award și una dintre cele mai importante voci în studiul creștinismului timpuriu. În această lucrare captivantă, autoarea explorează misterul istoric al modului în care un tânăr evreu sărac a inspirat apariția unei religii care avea să schimbe lumea.

Bazându-se pe analiza evangheliilor și pe cercetări istorice riguroase, Pagels investighează întrebări esențiale despre figura lui Iisus: nașterea din Fecioară, miracolele sale, povestea învierii și modul în care primii săi discipoli au interpretat și au transmis aceste evenimente. Cartea este o incitantă cercetare asupra unui mister care a influențat istoria lumii, fiecare capitol aducând noi perspective asupra uneia dintre cele mai influente personalități și figuri din istorie.

Prin îmbinarea istoriei, teologiei și analizei culturale, volumul Minuni și uimire  oferă o perspectivă profundă asupra originilor creștinismului și asupra modului în care poveștile despre Iisus au inspirat credință, speranță și reflecție de-a lungul secolelor.

Această carte este pentru tine dacă:
✓ ești interesat de istoria creștinismului și de contextul în care a apărut
✓ îți pui întrebări despre figura lui Iisus dincolo de interpretările tradiționale
✓ vrei să explorezi credința dintr-o perspectivă istorică, nu doar spirituală
✓ te atrag perspectivele care includ atât texte canonice, cât și surse mai puțin cunoscute
✓ apreciezi cărțile care combină rigoarea academică cu un stil accesibil
✓ ești curios cum au influențat evenimentele istorice formarea unor tradiții religioase importante

Această carte te ajută să:
✓ înțelegi cum au fost construite și interpretate primele texte creștine
✓ descoperi diversitatea ideilor și dezbaterilor din primele secole ale erei noastre
✓ vezi cum contextul politic și social a influențat mesajele religioase
✓ explorezi diferențele dintre diversele tradiții și scrieri timpurii
✓ privești credința ca pe un proces viu, modelat în timp
✓ înțelegi de ce aceste povești continuă să influențeze cultura și societatea

Cum de un tânăr necunoscut din Galileea a inspirat o religie care a remodelat întreaga lume și continuă să inspire milioane de oameni chiar și după două milenii? Elaine Pagels, laureată a National Book Award și profesoară de studii religioase la Universitatea Princeton, o cercetătoare care a revoluționat deja înțelegerea noastră despre originile creștinismului, își pune această întrebare la apogeul unei lungi cariere, după o reflecție ce a durat decenii întregi. Ea abordează figura istorică a lui Iisus printr-o cercetare temeinică și prin prisma momentelor-cheie și minunilor din viața lui.

Folosind atât evangheliile canonice, cât și pe cele gnostice descoperite la Nag Hammadi, Pagels descifreză în fiecare capitol o enigmă din viața lui Iisus: nașterea din fecioară, minunile, răstignirea, învierea. Ce semnificație ascunsă au miracolele? Care era contextul politic și social al vieții lui Iisus în Iudeea? Cum se face că Iisus, care a trăit acum mii de ani, nu a avut soarta altor ființe, zei sau oameni, precum Zeus sau Iulius Caesar, care populează trecutul îndepărtat al culturii noastre? Cum a apărut credința în învierea Sa? Nu în cele din urmă, cum l-au văzut artiști precum Marc Chagall, Salvador Dalí sau chiar Martin Scorsese pe Iisus?

Combinând rigoarea academică cu accesibilitatea narativă, autoarea explorează marile mistere, nu pentru a le demistifica, ci pentru a înțelege puterea lor transformatoare. Aceasta nu este o carte despre credință versus știință, ci despre înțelegerea profundă a unui fenomen cultural unic. Pagels demonstrează cum aceste povești au modelat civilizația occidentală și continuă să răspundă nevoilor spirituale contemporane. Pentru credincioși și sceptici deopotrivă, Minuni și uimire oferă o perspectivă nouă asupra celui mai influent personaj din istorie și ne invită să descoperim cum și mai ales de ce mesajul lui Iisus transcende timpul și spațiul.

Cartea propune cititorului o întâlnire directă cu frumuseţea nepieritoare a Bibliei Ebraice printr-o antologie comentată de o sută de versete atent selectate, într-un echilibru care oferă, pe rând, familiaritate și surpriză. În centrul demersului stă convingerea că versetele, deși născute într-un context cultural îndepărtat, poartă un mesaj universal care poate transforma viaţa cititorului, oferindu-i criterii de discernământ, tărie în fața încercării și o perspectivă coerentă asupra speranței. Formatul în patru trepte reprezintă o opțiune metodologică de maximă transparență, întrucât fiecare verset este prezentat în textul său ebraic, urmat de transliterare, traducere și de un comentariu care pune accent pe bogăția limbii ebraice biblice pentru a identifica nuanțe subtile, expresii idiomatice, imagini poetice, construcții retorice, polisemii cu impact hermeneutic major. Această organizare metodică oferă libertatea unei lecturi continue sau selective, menținând totodată accesul direct la textul biblic ebraic, temei esenţial al oricărei înțelegeri riguroase.

Volumul conține cele patru Evanghelii canonice, în traducere inedită, cu prezentări menite să clarifice aspectele de ordin literar, istoric și teologic. Noutatea, față de edițiile precedente, o reprezintă setul de ilustrații ale marelui grafician francez Gustave Doré (1832‐1883). În 1866, acesta a realizat nu mai puțin de 241 lucrări grafice pentru Marea Biblie de la Tours. În prezentul volum am preluat cele 63 planșe care ilustrează Evangheliile.

Versiunea de față constituie un omagiu implicit predecesorilor care au trudit pentru transpunerea, cât mai fidelă, a Cuvântului Domnului în limba română. - Cristian Bădiliță

Antologie întocmită de Andrea Kirk Assaf și Kelly Anne Leahy

„Nimeni nu va reuși vreodată să fie original dacă va căuta cu tot dinadinsul originalitatea; în schimb, dacă încerci pur și simplu să rostești adevărul (fără să te preocupe în mod special de câte ori a fost rostit înainte), atunci, de nouă ori din zece, vei fi original fără să-ți dai seama.“ — C.S. LEWIS

„C.S. Lewis este apologetul ideal pentru cei pe jumătate convinși, pentru cei de bună-credință care ar dori să fie creștini, dar care constată că intelectul le stă în cale. — ANTHONY BURGESS

CLIVE STAPLES LEWIS (1898–1963) – romancier, poet, profesor universitar, medievist, critic literar, eseist, teolog laic şi apologet creştin – a fost unul dintre marii intelectuali ai secolului XX. A predat, între 1925 şi 1954, literatură engleză la Universitatea din Oxford (Magdalen College), precum şi, din 1954 până în 1963, literatură medievală şi renascentistă la Universitatea din Cambridge. A fost un vorbitor de excepţie, fiind îndrăgit de studenţii săi, asupra cărora a exercitat o influenţă profundă şi durabilă. A scris peste treizeci de cărţi, adresate publicului larg. Operele sale, traduse în peste treizeci de limbi, vândute în milioane de exemplare – unele dintre ele (Chronicles of Narnia, bunăoară) popularizate pe scenă, la televiziune, radio sau cinema –, continuă să atragă, an de an, mii şi mii de noi cititori.