Noutăți

Fie acasa, fie in misiune, Bingo si Rolly, cei doi catelusi ai lui Bob, sunt plini de energie si buna dispozitie. Intotdeauna vor sa-si ajute stapanul si sa-l faca sa se simta mai bine. Numai ca, din prea mult entuziasm, simpaticii catelusi se pricep de minune sa transforme orice aventura intr-un… DEZASTRU. Dar stati asa!… Tot ei sunt cei care dreg lucrurile pana la urma si sunt gata sa se joace cu Bob.

În ipostaza sa de prozator, Florin Ștefănescu practică absurdul și umorul de situație. Povestirile sale, inspirate din viața de fiecare zi, par însemnări din jurnalul unui extraterestru care vizitează Pământul.

Lipsa de logică a existenței, situațiile surprinzătoare regizate de jocul întâmplării, dar și stereotipiile de gândire ale oamenilor de azi sunt înregistrate cu un amuzament secret. Ca și Buster Keaton, care își păstra o expresie a feței gravă și indescifrabilă în timp ce provoca râsul spectatorilor, Florin Ștefănescu nu explică niciodată, cititorilor, de ce anume ar trebui să râdă. El se adresează unor oameni superiori, cu care intră într-o relație de complicitate.

Nu există nimic vulgar în umorul său. Autorul se bazează pe capacitatea de înțelegere a celor cărora li se adresează. Le propune un joc intelectual plin de farmec, pe care ei îl învață repede și continuă să-l joace chiar și după ce termină de citit cartea, privind dintr-o nouă perspectivă spectacolul vieții. Alex. Ștefănescu

Cunoscutul caricaturist LINU, care încântă mii de oameni cu desenele lui, se numește în realitate Florin Ștefănescu și este profesor universitar la Politehnică, doctor și conducător de doctorate, autor a numeroase cărți științifice. Iată că Florin Ștefănescu scrie și scurte povestiri, valorificându-și experiența de viață, imaginația și umorul inteligent.

Biografii lui vor mai consemna, fără îndoială, faptul că are o familie frumoasă, din care fac parte soția, Mihaela Ștefănescu, apreciat medic pediatru, și fiul lor, Toma, elev de liceu, creatorul unor videoclipuri atrăgătoare.

Sora lui, Alexandrina Mihai, și ea eminentă profesoară la Politehnică, a câștigat numeroase concursuri de proiecte europene, iar fratele lui, Alex. Ștefănescu, critic și istoric literar, a publicat, printre altele, o istorie a literaturii române contemporane răsplătită cu Premiul Uniunii Scriitorilor și cu Premiul Academiei.

Pentru colonelul Joe Mackenzie, munca este pe primul loc, iar prioritatea actuala este testarea prototipurilor Night Wing, cinci avioane revolutionare echipate cu un sistem secret si inovator. Iar Caroline Evans, experta in optica laser, numita si Regina Frumusetii, este principalul element de distragere de la munca. Fermecatoarea blonda ii face inima sa bata mai tare, si dupa un weekend plin de pasiune, Joe incepe sa creada ca poate gasi in viata lui loc si pentru dragoste. Insa, in timp ce testele pentru prototipuri sunt in plina desfasurare, un incident aproape ca ii rapeste un coleg si scoate la iveala faptul ca o persoana din interior saboteaza proiectul Night Wing. Cum Caroline este singura din echipa care ramane pana tarziu la munca si ajunge prima la birou, iar cunostintele si abilitatile ei ii permit sa intervina fara probleme in buna functionare a aparatelor, banuielile tuturor par sa se indrepte intr-o directie evidenta. Acum Joe se vede nevoit sa afle adevarul si sa aleaga intre datorie si pasiunea pentru suspectul principal.

Patrunde in lumea magica a Cenusaresei, a printului preschimbat in broscoi si a vrajitorului din Oz, apoi descopera aventurile uimitoare ale lui Aladin so povestea emotionanta a micii sirene!

Ilustratii de vis si sase povesti nemuritoare, care vor face sa pasesti pe un taram al imaginatiei si frumusetii, unde binele invinge intodeauna raul.

 O zana delicata, mititica, Ce nu vrea sa ramana singurica, Surorile pe langa ea le-aduna Si-acum dorm toate zece impreuna.

Toti cei pe care-i viziteaza Omuletul care aduce somnul adorm linistiti si viseaza frumos. Maine, oare cui ii va darui o stea?

o carticica de citit seara, inainte sa ne cufundam in lumea viselor.

***

Vino si tu impreuna cu Iepurasul si vei descoperi frumusetile primaverii! Iepurasul iese din vizuina si descopera ca padurea s-a trezit la viata: flori frumos colorate se leagana in vant, iar pasarelele ciripesc vesele in copaci. Vede atatea lucruri uimitoare, incat bietul de el se rataceste. Oare cine il va ajuta sa gaseasca drumul inapoi spre casa?

În acest volum, Cristian Niculcea a strâns laolaltă o colecţie de aforisme/mini-eseuri şi versuri în stil clasic, în care starea vegetativă a spiritului găseşte capacitatea de a raţiona pe coordonate cerebrale, în care patimile şi decadenţa spirituală sunt accentuate în manieră satirico-ironică.

Secătuirile sufleteşti sunt exacerbate prin versuri în rimă clasică, manifestând dispreţulindividului pentru un mediu social impur şi pentru sine însuşi.

„Te-ai împiedicat în debusolantul proces noetic, „pricopsindu-te” cu ceea ce se poate numi contuzia gândirii. E o leziune izbucnită în interior, pe tegumentul ideilor înnodate în ele însele. O rută pe care nu se rulează uniform, ci rostogolit. Până când inerţia nu mai ajută, până când invoci fenomenele arbitrare a desţeleni impasul.

Mă tem că, dacă ne-am întoarce pe dos, am fi plini de vânătăi şi cucuie.”

„Între răsărit şi apus, ne zbatem cu inima zvâcnind cât pentru o zi şi o noapte. Între apus şi răsărit, ne reculegem temerile, pregătindu-ne pentru noi greşeli. Ori de câte ori am recalcula paşii, instinctul ne spune să apucăm pe aceleaşi urme. Dacă n-am lăsa atâtea semne după noi, am fi putut călca şi pe verticală?”

„Visul e locul în care am acostat spre a ne testa veleităţi actoriceşti. Fiecare desprindere de făptură oferă spiritului omnipotenţa pe care i-a îngrădit-o concretul. Poate că atunci când noaptea ne acoperă, noaptea ne descoperă.”

„Azi autopsiez Iluzia. Vreau a şti când şi cum şi-a pierdut aura voievodală, din ce motive a metamorfozat dezideratul în stigmat.

Analiza evidenţiază componentele chimice din fluxul sangvin: Mersul de-a Buşilea, Temerea, Petele din Soare. Pe baza acestor informaţii, aş putea lucra la elaborarea unui vaccin. 
Mă tem însă că singurul subiect rămas la dispoziţie pentru astfel de cercetări e sora mai mare a Iluziei: Utopia.”

Cristian Niculcea, Contuzii noetice

Ai vazut vreodata o fetita-elf? Noaptea ele dorm in potirul florilor, iar in timpul zilei indeplinesc dorintele oamenilor. Tu ce dorinta ai vrea sa ti se implineasca? O incantatoare carte ilustrata, care include un sistem de intrebari-test cu rol pedagogic, pentru educatia prin joaca a copiilor. Nu uita sa asculti dorintele copiilor. Vei afla multe lucruri interesante despre ei.

  Seara de seara, Luna straluceste, Iar micuta zana La drum o porneste! Micuta zana a Lunii ii face pe toti, de la mic la mare, sa se bucure de odihna noptii – cu o melodie dintr-o morisca muzicala si cu un praf magic stralucitor, care le aduce vise placute!

Pestisorul alb plange pentru ca nu-si gaseste mamica. In vreme ce o cauta, el vede fel de fel de animale: un crab rosu, o stead de mare portocalie, un melc galben, o broasca testoasa verde, o balena albastra si o caracatita violet. Dar unde este oare maica pestisorului?

Invatati culorile curcubeului impreuna cu dragalasul pesticosr alb!

Farmecul unei mari civilizații extrem-orientale, prestigiul misterioasei istorii milenare a Chinei, pitorescul peisajelor și al așezărilor atrag turiști de pe toate meridianele. Ajunși în China, vizitatorii constată că frumusețea și exotismul ei întrec până și cele mai minunate visuri. Orașul interzis, Marele zid chinezesc, Armata de teracotă merită să fie văzute măcar o dată în viață.

Ghidul este de un real ajutor şi datorită capitolului Sfaturi practice, care include informaţii despre: Formalităţi, Vama, Substanţe toxice, Urgenţe, Moneda, Hoţii, Transporturi, Asistenţă medicală, Telefon, Politeţea, Alte sfaturi, Limba, Vocabular.

Lunile anului aniversar al centenarului Marii Uniri 2018 devin in acest volum capitole cu 366 de subcapitole in care sunt prezentate sarbatorile si obiceiurile calendaristice inregistrate din provinciile istorice unite la 1 decembrie 1918. In perioada Unirii, taranul folosea doua tipuri de calendare: unul oficial, recunoscut de stat si de biserica, si altul neoficial, transmis exclusiv pe cale orala. Spre deosebire de Calendarul bisericesc, care dedica zilele anului Sfintei Treimi (Tatal, Fiul si Sfantul Duh), Fecioarei Maria, Sfantului Ioan Botezatorul si catorva mii de personaje canonizate, Calendarul popular ii indica in plus sateanului semnificatiile materiale sau spirituale ale zilelor sarbatorite: la Nunta urzicilor (Duminica Floriilor) infloreste urzica si nu mai era folosita in alimentatie; Impuiatul ursilor (1 august, Scoaterea Sf, Cruci) anunta perioada de imperechere a ursilor; Nunta oilor (14 octombrie, Sf. Cuv. Parascheva) se amesteca berbecii cu oile pentru imperechere; la Ziua cucului (25 martie, Buna Vestire), acesta incepe a canta vestind ziua egala cu noaptea etc. Fiecare zi a anului ofera cititorului o frumoasa traditie romaneasca.

Despre textele cuprinse in acest volum, nu putem spune ca ar avea un continut teologic covarsitor sau a caror autenticitate istorica ar fi de netagaduit. Luate in ansamblu, vom observa ca ele se prezinta ca o urzeala de evenimente motivate mai degraba sentimental decat doctrinar, avand in centru pe Preasfanta Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu, pe Fiul ei Iisus si, bineinteles, persoanele care au jucat un rol important in viata ei. Insa, daca le analizam cu atentie, vom descifra un substrat profund, care prezinta intr-un limbaj facil istoria planului lui Dumnezeu pentru mantuirea noastra, taina Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Preacurata Fecioara Maria si rolul ei ca mijlocitoare pentru noi pe langa Fiul ei Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, deschizand un drum cert spre certitudinea credintei; valoarea lor fiind data de Preasfanta Fecioara Maria, ca persoana centrala emblematica, in jurul careia se construieste intreaga istorie preliminara si pregatitoare a mantuirii si desavarsirii noastre, prin si in Iisus Hristos, Mantuitorul lumii. In acest sens se intelege de ce ele au constituit o sursa de inspiratie pentru teologii, imnografii si zugravii crestini de-a lungul veacurilor.

Cuvant inainte si traducere de Remus Rus

Grup de insuliţe de calcar din partea centrală a Mării Mediterane, Malta ne întâmpină cu temple străvechi şi misterioase, vestigii feniciene la Mdina, urme ale perioadei romane la Rabat, amprente arabe, moştenirea spirituală a Ordinului Cavalerilor Ioaniţi şi, nu în ultimul rând, cu un peisaj mirific, cu staţiuni turistice moderne, cu plaje însorite.

Ghidul este de un real ajutor şi datorită capitolului Sfaturi practice, care include informaţii despre: Aeroportul, Feribot, Transport la Comino, Croaziere, Banii, Bagajele, Clima, Fluxul, Telefon, poştă, Automobilul, Taxi, trăsură, barcă-taxi, Transportul în comun, Sărbători legale, Limba, Oamenii, Religia, Ce mâncăm?, Bacşişul, Cadouri şi Orare.

„Paul Bogdan transformă proza sa autobiografică în... teatru, iar în acest caz oferă ample indicaţii de regie, mai ample decât acţiunea în sine, minimală şi metaforică (poetică), care însă nu pot fi puse în scenă decât pe calculator, aşa cum se procedează cu probele tehnice ale unor clădiri sau maşini, experimentate şi continuu refăcute pe monitoare complexe. Astfel, autorul realizează în premieră, cel puţin la noi, sincretizarea ingenioasă a celor trei genuri literare: liric, epic şi dramatic. Înclin să cred că acest mod de scriere poate fi o soluţie mult aşteptată pentru literatura viitorului, prea mult aşteptată după „eliberarea” cugetului estetic acum aproape două decenii.[…] Sigur că toate aceste artificii, deloc artificiale, ci cu suflet sigur, fac din Arevahar o carte de mare atracţie, atât tehnică, actuala, cât şi afectivă, fiind şi o promisiune confortabilă pentru un viitor căutat al literaturii române.” (Valentin Taşcu)

Paul Bogdan Născut pe 3 mai 1968 în Târgu Ocna, jud. Bacău, Paul Bogdan urmează între 1991 şi 1996 cursurile Institutului Teologic al Patriarhiei Armene din Ierusalim. Ordinat diacon în 1992 şi preot în 1994, actualmente el este Vicar Eparhial al Arhiepiscopiei Bisericii Armene din România, paroh de Bucureşti. Din 2002 este senior editor al site-ul www.poezie.ro.

A publicat proză scurtă în cotidianele de limbă armeană „Haraci”, din Paris şi „Marmara”, din Constantinopole. Este premiat la concursul de povestiri „Bojdeuca din Ţigău” 2004. Debutează în poezie cu volumul „Poezii”, realizat împreună cu Ioana Andreea Bogdan şi în proză, în 2004, în Antologia concursului naţional de poveşti şi povestiri „Ion Creangă”.

Fruct al simbiozei dintre Orient şi Occident, Bucureşti păstrează surprize încântătoare, peste care poţi nimeri întâmplător, păşind pe sub gangul de intrare al unei case anodine sau intrând într-o bisericuţă străveche, ascunsă după blocuri. Un oraş vechi, în care frumosul extrem coexistă cu urâtul insuportabil, în care ospitalitatea şi veselia locuitorilor stau alături de lamentările cerşetorilor şi de lătratul câinilor vagabonzi, în care splendoarea şi mizeria Orientului se împletesc cu strălucirea şi răceala Occidentului. O capitală europeană. Un oraş care merită să fie cunoscut.

15 itinerare şi o hartă a centrului oraşului; tezaure de artă, muzee şi monumente, case, străzi, oameni din vremuri de demult, istoria şi istorioarele unui vechi oraş.

Ilustraţii alb-negru.

„Generaţia 127”, cum îi zic unii, nu-i o formulă acceptată pentru că ea, în fine, nu spune nimic, iar ceea ce s-a întâmplat esenţial şi semnificativ pentru programul acestor tineri s-a produs după 1930… I s-a mai zis „generaţia tragică” sau „generaţia în pulbere” (aşa a numit-o Zaharia Stancu), iar Șerban Cioculescu i-a zis generaţia „trăiriştilor” [...] Trăirismul este numele existenţialismului românesc, anterior celui francez şi sincronic cu cel german. Iată de ce trebuie să acceptăm acest concept şi să-l impunem (să încercăm să-l impunem prin argumentele noastre) în cultura română. Prin avangardă şi existenţialism suntem contemporani cu Europa spiritului. Eugen Simion

Cu modestie, discreţie şi obiectivitate, cu un anume minimalism interpretativ decurgând dintr-o voinţă fermă de neutralitate, Miruna Lepuş spune ce trebuie spus în legătură cu subiectul său cât se poate de dificil şi, mai ales, pune în faţa noastră datele, textele şi documentele fără de care o sinteză, atât de necesară, în legătură cu „generaţia neliniştii” ar fi imposibilă. Mircea Martin

Avem de-a face cu o investigaţie minuţioasă, făcută pe un teritoriu amplu, greu de prins într-o ochire de ansamblu, bazată pe o coborâre în publicistica şi factologia perioadei interbelice. Ceea ce rezultă este o cercetare care pune în prim plan un peisaj literar şi cultural credibil. Mircea A. Diaconu

 Sunt investigate la pas şi prin lectură neintermediată, ci direct a sursei, practic toate documentele  cunoscute ale tinerei generaţii interbelice. Investigaţia urmează o schemă tematică ce are în vedere mai întâi centrul tare al generaţiei criterioniste, alcătuit iniţial din „haretişti” şi lărgit treptat şi grupat în jurul lui Eliade ca lider şi, ca mentor spiritual, al lui Nae Ionescu. [...] Maniera aceasta erudită se continuă în studiul a ceea ce doctoranda numeşte „cercurile înrudite”, ca şi în celelalte capitole, vizându-i pe avangardişti, pe tinerii sburătorişti şi pe „iconari”. Nicolae Mecu

Miruna Lepuş s-a născut în 1986. Este absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a programului de masterat Teoria şi Practica Editării, la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. În 2015 a obţinut titlul de doctor în filologie (calificativ „foarte bine”) în urma susţinerii unei teze cu tema „Conceptul de generaţie în cultura română modernă. Studiu de caz – Generaţia ’27”, lucrare coordonată de prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române; referenţi ştiinţifici: acad. Eugen Simion, prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, c. ş. I dr. Nicolae Mecu.
Este autoare a volumelor Despre Eminescu şi ce am învăţat descoperindu-l (Editura Vremea, 2009) şi Nae Ionescu sau împlinirea prin tineri (Editura Vremea, 2010).

A îngrijit antologia Drumurile destinului românesc (Editura Vremea, 2011) cuprinzând articole semnate de Nae Ionescu, volumul Iubesc acest popor (Editura Vremea, 2015), culegere de fragmente din publicistica eminesciană, şi volumul O carte de dragoste. A ta de tot. Al tău de tot. File de corespondenţă, Nae Ionescu, Elena-Margareta Ionescu (Editura Vremea, 2015).

„Aviatoarele României... se constituie într-un exerciţiu scrupulos de recuperare a istoriei primelor aviatoare ale ţării, documentând avântul, luptele, victoriile, dar şi căderea, prăbuşirea, aripile frânte; căci Securitatea comunistă le-a urmărit şi hăituit cu obstinaţie pe curajoase – curajul lor nu era compatibil cu regimul. Hotărât lucru: scrisă cu emoţie, cu înţelegere, este una dintre cele mai frumoase cărţi ale începutului de an". (Revista HISTORIA)

„Am citit manuscrisul acestei cărţi cu sufletul la gură. Am rămas uimit să constat că în arhivele fostei Securităţi se află atât de multe informaţii despre primele aviatoare ale României. Autorul a făcut o cercetare aprofundată şi a reuşit să pună în pagină o poveste care va trezi în orice cititor cititor o emoţie puternică. Recomand această cate tuturor! (Prof. univ. dr. Valeriu Avram)

„O carte, o scriere atentă, aspru gândită, dar delicat scrisă: ca o povestire, ca o înşiruire cuminte, când s-a putut, blândă, când nu-nu!”. (Cornel Marandiuc)

„Cartea Aviatoarele României este o lucrare excepţională şi pentru că reuşeşte să îmbine perfect rigurozitatea ştiinţifică cu popularizarea istoriei. Sunteţi preocupaţi de istoria aviaţiei? De istoria României postbelice? De metodele Securităţii de anchetă şi de racolare a informatorilor? De istoria feminismului în România? De rezistenţa anticomunistă din primii ani postbelici? Poate sunteţi pasionaţi de biografiile extraordinare ale unor oameni senzaţionali. Poate sunteţi un mare iubitor de roman poliţist sau de război. Sunteţi poate un student la chimie sau un elev de liceu care vrea să-şi omoare plictiseala văratică. Indiferent în care categorie aţi fi, veţi găsi, cred, în Aviatoarele României o lectura pasionantă şi incitantă”. (Dr. Elena Dragomir)

Sorin Turturică (n. 11 septembrie 1976) este muzeograf în cadrul Muzeului Naţional al Aviaţiei Române. Este autor sau coautor a opt cărţi şi a peste 50 de studii şi articole de istorie (în special despre istoria Forţelor Aeriene Române).

In micuta colectie pe care o tineti in mana veti gasi fragmente alese si aranjate cu grija din cartile si interviurile mele. Sper ca va veti gandi la ele, ca va vor face placere, poate chiar va veti amuza. Ele nu sunt puse aici neaparat ca sa va "invete" ceva (desi sper sa aflati cate ceva despre voi insiva si despre univers), ci, mai degraba, ca sa va ajute sa lasati la o parte orice fel de legaturi stranse pe care le-ati creat cu ceea ce credeti voi ca este singura realitate. Veti incepe sa vedeti ca universul, inclusiv voi, este mult mai mare decat poate sa isi imagineze oricare dintre noi - si ca voi sunteti fiinte remarcabile, pur si simplu pentru ca, in ultimul milion de ani de evolutie, Dumnezeu v-a ales pe voi sa apareti in scena!
   Poate ca simtiti ca nu prea valorati mult; sau poate simtiti ca sunteti mult mai buni decat multi dintre partenerii vostri. Va avertizez ca ambele pozitii sunt iluzii. Sper ca, citind aceasta carticica, veti putea sa dobanditi o perspectiva mai buna asupra a ceea ce sunteti cu adevarat.
   Va intereseaza sa ghiciti?

Volumul de faţă cuprinde fragmente din jurnalul ţinut de Nicolae Stroescu-Stînişoară în perioada 1978-1997.

Nicolae Stroescu-Stînişoară s-a născut la Tîrgul-Jiu, la 1 noiembrie 1925. A urmat liceul la Colegiul „Carol I” din Craiova şi studiile de Drept şi Filosofie la Bucureşti, continuate mai tîrziu la München. Între 1952-1964 a trăit în clandestinătate, fiind căutat de Securitate în legătură cu apartenenţa la o organizaţie anticomunistă. În septembrie 1969 a emigrat în Germania. La München, a lucrat la Europa Liberă, inclusiv ca director al Departamentului Român, pînă în 1994. În 1983, şi-a luat doctoratul în filosofie la Universitatea din München. În anul 2000, Nicolae Stroescu-Stînişoară a fost decorat cu Ordinul Naţional pentru Merit, în gradul de comandor. În 2005, revista Convorbiri Literaredin Iaşi i-a acordat lui Nicolae Stroescu-Stînişoară premiul Opera Omnia.

Volumul „Filosofia – dragoste de frumos. Un posibil manual pentru elevi şi studenţi” se adresează liceenilor şi studenţilor dornici să cunoască filozofia antică, precum si tuturor celor interesaţi de aceasta ştiinţa fundamentala a omenirii. Autorul face o incursiune prin diversele şcoli de gândire, oprindu-se asupra marilor filosofi greci, a căror operă o încadrează în context şi o prezintă într-un mod atractiv, folosind un limbaj accesibil.

Volumul este structurat pe 3 mari perioade: perioada veche a filozofiei greceşti (şcoala ionică, filozofia lui Heraclit, şcoala lui Pitagora, şcoala eleată), perioada clasică (şcoala atomistă, sofiştii, Protagoras, Socrate, Platon, Aristotel) şi perioada elenistică (şcoala lui Epicur, şcoala sceptică, şcoala cinică, şcoala stoică).

Irinel Dincă. Născut în 1948, în comuna Breaza, judeţul Buzău, Irinel Dincă este cadru didactic la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, unde predă filozofia. A absolvit Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti în 1973, ca şef de promoţie pe ţară. În 1970 fusese exclus din UTC şi exmatriculat din raţiuni politice, urmând să petreacă un an de reeducare pe un şantier de construcţii. I se refuză apoi drepturile legale cuvenite ca şef de promoţie, iar în 1975 se cere în mod oficial expulzarea sa din învăţământ. A fost supus unei anchete prelungite, iniţiate de Ministerul Învăţământului şi de Secţia de Propagandă a Comitetului Central al PCR. Comisia de anchetă a respins acuzaţiile aduse de Securitate. În 1984 i-a fost blocată intenţia de a obţine titlul de doctor în Filozofie, fiind respins, primul pe listă, fără a i se permite să participe la concurs. Profesorul Irinel Dincă a predat în ultimii 18 ani cursuri de Filozofie generală, Istoria filozofiei, Filozofia ştiinţei, Filozofia şi istoria religiilor, a iniţiat şi condus un seminar de Cosmologie şi a predat cursul Noua Cosmologie şi viziunea teologică despre lume, derulat în cadrul unui grant acordat de Fundaţia John Templeton din SUA. Este membru al Asociaţiei pentru Dialogul dintre Ştiinţă şi Religie (ADSTR) din România şi a fost membru al Grupului de Studii Interdisciplinare al Academiei.

Ecaterina Teodoroiu (Cătălina V. Toderoiu) s-a născut la 14 ianuarie 1894 la Vădeni, sat care azi a devenit un cartier al orașului Târgu-Jiu.

Înzestrată cu patriotism și un curaj exemplar, s-a înscris în rândurile cercetașilor, pentru a participa la lupta pentru aducerea Transilvaniei alături de trupul României.

A murit (22 august 1917) în Primul Război Mondial, în bătălia de la Mărășești, luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Cartea profesorului Ioan I. Manoliu  este reeditată din iniţiativa fraţilor gemeni Iacint Manoliu şi Arina Minei.

Un al treilea copil al profesorilor Ioan şi Alexandra Manoliu a fost campioana olimpică la aruncarea discului şi Preşedinte al Comitetului  Olimpic Român Lia Manoliu (1932-1998).

Ioan I. Manoliu (1903-1964)

Ioan I. Manoliu s-a născut la 17 martie 1903 în comuna Secueni, judeţul Roman, fiind cel mai mic dintre cei 12 copii ai preotului Ioan Manoliu.

În 1926 a absolvit Universitatea din Iaşi, cu licenţe în filosofie şi drept. A îmbrăţişat apoi cariera didactică, fiind profesor de filosofie la licee din Iaşi, Botoşani, Chişinău, iar din 1939 la liceul „Gheorghe Şincai” din Bucureşti. Pe lângă volumul consacrat vieţii vitezei de la Jiu, publicat de una dintre editurile de prestigiu ale perioadei interbelice, a scris multă literatură pentru copii: scenarii radiofonice, basme, povestiri.

A devenit membru al Uniunii Scriitorilor în 1949, înfiinţând în acelaşi an cenaclul de pe lângă clubul salariaţilor din învăţământ Bucureşti, pe care l-a condus până în 1959.

Lucrarea  „Tratat de antropologie medicală, morfofuncţională, motrică, psihologică şi metapsihologică”, elaborată de un prestigios colectiv, coordonat de Acad. Prof. Dr. Mircea Ifrim reprezintă o noutate editorială absolută. Abordarea acestor multe aspecte ale complexităţii „fenomenului om”, care este obiectul antropologiei, este originală prin multiple aspecte, dintre care îl menţionăm pe cel metapsihologic, în care se regăsesc multiple date necunoscute, dar în acelaşi timp este o realitate care defineşte tipologia constituţională. Lucrarea conţine atât elemente de ordin fundamental, unele rezultate din cercetări proprii, cât şi practice, cu aplicabilitate directă mai ales în domeniul medical.

Coordonatorul lucrării este Acad. Pof. Dr. Mircea Ifrim, medic, Prof. univ. dr., CS gr. I, Secretar general al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, Director general adjunct al Institutului de Ştiinţe ale Vieţii al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, doctor în filozofie al Academiei Internaţionale de Medicină „Albert Schweitzer”.

A urcat întreaga ierarhie medicală, de la medic de circumscripţie la profesor universitar şi academician, pe bază de concurs şi recunoaştere a unor merite profesionale. În paralel a desfăşurat o activitate socială, începând cu inspector general, consilier al ministrului învăţământului, consilier guvernamental, secretar de stat pentru UNESCO, preşedintel al Comisiei de Sănătate  a Camerei Deputaţilor, etc.

A primit premiul Academiei Române „Victor Babeş”, Ordinul Internaţional de Merit  IBC  Cambridge, Anglia, Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler (2014), „În semn de înaltă recunoaştere şi apreciere pentru activitatea rodnică şi prestigioasă pusă în slujba dezvoltării ştiinţei medicale, pentru afirmarea cercetării româneşti pe plan internaţional”, etc.

Este membru în numeroase organisme şi instituții de învățământ superior internaționale şi Doctor Honoris Causa a Universităţilor de Medicină din Beijing, Sao  Paolo, Taipei, Asia Universsity, Tai - Tsung, ş.a.

Activitatea  sa a fost recunoscută internaţional în diferite publicaţii, dintre care cităm:

– World  Who's who Hall of Fame (I.B.J. Cambridge  England CB23QP  1999);

– The First Five Hundred at the new millennium (Redwood Books, Kermit Way BA14BPN England  2000);

– Asia / Pacific Who's Who (2009  Rifacimento International  New Delhi);

– The Preeminent 500 (Bibliotheque  World Wide  U.S.A. – 2011);

– Encyclopedia Intelligentia. A Compendium of Great Thinkers and Bright Minds of the 21st Century, Bibliotheque  World Wide  U.S.A. - 2015;

– Diploma de Excelență acordată de Ministerul Sănătății pentru activitatea meritorie desfășurată în cadrul ASM (2015).

Menţionăm contribuţia esenţială a Acad. Pof. Dr. Mircea Ifrim la dezvoltarea Academiei de Ştiinţe Medicale, fiind prin Legea nr. 264/2004, pe care a elaborat-o, un pion esenţial în refuncţionalizarea acestei instituţii, întemeiată printre primele din lume de prestigiosul om de ştiinţă, recunoscut la nivel mondial, Academicianul Prof. Dr. Daniel Danielopolu.

Intelectualii din Europa de Est. Un punct de vedere românesc

Sunt mândru să fi fost coleg și – mai important încă – prieten cu Mihai Botez. Era posesorul uneia din cele mai pătrunzătoare minți. El a fost unul din acei oameni extrem de buni și de curajoși, luptând din greu în favoarea decenței și a normalității, împotriva groaznicului destin care s-a abătut asupra țării sale. Robert Conquest

Uneori, problemele comunismului sunt puse în termeni de alternativă cu problemele supraviețuirii. K. Jaspers spunea de pildă că bomba atomică este preferabilă comunismului. Cunoscuta „zicală” despre „red or dead” propune aceeași dramatică alegere. Mihai Botez

Anii săi de formare, ca matematician, i-au întreținut fascinația pentru trei culmi ale matematicii românești: Barbilian, Onicescu și Moisil. Primului – același cu poetul Ion Barbu – i-a dedicat o monografie care, dacă ar fi fost publicată atunci când el a depus-o la Editura Cartea Românească, la începutul anilor '70, ar fi avut probabil un impact important asupra modului de a-l înțelege pe marele nostru poet-matematician; cu cel de al doilea, a publicat în colaborare o carte privind aspectele informaționale ale dezvoltării sociale, simptomatică pentru emergența paradigmei informaționale în domeniul social; din verva celui de al treilea s-a impregnat pentru tot restul vieții sale, iar cei care au stat la taifas cu Mihai Botez știu că aproape de fiecare dată el evoca măcar o vorbă de spirit a lui Moisil. Ca și acesta din urmă, Botez trăia umorul ca o stare cvasi-permanentă. Moisil ne învățase că matematica trebuie făcută în stare de bucurie, iar Botez, pregătit prin toate datele sale să adopte acest mod de existență, a extins înțelepciunea moisiliană la ansamblul activității sale intelectuale. Solomon Marcus

Mihai Botez

Matematician, profesor universitar, cunoscut disident anticomunist și militant pentru drepturile omului în România, Mihai Horia Botez s-a născut la 18 noiembrie 1940, în București. Absolvent al Facultății de Matematică din Universitatea București, doctor în matematici, mai apoi cadru didactic al Universității, devine ulterior director al primului grup interdisciplinar de cercetare a viitorului din Europa de Est.

Din 1977, ca urmare a atitudinii critice față de regimul comunist, expusă deschis în diferite publicații occidentale, în țară este destituit din funcțiile importante pe care le deținuse, iar peste hotare îi crește prestigiul, fiind supranumit de jurnaliștii occidentali „un Saharov al românilor“ („Le Monde”, „Le Figaro”, „L'Express”) ori „Vaclav Havel al românilor” („Christian Science Monitor”, SUA).

Ambasador al României la ONU în 1993 și la Washington DC în 1994. A murit la București, în 1995.

Repertoriul arhitecturii în Țara Românească vol. III

Între momentul ridicării bisericii fostei mănăstiri Sf. Troiță – cunoscută de toți sub numele de Radu Vodă –, cel al sfințirii bisericii Mitropoliei Țării Românești (actuala Patriarhie) și cel al punerii pietrei de temelie a bisericii mănăstirii Cotroceni s-au scurs decenii. Acestea sunt jaloane istoriei unei arhitecturi care nu reprezintă un interval de trecere, ci o fază de fecundă împlinire.

Profetul Mahomed. Nesfarsita lumina

Culegere a cuvântărilor și predicilor spontane ale onoratului Fethullah Gulen Hoca, cartea se constituie într-o analiză și o sinteză ale celor mai durabile spuse ale Profetului Mohamed, în cadrul unei biografii filosofice a acestuia, expunere a conduitei de viață „Stăpânului Lumilor”, instruire a comportamentului prin morala divină și îndreptar pentru călăuzitori și învățători. Lucrarea este, în același timp, și un apel care arată calea pe care o au de urmat propovăduitorii și cei care cheamă la credință.

Înscrisă cu hotărâre pe calea creaţiei poetice, Elena Otilia îşi transpune în versuri trăirile cu din ce în ce mai multă expresivitate.

Pe firul volumelor publicate, ea îşi desăvârşeşte treptat meşteşugul poetic, şlefuind fiecare vers ca pe o piatră preţioasă.

Un univers tineresc, dominat de vâltorile dragostei, de sentimentele gingaşe care înfloresc în inimile veşnic adolescentine, de ecourile dramatice ale inevitabilelor suferinşe, de amintirile care dor.

O carte pentru tinerii care îşi recunosc trăirile şi pentru cei mereu tineri, care retrăiesc cu bucurie iubirile nemuritoare. Elena Otilia

Născută la 5 iulie 1978, la Râmnicu Vâlcea, este dublu licenţiată, absolvind Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti în 2003 şi Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu” în 2004.

   Am făcut ordine în notițe. A trebuit să mă despart de o cantitate mare de balast. Deși erau doar notițe fără însemnătate, unele nici terminate, le-am aruncat cu greu. Ba am avut câteva pe care le-am pus o vreme deoparte și nu le-am aruncat decât după mari ezitări. Apoi a venit rândul notelor mesianice despre ordinea lumii (pline de candoare și platitudini). Apoi acele însemnări profetice, ilizibile chiar și pentru mine (nu pentru că mi-aș fi uitat scrisul, ci mersul ideilor).

   Au rămas doar câteva note personale ca un răsuflu pe hârtie, o umezeală nebuloasă în care mă uit uneori ca într-o oglindă de telescop, să culeg firimituri de suflet, să-mi observ fenomenele, materia neagră.