Promotii

Când ai bani pentru care nu trebuie să munceşti (iar filozofia lui Carton aşază la loc de cinste trândăveala perpetuă), e simplu să devii simpatic, chiar generos.

Dacă v-aţi dorit vreodată să intraţi în cărţi şi să vă întâlniţi cu personajele favorite, Cazul Jane Eyre, primul roman dintr-o serie de mare succes în Marea Britanie, America şi multe ţări din Europa vă va împlini visul.

''Graţie lui Dan Tăpălagă descoperim lucruri ascunse sub învelişul duplicităţilor culpabile.'' (Vladimir TISMĂNEANU)

Resentimentul surd, furia greu de îmblânzit şi ranchiuna frustă sunt materia primă care, prelucrată cum trebuie, poate să producă giuvaieruri pe placul semenilor noştri vindicativi. În fond, asta e şi reţeta prescrisă de Robert Kennedy, fost Procuror General al SUA: „Nu te enerva. Răzbună-te!“

„Excelent filozof al politicului, Cătălin Avramescu este un îndrăgostit de istorie în general, de cea americană în particular. Pentru el Constituţia americană nu este o succesiune de propoziţii abstracte, ci ţesutul însuşi al unei democraţii care nu conteneşte să ne uimească prin vitalitatea sa.“ (Vladimir TISMĂNEANU)

Când e altoită pe umor, curiozitatea lasă urme apăsate.

''Adevărurile cucerite cu trudă şi convingere de Galilei în munca sa de om de ştiinţă liber s-au întors împotriva lui, fiindu-i imputate nu ca erori ştiinţifice, ci ca vini morale cu relevanţă penală.(...)'' (Giorgio Stabile)

Cum sa traim impreuna.

Optzeci şi cinci de texte despre viziunea lumii.

Cum se termină aventurile lui Lionel? Cum doriţi, căci romanul lui Adrian Lustig are două epiloguri – unul pentru pesimişti, celălalt pentru optimişti. Însă, indiferent pentru ce optaţi, râsul însoţitor e garantat.

Personajele celebre create de Bram Stoker îşi continuă cruciada împotriva răului. Pornind de la însemnările lui Bram Stoker, aflate în arhiva familiei, Dacre Stoker, stră-strănepotul lui Bram Stoker, şi Ian Holt, scriitor şi scenarist, au creat o continuare a romanului-cult Dracula, în spiritul intenţiilor literare şi în stilul lui Stoker, părintele lui Dracula şi întemeietorul genului horror.

De mii de ani oamenii visează la o muncă placută, pe care să şi-o poată organiza după voie. În secolul XXI această utopie ar putea deveni, în sfârşit, realitate. Cu fiecare dimineaţă în care ne trezim să mergem la serviciu, ne mai apropiem un pic de acest ţel. Un vis prinde viaţă. Cu o mică mare problemă: că visul ar putea fi, de fapt, un coşmar...

Şi dacă, într-o bună zi, trei îngeri s-ar pogorî peste oraş?

Nu cumva „aproapele ne e cel mai departe”? Nu cumva suntem incapabili să răspundem la întrebarea „cine sunt eu”? Şi totuşi, Gabriel Liiceanu încearcă, invitându-l pe cititor să meargă la întâlnirea cu necunoscutul din noi.

Om cu un palmares impunător în materie de texte comice, Stephen Arnott culege de data asta pepite de înţelepciune din toata lumea şi le adună în volum.

Despre pierdere, redobindire, intoarcere la radacini.

Romanul lui Rob Grant satirizează graba cu care devorăm teoriile scrise pe genunchi, naivitatea patologică a unora dintre semeni şi ipocrizia celor care ţin cursuri despre alimentaţia raţională cu mormanul de gogoşi alături.

Care sunt secretele cinematografului din Burkina Faso? Cum arată o zi din viaţa filmului indian?

Marcel Mathiot: un învăţător de provincie, un nume necunoscut pâna la publicarea acestui jurnal, care a produs senzaţie la Paris în toamna lui 2008.

O carte sprinţară, acidulată, dar nu acidă, veselă, când nu altoită cu melancolii, premonitorie pe-alocuri, nostalgică printre rânduri. Un şir bine împletit de poveşti scurte şi pestriţe ca înseşi întâmplările lumii noastre.

Robert Turcescu în dialog cu Valeriu Stoica.

Cine a crezut că numai românii spun lucruri trăsnite e poftit să-şi ceară iertare ţărişoarei.

Carte ecranizată de Stephen Frears, cu Michelle Pfeiffer, Rupert Friend, Felicity Jones şi Kathy Bates.

Madonna văzută de aproape. Confesiunile omului care o cunoaşte cel mai bine.

Antologie de poezie.

„John Gray este un modern imprevizibil. Scrisul penetrant, referinţele heterogene şi neliniştea vibrantă a fiecărei pagini fac din acest volum un reper greu de ocolit în dezbaterea despre destinul contemporan al Occidentului.

A reuşit oare Noica, în tentativele sale de „prelucrare“ a ofiţerilor Securităţii, să mute cu vreun milimetru limitele pe care Securitatea şi le dăduse dinăuntrul ei şi prin care se definea din capul locului? După frenezia cu care, în anii '80, se dărâmau biserici, se desfiinţau institute şi se blocau contactele cu tot ce era „străin“, înclin să cred că nu. Dar asta nici nu înseamnă că tot ce conţine Dosarul său de urmărire vorbeşte vreo clipă de cedarea lui Noica (de ce ar fi făcut-o? Noica nu mai putea fi speriat - frică nu-i mai era, cred, de mult -, pentru că personal nu mai avea nimic nici de pierdut, nici de cerut), ci doar de nerenunţare, încăpăţânare, disperare şi inadecvare. (Gabriel Liiceanu)

Ioana Pârvulescu are pasiunea vagabondării prin secole, aşa cum alţii o au pe aceea a călătoriilor în ţări străine.

De obicei nu e posibil să cunoaştem secretul special şi propriu al aproapelui nostru, dorinţele lui intime, necazurile, angoasa care-l tulbură sau bucuria ascunsă pe care nu o poate mărturisi, pasiunea care-l consumă sau îl exaltă, năzuinţele inimii sale, dar e sigur că putem cunoaşte rădăcina comună a secretelor tuturor oamenilor, secretul secretelor fiecăruia dintre noi, secretul Omenirii.

Prietenia poate naşte povesti la fel de frumoase ca dragostea. În viaţa lui Roderer – un tânăr genial – le găsiţi pe amândouă. Prietenia e începută în faţa tablei de şah şi chiar seamănă cu un joc în care se gândeşte mult şi se vorbeşte puţin.