Articole din „Cuvântul” lui Nae Ionescu

Antologie de articole semnate de Mihail Sebastian în ziarul Cuvântul între 1928 și 1933

Ediție îngrijită și prefață de Miruna Lepuș

 Din articolele lui Sebastian din Cuvântul se construiește o imagine veridică a lumii interbelice, dar și una atemporală a societății românești din secolele XX și XXI – înlocuind nume și ani, articolele sale sunt valabile și astăzi, dovadă a talentului său scriitoricesc și a capacității sale de a pătrunde esența lucrurilor.

Pentru volumul de față, am selectat articole ce surprind viața culturală a epocii și mai ales manifestările tinerei generații din care făcea parte Sebastian, precum și articole politice semnificative pentru orientarea autorului, pentru a pune la dispoziția publicului larg textele integrale și a evita pe viitor citarea și interpretarea partinică a unor pasaje rupte din context și analizate neținându-se seama de realitățile epocii în care au fost scrise. La fel ca ceilalți congeneri ai săi, Sebastian este exponentul unei societăți, al unor mentalități, al unui cadru istoric și economic irepetabil; citirea textelor sale prin grile actuale este nu doar inutilă ci și contraproductivă.

 Miruna Lepuș

 „Conceput întâi ca un fel de trust al vieţii noastre artistice şi literare (ceea ce pe noi, mai sceptici, ne făcea să râdem), «Criterion» a trecut din faza proiectelor fanteziste la faza mai serioasă a unui program clar, studiat şi plauzibil. De unde la început scopul acestei grupări părea a fi ca „tot românul să prospere şi România să fie bine”, după numai câteva consfătuiri, el a găsit o formulare mai strânsă şi un obiect mai real.

«Criterion» îşi propune să încadreze practic activitatea tinerilor scriitori, artişti, sculptori, pictori, muzicieni. Cum organizaţiile profesionale, câte există și așa cum există, s-au dovedit, fiecare în parte şi toate la un loc, ostile, leneşe şi ineficace, tinerii muncitori intelectuali, care au făcut până astăzi prea multe şi prea triste experienţe în sensul ăsta, înţeleg să-și creeze un organ propriu de acţiune.”

 Mihail Sebastian, 26 iunie 1932

„Nu glumesc deloc. Am găsit mijlocul sigur al refacerii noastre economice. Domnul Argetoianu să nu-şi mai facă inimă rea; nu e nevoie să fie redus bugetul ţării. Contribuabilii să nu dispere: impozitele nu trebuiesc majorate. Ba dimpotrivă. Vă promit o eventuală reducere a lor cu vreo 25 la sută. […]

E simplu. Există în ţara noastră o categorie cu totul specia­lă de inşi bogaţi. Sunt «îmbogăţiţii de guvern». […]  Să se facă un control vast şi amănunţit al acestor averi. […] Asupra acestei sume, statul aplică un impozit ce variază între 50 la sută şi 90 la sută.

Confiscarea integrală a sumei, deşi mai simplă, trebuie păstrată numai pentru afacerile absolut penale. Pentru afacerile sucite, 50 la sută e destul, iar pentru cele «aproape oneste», 90 la sută e prea de ajuns. […] Evaluez cu modestie numărul «îmbogăţiţilor de guvern» la 50.000. Sunt fără îndoială în România 50.000 de oameni, care au trăit şi s-au îmbogăţit pe seama a 18 milioane.

Revizuiţi-le averea şi criza economică a statului e rezolvată.”