Majoritatea textelor din acest volum recompun in jur de 20 de ani de exercitii, evocari si articole de atitudine cu miza culturala, scrise de Petru Cimpoesu, unul dintre prozatorii actuali de prima linie. Alaturi de ele se regasesc patru povestiri inedite, ecouri de roman, fiecare dintre ele lasind cite o usa intredeschisa imaginatiei cititorului. Barbati fara degete si alte amintiri penibile este o carte ce reconstituie o lume si in acelasi timp depune marturie despre forta si datoria scriitorului de a rezista prin poveste, indiferent de timpul istoric pe care il traverseaza.
Oare barbatii preistorici isi taiau degetele de bunavoie? Aceasta este intrebarea pe care si-au pus-o trei cercetatori de la Universitatea Simon Fraser din Burnaby (Canada), constatind ca degetele lipseau de la amprentele miinii stingi lasate in mai multe pesteri de stramosii nostri. Ei au comparat aceste amprente cu practicile culturale ale altor 121 de societati contemporane si au conchis, intr-un articol publicat in Jurnalul de arheologie paleolitica, ca aceste mutilari au fost foarte probabil voluntare. - Le Figaro, 11 decembrie 2018
Majoritatea textelor din acest volum recompun in jur de 20 de ani de exercitii, evocari si articole de atitudine cu miza culturala, scrise de Petru Cimpoesu, unul dintre prozatorii actuali de prima linie. Alaturi de ele se regasesc patru povestiri inedite, ecouri de roman, fiecare dintre ele lasind cite o usa intredeschisa imaginatiei cititorului. Barbati fara degete si alte amintiri penibile este o carte ce reconstituie o lume si in acelasi timp depune marturie despre forta si datoria scriitorului de a rezista prin poveste, indiferent de timpul istoric pe care il traverseaza.
Oare barbatii preistorici isi taiau degetele de bunavoie? Aceasta este intrebarea pe care si-au pus-o trei cercetatori de la Universitatea Simon Fraser din Burnaby (Canada), constatind ca degetele lipseau de la amprentele miinii stingi lasate in mai multe pesteri de stramosii nostri. Ei au comparat aceste amprente cu practicile culturale ale altor 121 de societati contemporane si au conchis, intr-un articol publicat in Jurnalul de arheologie paleolitica, ca aceste mutilari au fost foarte probabil voluntare. - Le Figaro, 11 decembrie 2018
