Batranetea ucenicului alchimist

“Am trait si am scris, am scris si am trait… Viata poate fi frumoasa si la 60 de ani. Poate ca in acesti 60 de ani, as fi putut sa fiu mai atent cu cei din jurul meu, dar scrisul e un mestesug care te obliga sa te adancesti in tine si sa devii putin egoist. Cred ca n-am fost nici un tata prea bun, desi am cu copiii mei relatii excelente. Sunt sigur ca am pierdut mult timp batand carciumile, nu neaparat in cautarea unor personaje. M-as fi putut ruga mai mult si chiar as fi putut citi mai mult. Oricum, daca e sa ne raportam la reprezentarile curente, in plan uman, existenta mea a fost mai curand un esec. Iata-ma la 60 de ani, interpretand perfect partitura ratatului din punct de vedere social: n-am casa, masina, conturi la banca (dar am datorii), mai nou – n-am nici macar job, posed in schimb o solida reputatie de alcoolic.” - (Octavian Soviany)