Ca la Carte. Exerciţii de empatie

„Despre Vasile Dan n-au scris mulți critici, dar au scris cei mai buni.”
(Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române)

* * *

Expresia din titlul Ca la Carte nu se referă aici decât la obiectul acestor „exerciții de empatie”, de fapt lecturi critice la unele apariții editoriale noi, în special de poezie. Și mai explicit: la cărți primite la revista Arca. Nu e vorba, așadar, neapărat de cărți alese, prin selectare, de mine însumi dintr‑o producție editorială extinsă, cea a momentului, așa cum, eventual, s‑ar presupune, ci doar de‑o simplă coincidență, uneori fericită, între opțiunile și criteriile mele valorice și ceea ce mi‑a pus în cutie poștașul. Am citit cartea cu creionul în mână, cum s‑ar zice azi metaforic, cu o cât mai mare deschidere. Adică fără sentimentul acela al unei judecăți critice infailibile pe care îl intuiești, suveran, la orice critic literar de vocație. (Vasile Dan)