Anii '20 ai secolului trecut au transformat radical fizica si cunoasterea in genere odata cu aparitia mecanicii cuantice. Concepte fundamentale, cu care stiinta si filozofia se obisnuisera de veacuri, au fost fie abandonate, fie redefinite gratie curajului intelectual al unui grup de tineri fizicieni (Werner Heisenberg, Wolfgang Pauli, Erwin Schrödinger, Paul Dirac) dominat de figura lui Niels Bohr.
Un dialog pasionant între neurologia de vârf a zilelor noastre şi gândirea unui filozof singular care şi-a trăit viaţa în perfect acord cu credinţele lui.
Neuropsihologul William H.Calvin propune o perspectiva evolutionista asupra dezvoltarii inteligentei, invocand, alaturi de rezultate recente din neurostiinte, date ale antropologiei , biologiei, climatologiei si lingvisticii.
La începutul anilor ’60, la Institutul Tehnologic din California a avut loc probabil cel mai spectaculos eveniment din istoria învăţământului de fizică: unul din marii fizicieni ai secolului XX, laureat al Premiului Nobel în 1965, a ţinut un curs introductiv de fizică pentru studenţii din primii ani. Cursul avea să fie tipărit în milioane de exemplare în lumea întreagă, căpătând o notorietate fără egal şi devenind pentru generaţiile de elevi…
In comparatie cu obiceiurile sexuale ale celorlalte animale, cele ale oamenilor par bizare: suntem singura specie care isi duce viata sexuala departe de privirile indiscrete ale semenilor; mai mult, oamenii fac dragoste oricand, reproducerea nefiind singura ratiune a sexului.
In 1586, din inchisoare, Maria Stuart urzeste un complot impotriva reginei Elisabeta, protejandu-si corespondenta printr-un cifru pe care-l credea impenetrabil. Criptologii reginei Angliei reusesc insa sa sparga cifrul, iar Maria Stuart e condamnata la moarte si executata. In primavara lui 1917, ministrul de externe german transmite presedintelui mexican un mesaj cifrat prin care-l indeamna sa atace Statele Unite, mesajul e interceptat si descifrat de englezi, iar rezultatul este ca, dupa o…
Ideea ca universul e guvernat de numere a fascinat, incepand cu Pitagora, pe matematicieni, fizicieni, filosofi sau teologi. Probabil insa ca nici un numar nu ilustreaza mai bine aceasta idee si nu a fost inconjurat de atata faima si mister ca numarul phi, cunoscut si sub numele de "Sectiunea de Aur".
Devenita simbol al stiintei, mai mult, simbol al unei intelepciuni care depaseste frontierele stiintei, ajungand la intrebarile esentiale despre ordinea universului si rostul nostru pe pamant, figura lui Einstein continua sa exercite o fascinatie fara egal, atat asupra oamenilor de stiinta, cat si asupra profanilor, cuceriti de clarviziunea, nonconformismul si umorul sau.
Pentru Oliver Sacks, omul este o fiinţă muzicală prin excelenţă. Nu în cine ştie ce sens metaforic, ci într-unul cât se poate de concret: în creierul uman, zona implicată în tot ce ţine de muzica - de la compoziţie şi interpretare până la audiţie şi mişcare ritmică - e mai întinsă decât zona răspunzătoare de limbaj.
Dictionarul ofera o panorama de notiuni biologice fundamentale, prin ceea ce aduc ele la intelegerea mecanismelor viului, a evolutiei lui si a raporturilor sale cu omul.
Cu multe decenii inaintea atitor autori de succes aparuti in a doua jumatate a secolului XX, Charles Fort (1874-1932) a explorat toate zonele obscure ale istoriei scrise si nescrise. Inca din 1908, el renuntase la taxidermie si jurnalism. consacrindu-se unei pasiuni tiranice care il impingea catre misterele lumii in care ne e dat sa traim.
Larga folosire a cuvantului "paradigma" a facut sa fie ignorata, pentru multi, originea sa: lucrarea lui Thomas Kuhn, "Structura revolutiilor stiintifice", bestseller care a atins peste un milion de exemplare.
Pentru viitorul foarte îndepărtat al universului se întrevăd două scenarii: diluarea într-o infinită beznă pustie şi implozia catastrofală, inversul big bang-ului din care s-a născut totul. Vom pieri deci - nu noi, fireşte, ci urmaşii noştri care vor avea probabil puţine trăsături umane - fie prin îngheţ, fie prin ardere.
Universul într-o coajă de nucă ne poartă către frontierele fizicii actuale, acolo unde realitatea e deseori mai stranie decât ficţiunea, pentru a explica publicului larg pricipiile care guvernează universul.
Nu ma asteptam ca Scurta istorie a timpului sa aiba atata succes - avea sa marturiseasca Hawking. Ea a ramas timp de peste patru ani pe lista celor mai bine vandute carti din Sunday Times, adica mai mult decat a rezistat acolo orice alta carte, fapt remarcabil pentru o lucrare stiintifica destul de dificila.
Babilonienii l-au inventat, grecii l-au interzis, hindusii l-au preamarit, iar Biserica s-a folosit de el pentru a scapa de eretici. Secole de-a randul, zero a avut o putere cu iz demonic, dar, o data supus, a devenit cel mai important instrument al matematicii.
Isaac Newton a fost probabil cel mai mare savant al tuturor timpurilor. Nu numai ca a pus bazele fizicii, creand prima teorie stiintifica, dar si-a faurit si aparatul matematic cu care sa-si duca sarcina la bun sfarsit, inventand astfel calculul infinitezimal si deschizand noi drumuri in matematica.
Cum pot fi povestite teoriile din fizica intr-o forma atat de atragatoare incat oricine – specialist sau complet neinitiat – sa fie cucerit de teoria relativitatii si mecanica cuantica asa cum sunt copiii fascinati de basme? Aceasta e provocarea la care a raspuns cu mai bine de jumatate de secol in urma George Gamow, unul dintre marii fizicieni ai lumii, deschizator de drumuri in fizica nucleara si cosmologie.
Pana pe la sfarsitul secolului al XIX-lea nu se stiau prea multe despre alcatuirea atomului. In cateva decenii insa, au fost pusi in evidenta electronul, protonul si neutronul, iar in centrul acestei revolutii s-a aflat Laboratorul Cavendish, de la Cambridge, dominat de figura lui Ernest Rutherford.
In 1992, satelitul COBE a trimis spre Pamant date legate de radiatia cosmica de fond, iar acestea au fost transformate in imagini ce au facut repede inconjurul lumii. Era cea mai veche marturie privind universul nostru, "semnatura lui Dumnezeu", care scotea in evidenta infime variatii ale densitatii materiei din universul timpuriu — germenii galaxiilor si stelelor, in ultima instanta semintele din care am aparut si noi.
La prima vedere, e foarte simplu: iei o fasie de hartie si, dupa ce o rasucesti o data, lipesti capetele unul de altul. Dar, cand incepi sa cercetezi proprietatile obiectului obtinut, descoperi de pilda ca, desi fasia initiala are doua suprafete, cea rezultata are una singura.
In secolul XX, doua teorii fundamentale au rasturnat perspectiva clasica asupra lumii: teoria relativitatii generale a lui Einstein, care descrie fenomene la scara astronomica (planete, sisteme solare si galaxii), si mecanica cuantica, explicand fenomenele de la scara microscopica (molecule, atomi, nuclee).
Please complete your information below to login.
Conectare
Creează un cont nou