Critică de artă

Anii ’90 marchează, pentru Bill Viola, o linie de demarcaţie profundă în parcursul său artistic: odată cu turning point-ul tehnologiilor digitale, modul său de producţie şi temele vizuale se transformă, indicând o apropiere de un tip de cunoaştere picturală care – graţie passe-partout-ului oferit de istoria artei – îi permite accesul în lumea artelor vizuale, sublimând medierea tehnologică. Valentina Valentini (din Introducere)Această monografie este alcătuită din şase capitole: o scurtă…

Întreaga operă sculpturală a lui Alexandru Plămădeală este una de pionierat pentru Basarabia, dar trebuie să ştim că el nu este singurul sculptor care a activat în această perioadă, pornind tot de la şcoala din Chişinău şi aprecierea operei lui trebuie făcută în comparaţie cu trei planuri temporale: primul – ceea ce a fost creat în spaţiul autohton; doi – ceea ce a fost creat în aceeaşi perioadă în spaţiul românesc şi trei – ceea ce este creat, în acelaşi timp, în spaţiul european.

Rudolf Arnheim este cunoscut în întreaga lume pentru studiile sale provocatoare, cu implicații ample, despre formele și funcțiile artei, iar Gândirea vizuală nu face excepție. Teza acestui volum este că toată gândirea (nu doar cea referitoare la artă sau la alte experiențe vizuale) este de natură perceptivă și că vechea dihotomie dintre a vedea și a gândi, dintre percepție și judecată, este falsă și înșelătoare. Departe de a fi o funcție inferioară, răspunsul nostru perceptiv la lume este…

„Istoria artei nu este o cronologie de stiluri, ci o poveste a privirii.” James Elkins O nouă abordare a conceptului de artă care ne deschide mintea spre un univers al rafinamentului guvernat de dialogul permanent dintre autor și noi, cititorii, într-o altă concepție despre creația artistică, fără prejudecăți, în deplină libertate și fără canoane prestabilite.  Ce trebuie să ne placă și ce nu, ce tablouri au schimbat lumea și cine sunt geniile care le-au creat? Ce se întâmplă dacă nu ne…

Cartea cuprinde teoria formei plastice dezvoltate de Paul Klee pe baza unor reflecții în marginea formelor naturale.

„Devenit recent unul dintre centrele de interes ale discursului din științele umaniste, corpul nu și-a dezvaluit înca toate secretele. Studii recente au subliniat, cu îndreptățire, că există o istorie a corpului, istorie ce conjugă aparența și profunzimea, dorința și puterea, căderea și apoteoza, viața și moartea. Acesta este contextul în care Despre trup își propune să intervină, cu instrumentele istoricului imaginilor, investigând istoria corpului ca istorie a unei construcții și…

Studiile de film feministe mi-au oferit două concepte-cheie: reprezentare (în loc de expresie) și subiectivitate și diferență sexuală, ca formațiuni psihosimbolice. Cu ajutorul acestor noțiuni, consider că putem interpreta picturile moderniste ale micului grup de artiști care au expus împreună între anii 1874 și 1886 (cunoscuți în istoria artei drept impresioniști; preferat fiind însă numele de independenți) pe trei paliere ale reprezentării și spațiului:ce spații erau reprezentate;cum erau…

„Impresionismul este considerat în mod unanim ca prima revoluție a artei moderne, în opozitțe cu arta academică. O revoluție care a constat mai întăi de toate în 'factura picturală', idee care, deși conține un sâmbure de adevăr, este mult prea simplistă. Această carte propune o altă lectură a apariției picturii moderne. Ea încearcă să demostreze că în impresionism are loc o schimbare mult mai radicală și mai profundă, care vizează 'tematizarea privirii moderne'. Dacă există cu adevărat ceva…

Nu este imposibil să juxtapui culori foarte opuse, fără să le faci țipătoare, mai mult încă, poți să le silești să fie în acord. Un Henri Matisse excelează în astfel de reușite. Cum? Printr-o dozare subtilă a tonurilor angajate. Aceasta este drama drapelelor citate mai sus.

Misterele cele mari – a spus un înţelept – nu stau în tărâmul nevăzutului; lăcaşul lor este, dimpotrivă, universul văzut. Să ne cufundăm deci în universul acesta pentru a regăsi, în ţesătura lui, substratul diafan care-l justifică. Ochiul va deveni astfel organul unei grandioase sinteze şi, nu peste multă vreme, vom fi îndreptăţiţi să proclamăm cu ceremonie: Toate ale lumii sunt una prin „volubilitatea“ privirii! „Ceea ce m-a izbit din primele clipe ale comerţului meu intelectual, ca…

Cine a fost cu adevărat Alex. Leo Șerban? De ce sexul ocupă un loc periferic în filmele lui Quentin Tarantino? De ce Nae Caranfil găsește dificilă ieșirea din anii ’90? Ce a atras-o la cultura trash pe Pauline Kael? Ce racorduri face proza enigmatică și queer a lui Henry James între filmele lui François Truffaut, Jacques Rivette și Claude Chabrol? Care este locul ultimului western regizat de Clint Eastwood în toate acestea? Și de ce pe generic apare un citat din George Lucas?

Studiul-eseu ,,Brâncuși" urmărește nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl…

Una dintre lucrările clasice ale domeniului, cartea lui Rudolf Arnheim a inaugurat aplicarea sistematică a principiilor gestaltiste la studiul operelor de artă, continuând și dezvoltând aplicațiile sporadice ale lui Köhler, Koffka sau Ehrenfels și lărgind considerabil sfera problemelor investigate din această perspectivă. Sunt discutate aspecte ce nu au mai beneficiat de o abordare estetică și psihologică integratoare, precum condițiile în care un întreg perceptiv poate fi recunoscut ca imagine…

În acest volum devenit clasic, E.H. Gombrich încearcă să răspundă la o întrebare care l-a preocupat constant: de ce există ceea ce numim „stil”? De ce diferitele epoci și popoare au reprezentat realitatea în moduri atât de diverse? Pentru a găsi explicația, Gombrich readuce în discuție chestiuni ca imitarea naturii, rolurile tradiției, problema abstractizării sau perspectiva, parcurgând întreaga istorie a artei, de la vechii greci, Leonardo da Vinci și Rembrandt, până la impresioniști și…

Abundența adnotărilor, liniile directoare ale gândirii sale, ne deschid – dincolo de orice interpretare – o nouă cale de acces spre opera picturală a artistului. Pe lângă discuţiile teoretice și analizele picturilor apare şi un element suplimentar, care contribuie la clarificare: textul este însoțit de desene menite să lămurească contextele şi conexiunile. De la formele simple până la cele mai complexe tablouri, există un element care se află mereu în centrul gândirii formei, aşa cum o…

„Volumul conține referințe la o tematică și la o serie de personalități ale vieții artistice (autohtone și internaționale) mai puțin frecventate în ziua de azi. «Actualitatea» s-a schimbat. Nu numai în sensul că multe nume ale peisa­jului cultural local au intrat, printr-un trist, dar probabil inevitabil traseu al memoriei, în penumbră, dar și în sensul că domenii ca «istoria criticii de artă românești și universale», «analitica imaginii», filozofia vizualității și-au pierdut relieful. Să nu…

Cândva, Leonardo nu va mai fi pentru noi decât ceea ce fiecare pictor, fiecare artist, devine până la urmă: un nume despre care povestesc cărțile, dar pe care muzeele, memoria vizuală a lumii l-au pierdut. Vom spune Leonardo cum spunem Apelles sau Polignot, fără ca vreo imagine să se mai asocieze în mintea noastră acestor nume. Și vom spune, poate, la fel, «pictură» cu sentimentul că ne referim la un dat arheologic, la o realitate defunctă, cu același sentiment, probabil, cum vom spune și…

„Meritul Introducerii lui Cornel Ailincai stă, sunt pornit a crede, nu atât în expunerea clară, caldă, sistematică, mereu vie, mereu participatorie, din belșug exemplificată și documentată a teoriei că arta este un limbaj ca toate celelalte, făcut din semne cu încarcatură culturală (de neînțeles pentru acela care nu a învățat să o citească) și nici în judicioasa prezentare a tuturor sorginților, conceptelor și tendințelor artei noi, cât mai ales în a fi vestit cu fermitate că formele sunt,…

„Universul lui Kandinsky este unul sensibil, conceput pentru bucuria văzului [...]. Abstractizarea este opera sensibilității, nu a inteligenței. E rezultatul elanului, nu al calculului. [...] Kandinsky nu caută o simplificare a formei, ci fuge de definiția care ucide." Marcel Brion „Kandinsky nu a rămas niciodată prizonierul unei singure discipline, ci a vrut să extindă domeniul artei astfel încât să cuprindă toate categoriile cunoașterii, sintetizând pictura și muzica, știința și…

Știința nu trebuie să fie neapărat serioasă, rigidă, morocănoasă. De ce, în numele unei triste științe, istoricii artei vor ca nimeni să nu râdă, de pildă, în fața picturii? Ce Dumnezeu caută un ditamai melcul în prim-planul unei respectabile Bune Vestiri? De ce Bruegel i-a aplicat regelui negru Gaspar un tratament atât de aparte în Adorația Magilor? De ce părul Mariei Magdalena este atât de lung în picturi? Venus din Urbino este în tablou sau în altă parte? Cum se face că Foucault a produs un…

„Cei care se opun comunismului trebuie lichidati. Nu e suficient sa-i bagam in puscarii, pentru ca din puscarii mai pot sa iasa. Trebuie impuscati.“ (Sartre)

Vincent n-ar fi fost același fără Theo van Gogh. Călătorind prin volutele unei vieți chinuite, pictorul l-a avut mereu alături pe credinciosul său frate. Relația lor a fost zbuciumată, dar profundă, definitorie pentru amândoi. Minuțios documentată, bazată pe corespondența dintre Vincent și Theo, cartea lui Deborah Heiligman spune dramatica poveste a acestor destine și a devotamentului nemărginit care le-a legat. „O istorie emoționantă despre iubirea fraternă.” Kirkus…

STEPHEN KING este autorul-fenomen a peste 60 de cărți, devenite bestsellere internaționale. Printre cele mai recente titluri ale sale se numără If It Bleeds, The Institute (Institutul, Nemira, 2020), Elevation, The Outsider (Străinul, Nemira, 2019), Sleeping Beauties, scrisă împreună cu fiul său, Owen King (Frumoasele adormite, Nemira, 2018), și seria Bill Hodges: End of Watch (Mort la datorie, Nemira, 2018), Finders Keepers (Ce-am găsit al meu să fie, Nemira, 2017) și Mr. Mercedes (Nemira,…

Nici moartea artei nici aceea a istoriei artei nu sunt fenomene brute şi valabile per se. O teză curajoasă, aceea că arta este inepuizabilă, care arată că tot jocul de cuvinte al postmodernității – non-artă, anti-artă, bad painting, bad art, shock art, artă anti-artă – reprezintă, de fapt, momente ale subiectivității, propune inversarea unui raport de forțe prin care nu arta defineşte statutul creatorului său, ci autorul ajunge să instituie, discursiv şi material, un obiect generat ca fiind…

Volumul de faţă se doreşte o demonstraţie că informaţia culturală încifrată în arta abstractă se poate citi ca text coerent prin folosirea de metode adecvate scopului. Sculptura brâncuşiană, timp de un secol considerată inanalizabilă şi inclasificabilă, conferă acestui exerciţiu hermeneutic valoare exemplară. Volumul este destinat publicului larg, dar, deopotrivă criticilor de artă, istoricilor de artă, nu mai puţin filosofilor şi antropologilor, căci desăvârşirile brâncuşiene dezvoltă…

,,O lectură încântătoare.” Guardian ,,Dacă cineva intră într‑o galerie de artă pentru prima oară și se așteaptă să priceapă imediat ce e în jur, este ca și cum m‑aș duce eu la un concert de muzică clasică fără să am nici cea mai vagă idee ce e muzica clasică și aș spune: << A, totul e doar zgomot! >>. Putem fi confuzați sau chiar înfuriați de lucrările din fața noastră, dar cu ajutorul câtorva instrumente potrivite putem începe…

O analiză revelatoare și pe alocuri amuzantă a suprarealistei piețe de artă contemporană. Kirkus ReviewsDacă vrei să citești o singură carte despre arta contemporană în toată viața ta, cea mai bună alegere este Rechinul de 12 milioane de dolari — profund edificatoare și captivantă, ca un thriller. The TimesDon Thompson a scris de departe cea mai bună carte publicată până acum despre piața de artă contemporană. www.portofolio.comCartea economistului Don…

„Devenit recent unul dintre centrele de interes ale discursului din științele umaniste, corpul nu și-a dezvaluit înca toate secretele. Studii recente au subliniat, cu îndreptățire, că există o istorie a corpului, istorie ce conjugă aparența și profunzimea, dorința și puterea, căderea și apoteoza, viața și moartea. Acesta este contextul în care Despre trup își propune să intervină, cu instrumentele istoricului imaginilor, investigând istoria corpului…

De la splendidele picturi rupestre la operele cubiste din secolul XX, de la maretele temple ale Greciei antice la minutios executatele stampe japoneze, aceasta istorie ilustrata a artelor plastice propune o incursiune incitanta, bine documentata si riguros comentata, structurata cronologic, prin cele opt epoci fundamentale ale istoriei artei, oferind o perspectiva limpede asupra momentelor ei definitorii. Pasionatii de arta vor descoperi in paginile acestei carti povestea capodoperelor si a…

Feluri de a vedea de John Berger este una dintre cele mai inovative si influente carti despre arta aparute vreodata in orice limba. Publicat pentru intaia oara in 1972, volumul isi trage inspiratia din seria de emisiuni BBC despre care un critic Sunday Times a comentat: „Iti deschide ochii in mai mult de o singura directie: aplecandu-se asupra felului in care noi ne uitam la picturi...va schimba aproape cu siguranta felul in care tu le vei privi de-acum incolo”. Lucrul acesta deja…