Filozofie

Actuala editie restituie in forma initiala, necenzurata, trei studii de Ernest Bernea, aparute in 1985 sub titlul "Cadre ale gandirii populare romanesti". Asa cum remarca Ovidiu Barlea la aparitia primei editii, ne aflam in fata unui unicat: prima monografie asupra filozofiei populare a romanilor, bazata pe interpretarea de materiale autentice, obtinute in urma unor sistematice anchete de tip sociologic.

Bertrand Russell a inteles sa scrie o istorie a filozofiei care sa fie accesibila publicului neexersat indelung in studiul filozofiei, dar care sa nu fie o opera de popularizare pur si simplu, ci una in care macar gandul de prima instanta al filozofilor sa fie prezentat, iar uneori, atunci cand acest gand nu poate fi altfel inteles, chiar si nuantele mai subtile ale sistemelor lor.

"Morala crestina nu e o morala generala oarecare, naturala sau rationala, avand poate ceva in plus, ci manifestarea in viata a unei revelatii paradoxale.

Facultatea mirarii ii este proprie omului. Ne propunem aici sa o reactualizam. Cititorul va regasi, sper, in mirarea altuia propria sa capacitate de a se mira.

Aceasta importanta lucrare de referinta poate servi drept ghid in labirintul istoriei ideilor, fiind un instrument de lucru extrem de util pentru studentul la filozofie - sau la oricare dintre disciplinele care se intrepatrund cu ea - ori pentru cititorul obisnuit care simte nevoia de definitii sau clarificari pentru termenii si numele proprii din domeniu.

La Platon avem un caz destul de rar in epocile vechi, de spontaneitate creatoare, relativ putin prelucrata si disimulata — o opera care pastreaza destul de fidel amprenta inspiratiei genuine si care, pe de alta parte, "tematizeaza" inspiratia ca fenomen psihologic in cuprinsul operei sale.

Manualul de filozofie scris de Maria Furst si Jurgen Trinks, cu concursul lui Nikolaus Halmer, are constructia desavarsita a discursului filozofic practicat in chip traditional in spatiul germanic: complet si riguros ca informatie, unitar ca structura, intuitiv si "deschis" ca metoda.

Vreme de cincisprezece ani (1957-1972), Cioran a umplut treizeci si patru de caiete cu insemnari. Ele au fost gasite dupa moartea autorului de Simone Boue, prietena sa de o viata, si au fost publicate, in 1997, la Gallimard. Nu avem de-a face cu un jurnal propriu-zis, desi numeroase insemnari sunt datate.

Paginile acestea, care deschid o "serie de autor", reprezinta varianta definitiva a volumului cu acelasi nume aparut in 1975 la editura Univers. Aparent, ne aflam in fata dezbaterii unui concept de ordin estetic, de vreme ce discutiile despre tragic in cultura europeana de la Aristotel si pana la Schiller sau Croce au pornit de fiecare data de la specia literara a tragediei.

Valorile, ideile dupa care s-au calauzit indeobste filozofii apar in aceasta opera tarzie a lui Nietzsche drept idoli, drept zei care au incremenit intr-o eternitate statuta si a caror evolutie pe scena lumii, prin urmare, s-a incheiat. Filozoful lucid, intelegand oboseala bolnavicioasa a spiritului vremii, are atunci drept imperativ anuntarea, adica grabirea sfarsitului acestui spirit.

Stiinta voioasa este rodul experientei launtrice a celui ce a trecut prin proba de foc mocnit a infernului, i-a indurat povara indelungata, strivitoare si a reusit sa afle in sine, intr-un sfarsit, speranta insanatosirii.

Am scris aceste divagatii in 1935-36, la 24 de ani, cu pasiune si orgoliu.

Incercat-am sa inteleg de unde vin lacrimile si m-am oprit la sfinti. Sa fie ei responsabili de stralucirea lor amara? Cine ar sti? Se pare insa ca lacrimile sunt "urmele" lor.

Odată cu arderea pe rug a lui Giordano Bruno, în anul 1600, în istorie se stinge acea epocă a gândirii în care cunoaşterea era inseparabilă de eros şi magie, în locul ei instaurându-se epoca ştiinţelor exacte şi a tehnologiei moderne.

"Oferim cititorului prima tentativa romaneasca de comentariu la una dintre lucrarile de filozofie morala ce reprezinta temelia culturii europene: «Etica nicomahica» a lui Aristotel.

Volumul cuprinde o noua si atenta traducere a celebrei lucrari de filozofie morala a lui Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor (traducatori: Filotheia Bogoiu, Valentin Muresan - coordonare si note-, Miki Ota, Radu Gabriel Parvu).

Un veritabil breviar al metafizicii fiintei, cu un marcat caracter propedeutic, in care Toma fixeaza termenii centrali ai dezbaterii (esse, ens, essentia, substantia, accidens, materia, forma etc.) si isi precizeaza pozitia fata de "bibliografia" curenta a problemei (Aristotel, Avicenna, Averroes sau tratatul neoplatonizant Liber de causis).

 "Corpus Hermeticum contine tratatele de baza ale traditiei trismegiste, redactate probabil in Egipt, cam in perioada cuprinsa intre sec. al II-lea si al III-lea d.Hr. Acest corpus provine din acelasi cadru religios si filozofic care a produs neoplatonismul, crestinismul si gnosticismul: un cadru ce isi are radacinile in impactul dintre gandirea platonica si vechile traditii ale Orientului elenizat.

Filozoful, scrie Nietzsche, trebuie sa fie un bun dansator. Prins in jocul lumii, el se bucura ca un copil de caderea vechilor masti, dar si de aparitia altora noi, intelegand senin ca toate sunt la fel de iluzorii.

Stimate domnule Richardson! Una dintre intrebarile scrisorii dumneavoastra este urmatoarea: Cum trebuie de fapt inteleasa prima dumneavoastra experienta legata de intrebarea privitoare la fiinta la Brentano? Va referiti probabil la faptul ca prima scriere filozofica pe care am aprofundat-o constant incepand din 1907 a fost disertatia Despre multipla semnificatie a fiintei la Aristotel (1862).

Scrisa pe baza documentarii in colectii de carte rara din Scotia, Statele Unite, Finlanda, Islanda, Olanda, Germania si Austria, lucrarea oferita publicului român de Catalin Avramescu este unica istorie sistematica a canibalismului reflectata in oglinda filozofiei.

Publicata in 1843 sub pseudonimul Johannes de Silentio, "Frica si cutremur" este expresia patetica a unui dialectician al credintei crestine.

Cititorul are aici, in romaneste, o scriere straveche si, prin veacuri, ilustra: Banchetul lui Platon. Tot ce s-a spus despre iubire de la Banchet mai apoi in el isi afla obarsia si intemeierea, cu singura exceptie a iubirii intru Crist.

In "Invata sa traiesti", Luc Ferry ne spune povestea filozofiei. Nu este vorba de o istorie exhaustiva a gandirii filozofice, ci de relatarea a cinci momente importante din evolutia acesteia, ilustrate prin explicarea marilor viziuni asupra lumii.

Intentia lui Ortega de a scrie o sinteza despre originea si despre situatia actuala si viitoare (epilogul) a filozofiei nu s-a realizat in timpul vietii sale. A apucat sa publice doar un studiu intitulat "Fragmentos sobre el origen de la filozofia" ("Fragmente despre originea filozofiei") intr-un volum omagial dedicat lui Karl Jaspers ("Offener Horizont", R.

In primavara anului 1630, in biblioteca unui gentilom din Geneva, un vizitator se apleaca asupra unui exemplar lasat deschis al "Elementelor" lui Euclid si citeste demonstratia teoremei lui Pitagora.

Daca avem motive de a sustine ca o constiinta filozofica nu poate fi decit de real folos creatorilor de filozofie, cu atit mai mult inclinam a crede ca o asemenea cunostiinta poate sa fie un util factor de indrumare pentru amatorii de filozofie.

Aceasta carte este scrisa pornind de la exigenta de a investiga limitele ratiunii, de a investiga setul de idei care formeaza cadrul limitativ al intregii noastre gindiri despre lume si al experientei despre lume.

Eseurile adunate in aceasta carte remarcabila au fost scrise intre anii 1973 si 1986. Sunt niste (predici cvasi-filozofice), in care Leszek Kolakowski puncteaza cateva dileme aparent insolubile, care scot capul ori de cate ori incercam sa ne sistematizam gandirea legata de cultura, politica si viata religioasa a lumii in care traim.

Pesemne ca destinul filosofiei lui Heidegger in secolul XX nu ar fi fost acelasi daca o seama de ganditori francezi nu ar fi intrat in dialog, imediat dupa razboi, cu filosoful german.