Boris Vian ne oferă în „Spuma zilelor” unul dintre cele mai adevărate romane franceze ale veacului trecut, în stilul impecabil și răvășitor cu care ne-a obișnuit deja.
Odata cu Ciocoii vechi si noi debuteaza in literatura romana un nou gen literar: romanul. Ca in mai toate incepututile de drum cultural, imaturitatea estetica este compensata cu aspiratii auctoriale. Din tentatia mimetica a lumii reale se naste tensiunea intre literar si extraliterar, intre valorile morale si starea de fapt a lumii romanesti. De aici si schematismul caracterelor umane, din dorinta de a ingrosa liniile, de a imparti pe categorii clare, evidente. (Lucian Pricop)
In acest roman al lui Tolstoi avem parte de dragoste, destin, autodistrugere. Pare ca Anna Karenina are totul: frumusete, bogatie, simpatie si un fiu pe care il divinizeaza. Dar simte ca viata ii este goala pana cand il intalneste pe contele Vronsky.
În traducerea remarcabilă a lui Doru Mareș, cu o prefață semnată de Susan Sontag, cel mai recent volum adăugat colecției Clasici ai literaturii de la Editura Corint – Cazul tovarășului Tulaev – constituie un veritabil eveniment editorial. În premieră tradus în română, autorul clasic Victor Serge a reprezentat el însuși o figură fascinantă, cu o poveste de viață ieșită din comun, care însă nu îi concurează nicicum valoroasa operă literară. Roman unic și neconvențional, o bijuterie a literaturii…
Caragiale este astazi un bun de consum aproape cotidian. II evocam zilnic, uzand pana la slogan un repertoriu de fraze, replici si idei. Uneori ne pare ca viata noastra se desfasoara pentru a valida formularile personajelor lui Caragiale; in acelasi timp, opera lui Caragiale pare creata pentru a ne valida setul de armonii ideal-paremiologice. In vreme ce, noi, cei care-I recitam incantatoriu, suntem din ce in ce mai putin dispusi sa detabuizam sloganuri pseudo-critice. Lucian Pricop
Aventurile lui Huckleberry Finn, unul dintre cele mai citite romane clasice din întreaga literatură universală, e o poveste savuroasă, construită în jurul a trei băieţi curajoşi aflaţi într-un tărâm magic – malurile fluviului Mississippi. Huck, puştiul lipsit de educaţie şi de maniere, fuge din casa văduvei Douglas, simţindu-se „încolţit de un abecedar“ şi sătul de atâtea poveşti despre Moise şi Rai. Aşa începe o călătorie fabuloasă la capătul căreia cei trei eroi, Huck, inimosul Jim şi…
Proza lui Mircea Eliade a construit, text cu text, geografia mitica a Bucurestiului, iar una dintre zonele ei fabuloase, poate chiar centrul ei, il fixeaza strada Mantuleasa. Iar textul intitulat Pe strada Mantuleasa, oricum ar fi considerata (nuvela ampla sau roman scurt), a creat de-a lungul vremii obsesii numeroase. Mai toti citind-o prima oara am incercat o senzatie persistenta a misterului ce se cerea decriptat. Si, in timp, s‑au adunat o multime de legende legate de naratiunea fantastica…
Una dintre capodoperele literaturii universale, Divina Comedie a exercitat o puternică influență asupra culturii, artei și literaturii întregii lumi. Purgatoriul, a doua parte a acestei trilogii, este o alegorie în care este descrisă ascensiunea lui Dante pe Muntele Purgatoriului, ghidat fiind în călătoria sa de poetul roman Virgiliu, cu excepția ultimelor patru cânturi, în care locul acestuia este luat de Beatrice, simbol al grației divine și al credinței, de care Dante era îndrăgostit. Pe…
Autorul acestei capodopere mărturisea că prin Călătoriile lui Gulliver și-a propus mai degrabă „să șocheze lumea decât să o distreze". Cu o ironie feroce, el înfățișează omul ca pe o ființă ridicolă, în cel mai bun caz și de cele mai multe ori inferioară creaturilor din lumea animală. Stilul narativ direct și lipsit de ornamentații descrie patru călătorii remarcabile ale unui chirurg pasionat de navigație. Scrisă cu o simplitate dezarmantă și o mare atenție la detalii, această carte este…
O carte hipnotica. Un timp pur, dinainte de capitalism si in afara comunismului. O actiune aproape atemporala. Personaje asemenea. Un roman care se citeste sub tensiunea fiecarui dialog, a fiecarei aventuri, a enigmelor si a unor actiuni a caror credibilitate vine din capacitatea lui Constantin Chirita de a crea o lume in sine, aspirationala, inspiratoare. Un roman care se reciteste ca o incercare de a permanentiza prezenta Ciresarilor. Ciresarii… Tic, Maria, Lucia, Dan, Victor, Ionel, Ursu…
Prin Morometii, Marin Preda ne vorbeste de tarani cum nu se mai vorbise pana la el. Intr-o literatura saturata, aparent, de materia vietii taranesti, aceasta aparitie parea imposibila. Izvorul parea epuizat si o adevarata campanie pragmatica impotriva literaturii cu subiecte rurale contribuise si ea, decisiv, la consolidarea impresiei. Marin Preda ne descopera totusi o lume inedita, scaldata intr-o lumina solara care alunga tenebrele. Mihai Ungureanu
In literatura romana, „Enigma Otiliei“ trece, astfel, drept cel mai notabil roman balzacian – atat ca influenta, cat si ca referinta (referenta). Doar ca, in aceasta raportare la Balzac, G. Calinescu schimba oarecum regula jocului prin exagerare. Intoarcerea la balzacianism nu este una inocenta, in linie dreapta, ci una complicata, in spirala, presupunand o reactivare ingenioasa a arheologiei literare.
Provocarile venite in ultimul timp din campul literar romanesc au modificat substantial lectura textelor scriitorilor moderni. In colectia „Literatura romana moderna“ sunt „arhivate“ contributiile unor participanti majori la schimbarea de discurs literar. Incercam astfel sa adresam o invitatie elevilor si profesorilor de a cauta sa inteleaga mizele si subtextul unei schimbari de paradigma literara. Cartea nuntii este romanul a doua lumi, una ultraarhaica, alta ultramoderna. Iata un spectacol…
Dupa o viata monotona, doi prieteni cvincvagenari decid sa-si traiasca impreuna singuratatile si se retrag la tara pentru a se dedica trup si suflet cunoasterii stiintifice.
Nazdravaniile lui Nastratin Hogea este o suma de istorii orientale, in care eroul propune interlocutorilor sai sfaturi intelepte intr-o maniera ludica. Suntem intr-o atmosfera de poveste unde evolutia volumului coincide cu asimilarea experientelor de viata. Structura de adancime a fiecarei nazdravanii este plasata astfel incat extragerea unei morale sa fie insotita de placerea de a spune, de a colora intamplarile si de a zugravi naravuri. Istorioarele sale devin, ca la Boccaccio sau Cervantes,…
O teribila satira a comunismului, facuta de unul dintre cei mai mari scriitori ai modernitatii. Un celebru chirurg din Moscova care grefeaza unui caine vagabond glande de „proletar“ este pretextul acestui spumos roman, in care niciuna din racilele sistemului totalitar nu este crutata. (Constantin Abaluta)
Daca acceptam principiul metafizic enuntat de Swami Shivananda, enigmele ambelor nuvele sunt rezolvate. Putem crede ca, sub influenta adeptului de yoga, Zerlendi, si a practicantului de tantra, Bose, „iluziile“ devin „realitati“ deoarece „realitatea insasi este doar o iluzie“. Desigur, cititorul mediu din Vest va ramane ancorat in viziunea sa proprie a „realitatii“ si pentru el aceste povesti vor continua sa constituie proza fantastica. Desi intentia lui Eliade in scrierea acestor nuvele pare…
In aceste pagini de proza fantastica, de imaginatie, Eliade da o forma memorabila axiomei fundamentale a viziunii lui asupra lumii, conform careia orice hierofanie are drept consecinta revelarea sacrului ascuns in profan. Gratie amprentei inconfundabile a stilului sau, in aceste nuvele el reuseste sa neutralizeze frontiera dintre real si fantastic, pana intr-acolo incat sa le transforme in categorii indistincte si intersanjabile. Acest miracol se infaptuieste prin mijlocirea simbolului,…
„Insusirea esentiala a lui Slavici este insa de a analiza dragostea, de a fi un poet si un critic al eroticii rurale, dintr-o provincie cu oameni mai propasiti sufleteste, in stare de nuante si de introspectii, desi nerupti inca din ierarhia etnografica.“ G. Calinescu
Padureanca s-a bucurat de cel mai mare succes, dupa Moara cu noroc, dintre toate nuvelele lui Slavici, dupa ea facandu-se si un film destul de bun. Nuvela contine fara indoiala una dintre cele mai tragice povesti de dragoste din literatura noastra, chiar daca autorul o lungeste peste masura (Maiorescu a observat imediat acest cusur) si daca, mai ales, nu-si motiveaza cum trebuie personajul principal, pe Iorgovan, flacau indecis a o lua de nevasta pe Simina, padureanca, pe care totusi o…
Nuvelistica lui Delavrancea exprima permanenta oscilatie a scriitorului, cum singur a numit-o fara intentie, „intre vis si viata“, intre taramul fermecat al basmului si infatisarile uneori crude ale existentei, intre natura salbatica si civilizatie, intre evul ferice si patriarhal de „odinioara“ si decaderea unui prezent miselnic si respingator. Atitudinea este in esenta eminesciana si ea a fost observata inca din epoca. Al. Sandulescu
Evitat de criticii canonici, pentru estetica sa adolescentina, Orasul cu salcami (publicat pentru intaia data in 1935) si-a castigat cititori, multi fanatici, si a stors lacrimi de emotie multor generatii. Ce i-a cucerit pe acesti pasionati de Sebastian? Tocmai spatiul evaziunii imaginat de prozator, pana la urma doar o nisa ascunsa in datele cotidianului, ireperabila celor din exterior. Eroii din Orasul cu salcami se izoleaza voluntar intr-o oaza ce cuprinde suma tuturor virtualitatilor…
Accidentul pare astfel o aparitie natural-tematica… Tot un roman sentimental, asa cum erau privite fictiunile moderne cu personaje ce traiesc experienta dragostei fara inhibitii de atasare la categoriile populare (usoare). Eroii lui Sebastian cauta vindecarea in evaziune din modern, iar partia de schi, concertele, expozitiile plastice sunt toate refugii, compensari pentru „dificultatile“ de adaptare. (Lucian Pricop)
Puterea de fascinatie a stilului lui Rebreanu rezida in finetea si ineditul constructiei, in plasticitatea imaginii in stare sa comunice concret un timp si un spatiu atat de abstracte. Drama care zguduie din temelii viata satului Pripas e declansata de transformarea spectrului permanent al saraciei intr-o teroare apocaliptica, adevarata obsesie a tanarului erou al romanului. Asemenea altui personaj al aceluiasi roman, si lui Ion „parintii nu i-au dat decat sufletul dintr-insul“. Brutalizat de…
In 1926, Liviu Rebreanu, ajuns la 41 de ani, era de un an presedinte al Societatii Scriitorilor Romani si una dintre personalitatile lumii culturale romanesti. Distinctia pe care suntem obisnuiti sa o facem intre cultura si politica nu functiona in interbelicul nostru, cum nu avea acoperire nici in secolele anterioare dupa logica interpretativa pe care o instituie (post)modernitatea. Presedintele unei asociatii de scriitori era implicit o instanta de putere, asa cum seful gruparii junimiste,…
Vocile taranilor lui Rebreanu se aud distinct, vorbind pe teme asociate, insa cu oarecare individualizare a discursului. Astfel, Trifon Guju, Petre Petre sau Matei Dulmanu, Marin Stan sunt parte dintr-o voce colectiva, dar personajele pe care le reprezinta rezista si scoase din gloata revoltata. O sugestie interesanta are Nicolae Cretu care face disocieri necesare intre taranii lui Creanga, Sadoveanu, Marin Preda si rasculatii lui Rebreanu. In cazul Rascoalei, materialul general uman pus in…
Autorul lui Ion si al Rascoalei, al atator nuvele cu subiecte rustice, nu-si dezminte principala preocupare tematica; provenit dintr-o familie cu radacini adanci in lumea taranimii ardelene romane, ii inchina intaiul discurs academic cu evlavie. Insa, totodata, romanul Amandoi, prin contrast, e din mediul urban de provincie, nu atat un roman cu tematica sociala – cum isi obisnuise cititorii –, ci politist cu profunzimi abisal-instinctuale, luandu-i pe neasteptate pe criticii literari ai…
Romanul Jar intra in librarii la mijlocul lunii mai 1934, a doua editie este epuizata in urmatoarele doua-trei saptamani, asa incat, pana la finele anului, a aparut si o a treia, la Editura Adevarul. Pana in 1944, anul mortii autorului, au mai aparut alte cinci editii, dar la editura Socec, cu tiraje mai mari decat ale celorlalte romane ale lui Liviu Rebreanu. Actiunile si personajele au, la Liviu Rebreanu, ca si in cazul romanului Jar, un relief aparte, care nu se individualizeaza in sine, ci…
Cred ca Liviu Rebreanu a scris dupa un program propriu, care tinea seama de orizontul de asteptare si de gustul publicului, si in egala masura de exploatarea propriei experiente in sens strict, biografic, si in sens larg, de acumulare culturala. […] Perechea de romane contradictorii ale rascoalelor (Craisorul si Rascoala) arata un autor sensibil la miscarile subterane, ce jaloneaza istoria europeana intr-un secol al maselor. Cert, cele doua romane ar trebui revizitate in lumina adusa de noile…
Please complete your information below to login.
Conectare
Creează un cont nou