Literatură română

Șerban Cioculescu: „Dacă s-ar face o anchetă cu privire la cele mai bune romane din literatura noastră, n-aș ezita să înscriu printre ele și «Groapa» de Eugen Barbu... Țin să stărui asupra poeziei romanului, care la întîia lui apariție în volum a ridicat și obiecții, necruțîndu-i-se calificarea de «naturalist».''

Scris mai întâi în franceză, la Paris, în anii 1958-1959, romanul este povestea generaţiei care s-a format în epoca interbelică, a cunoscut războiul, ocupaţia sovietică, apoi exilul.

Un diagnostic fatal o determină să o ia la fugă şi să se ascundă. Fără nicio explicaţie. Îşi abandonează iubitul, părinţii, prietenii... tot.

Intrigi detectivistice.

Dilăr pentru o zi este ca un palpitant film de acţiune străbătut de filoane de poezie veritabilă, o naraţiune alertă cu final neaşteptat, în care urmăritul şi urmăritorul ajung să se cufunde împreună în acelaşi adevăr straniu.

Patru naraţiuni despre supravieţuire într-o dictatură.

Dulcea poveste a tristului elefant este un amplu şi captivant Bildungsroman cu tramă de poveste, scris în maniera estetizantă, şi totodată o parabolă ce trimite la o reflecţie asupra alterităţii ori asupra magnetismului pe care îl exercită diferitul, insolitul, exoticul.

Romanul unei vanităţi rănite.

''A fi tânăr înseamnă a fi de oţel... A privi totul în faţă. A nu putea minţi niciodată... A nu putea îndura să fii minţit de alţii... A nu putea îngădui minciuna oriunde ai întâlni-o. A urî nedreptatea. Când eşti tânăr nu poţi fi legat de nimic. Încaleci viaţa cum vrei... Fiindcă îi poţi da cu piciorul... Nu te târăşte ea ca o epavă care nu mai ştie să renunţe.'' (Act veneţian)

Drama romantică a unui tânăr scriitor confruntat cu tentaţia puterii şi cu atenţia fiicei dictatorului.

„Avem in cazul miilor de pagini apartinind genului datorate lui Ciocarlie unul dintre cele mai intinse jurnale de existenta (cum le-a numit M. Zamfir) si, in orice caz, unul dintre cele mai valoroase literar din intreaga noastra literatura.”(Nicolae Manolescu)

Medgidia, orasul de apoi poate fi, la scara redusa, oricare oras de pe harta Romaniei, insufletit de pasiuni omenesti, de lupte politice, cu mize mai mici sau mai mari. Mersul implacabil al Istoriei se reflecta − amplificat pina la teroare sau, dupa caz, pina la grotesc − in oglinda biografiilor netrucate ale locuitorilor lui.

30 de texte despre primele călătorii în străinătate. Nici o destinaţie, oricât de exotică, nu lipseşte din cuprinsul acestei cărţi în care semnează, printre alţii, Florin Dumitrescu, Iulian Comănescu, Antoaneta Ralian, Eugen Istodor şi Vasile Ernu.

Adrian Petrescu ilustrează tipul de scriitor autentic, ancorat, dincolo de mode şi clipe efemere, într-un Olimp luminat de seninătate şi echilibru. A debutat cu proza scurtă „Pătratul de sârmă", în revista Vatra (1997), dar a colaborat şi la Tribuna. Momentul afirmării sub semnul scrisului îl constituie însă obţinerea Premiului pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România (2006) pentru romanul ''Conspiraţiile imposibile'' (Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2007).

Paznicul este o uimitoare incursiune în universul complex al sentimentelor, personajele fiind doar simple marionete ale unei maşinării mai vaste decât destinul individual.

Volum câştigător al Concursului de Debut Literar UniCredit (secţiunea proză scurtă)), ediţia a III-a, 2010

Volum câştigător al Concursului de Debut Literar UniCredit (secţiunea roman), ediţia a III-a, 2010

Întâlnirea din Pământuri, prima carte a lui Marin Preda, reprezintă un moment decisiv în evoluţia prozei rurale româneşti.

Despre viata militara, cu precisele ei ritualuri.

''Gratie unei tensiuni create prin forta scriiturii, a unor pagini ce reusesc sa impresioneze asa cum rar se mai intampla, indiferent de meridianul literar, volumul are darul de a-i lasa cititorului dorinta de a-l reciti, iar recenzentului, entuziasmul cu care va spune ca este unul dintre cele mai bune romane de debut din ultimii 20 de ani. Si nu numai de debut.'' (Razvan Petrescu)

Un roman fără cearcăne, fără riduri. Cu mult haz, multă adrenalină şi multă dramă. Vreţi suspans şi lacrimi, sânge şi alte fluide, limbaj viu şi o poveste incredibilă? Vreţi un roman despre realitatea de lângă voi? şi pentru că toate trebuiau să poarte un nume, li s-a zis pur şi simplu Nu-ştiu-câte-zile, un super-roman de Stoian G. Bogdan.

Radu Aldulescu părăseşte doar aparent, odată cu Proorocii Ierusalimului, lumea lui autohtonă atît de sumbră şi lipsită de şansă, pentru a o transporta ilegal, peste graniţă, în strălucitorul şi libertinul Paris.

Aventurile Ciresarilor se incheie pe malul Marii Negre, prin cautarea unei cetati fantomatice scufundate in adanc.

Muntii acoperiti cu zapada le aduc Ciresarilor numeroase provocari.

Roata Norocului este cel mai aproape de reteta romanului politist dintre volumele Ciresarilor.

Ciresarii isi folosesc energia si ingeniozitatea pentru a gasi o misterioasa si romantica „fata in alb”, captiva intr-un castel din marmura, nestiut de nimeni.

''Cireşarii, ca orice eroi care devin exemplari, doresc să facă numai binele şi reuşesc să-l facă. Motivaţia lor e tocmai “cavalerismul”, nobleţea binelui gratuit.'' (Horia Gârbea)

Speranţa rămâne - într-o zi se va întoarce tatăl, care va reaşeza lumea în ordinea firească.

Demonii vîntului un bazar al gemelor rare, cîteva episoade de dragoste şi un alt episod, magic, al bijuteriilor care ar putea salva lumea, totul amalgamat într-o scriitură tactilă, vizuală şi olfactivă, cu iz de poem oriental.

Emil Mladin a scris o incredibilă poveste de dragoste, care depăşeşte toate graniţele imaginaţiei, încălcînd tabuuri şi vindecînd prejudecăţi.