Poezie & Teatru

"Nu de anxietăţi duce lipsă poezia lui Dan Ciupureanu. Dimpotrivă. Cu toate acestea, cel puţin anxietatea influenţei o cruţă deocamdată, poetul trecînd fără exces de filtre culturale inhibante spre straturile magmatice din inconştient. Accesul la expresie survine cu o spontaneitate ce aminteştede l'art brut. Totodată abisală şi dezinvoltă, scurtcircuitînd prin insolitul asociaţiilor, amalgam de candoare şi cruzime, împărţită între percepţia fulgurantă şi efortul de…

„Oare cunoscutii si prietenii mei se poarta cu mine cum s-ar purta cu un om sanatos? «Ce mai scrii?» «Ce ne vei mai darui?» Mereu aceleasi cuvinte, aceleasi cuvinte! Si mi se pare ca toata atentia cunoscutilor, laudele si entuziasmul, toate sint numai inselaciune. Ma mint ca pe un bolnav, si uneori mi-e teama ca se vor apropia de mine pe furis, pe la spate, ca ma vor insfaca si ma vor duce ca pe Popriscin la balamuc!... Si asa mereu, pina la groapa, totul va fi…

„Calderón nu a fost un filozof de profesie, dar modul său de a gândi invadează terenul filozofiei. Opera lui este plină de interogaţii şi continue subminări ale cotidianului, de-a lungul ei manifestându-se o necontenită excavare a vidului, a neantului, a insubstanţialităţii existenţei, drum croit printr-o analiză a proceselor psihice şi a limbajului care le fundamentează. Oare nu tocmai această experienţă care se întrupează în infinita capacitate de…

Pe parcursul celor trei parti, „Rezervatia naturala de ingeri”, „Crepusculul civil de dimineata” si „Istoria parfumului”, Emil Brumaru ne incinta cu poezii mai vechi si mai noi, insotite de desene ale autorului. Ingerii, ciupercile, libelulele, fluturii, cafeaua si, mai presus de toate, femeia aduc la viata poeme uneori incarcate cu umor, alteori cu tristete si melancolie, de cele mai multe ori cu erotism, in celebrul stil brumarian…

Multe, foarte multe dintre versurile eminesciene postume ne-au rămas până acum necunoscute. Și asta fiindcă, pentru editori, efortul uriaș de a pune în ordine complexitatea neobișnuită a manuscriselor lui Eminescu a fost mereu dublat de greutatea de a decide între ceea ce este provizoriu și definitiv. Dar provizoriul, la Eminescu, își are desăvârșirea sa, uneori la fel de exemplară ca a formei definitive. A venit vremea, poate, să ne dăm seama de acest lucru și să…

Vizita batrinei doamne a inspirat in 1964 o celebra ecranizare, in regia lui Bernhard Wicki, cu Ingrid Bergman si Anthony Quinn in rolurile principale. Infernul in lumea personajelor lui Durrenmatt sint intotdeauna ceilalti. Infernul sint ceilalti, unul cite unul: cel care minte, cel care paraseste, cel care cumpara dreptatea, cel care loveste cu pumnii, cel care ucide, cel care se razbuna. Dar, daca e sa invatam ceva din hohotul negru care insoteste Vizita batrinei doamne, un adevar tot…

***

Fostul mare sportiv Brick se ține departe de soția lui și de restul familiei sale, înecându-și amarul în alcool. Laura, fata unei mame autoritare care încearcă să-și compenseze eșecurile proiectându-și asupra fiicei toate speranțele, se izolează în compania unor obiecte la fel de fragile ca ea. Camino Real pare să fie capătul lumii, locul unde fiecare personaj vorbește altă limbă. Cele trei piese reunite în acest volum reflectă,…

„Traducerea volumului lui T.S. Eliot Old Possum’s Book of Practical Cats mi-a luat cam treizeci de ani. Pe parcursul primilor douăzeci și nouă, traducerile rezultate refuzau cu încăpăţânare să reproducă ritmul sprinţar al originalului, deși îi erau fidele până la mimetism și mai și rimau. Dar nu păreau deloc fidele spiritului limbii în care erau traduse. Și mă-ntrebam de ce oare? Eram gata să accept că pisicile lui Eliot erau incompatibile cu…

-

De cate ori nu ne-am dorit sa fim ultimii, dar, in acelasi timp, primii deasupra liniei? Adica intre castigatori, desi cei de pe urma dintre ei. Nimeni nu are chef sa piarda. Numai ca viata te aduce, cateodata, sub linie. Daca ai noroc, mai iesi la suprafata, mai tragi o gura de aer, arunci o privire, poate chiar... plutesti. Macar un timp. In aceasta carte sunt „povesti” despre cum e sub linie, de ce s-a ajuns acolo, ce se intampla pe acolo, cum si daca se mai iese la suprafata.…

„Când sunt întrebat care sunt cărțile mele pe care le consider cele mai importante, răspund aproape automat Nostalgia, Levantul și Orbitor. De fiecare dată simt însă, obscur, că fac o nedreptate. Că las deoparte, uitată într-o zonă umbrită a minții, o a patra carte majoră a mea, pe care de un sfert de secol mă străduiesc s-o uit, ca pe-o iubire veche și nevindecată încă. E corpusul poemelor mele lirice, scrise în tinerețe, într-un efort continuu,…

"Poezia lui Octavian Goga din cele cinci volume, privita in ansamblul ei, respira un aer de grandoare si de tristete, ca panzele batranului Bruegel care evoca uciderea pruncilor. Imensele scene de fundal din poeziile Oltul, Plugarii, La noi, Clacasii, Vorbeau azi-noapte doua ape, Codasul etc., desfasurate, parca, pe toata intinderea spatiului mioritic si a timpului nostru istoric, asigura o anume majestate, miraculos solemna (uneori tragica, alteori senina), episoadelor si figurilor din primul…

''Strălucitoare, imprevizibile, impertinent-elitiste, esențializate și paradoxale, infralogice și exacte, versurile lui Sorin Gherguț sunt simultan un fel de punk ontologic și hip-hop metafizic. Produc la citire crampe mentale și eliberează apoi în tine endorfinele care să-ți dea încrederea că poezia încă este posibilă.'' (T.O. Bobe)

Ce ramane valabil astazi din poetul Topirceanu? As zice ca tocmai una dintre fatetele umoristului. Ceea ce-l face, adica, sa fie nu contemporanul nostru (cum cerea o sintagma candva la moda), ci exact contemporanul contemporanilor lui: insul activ, implicat in conflictele si in partizanatele scriitoriceşti, care-şi citea cu fervoare comilitonii şi-şi incanta la diverse sezatori literare publicul, tamaind sau otravind dupa situatie. Intr-un cuvant, cronicarul. Topirceanu nu e un bun desenator…

Adrian Paunescu se hranea sufleteste cu multimi! Dar aceasta propensiune nu era demagogica, ci expresia unei mari generozitati; cercul sociabilitatii sale era nemasurat, pentru el ceilalti existau in absolut. Iar intinderea disponibilitatii sale omenesti pare, retrospectiv, neverosimila.Glorios literar de tanar, regasindu-se peste ani aproape doborat de evolutia unui destin complex, el isi va regasi, printr-un veritabil „asalt al maselor“, locul de poet de prima importanta.…

Volum câştigător al Concursului de Debut Literar UniCredit (secţiunea poezie), ediţia a III-a, 2010

Secvenţe onirice, meditative, amestec de suavitate şi cruzime.

Casa scarilor este a unsprezecea carte de poezie a lui Ion Pop, de la debutul din 1966, cu Propuneri pentru o fintina, urmat de Biata mea cumintenie (1969), Gramatica tirzie (1977), Soarele si uitarea, antologia Descoperirea ochiului (2001), pina la Elegii in ofensiva (2003), Litere si albine (2010) si In fata marii (2011). Structurat in trei cicluri, volumul face ecou deopotriva unor „ocazii, momente, intimplari” ale biografiei angajate in „viata imediata”, confrunta…

''inima are muchii tăioase răsucite înăuntru suporţi în palmă poemul e o literă oblică sfârtecând linia vieţii.''

-

Din cuprins:Ce te legeni...O, ramaiRevedereSomnoroase pasarelePoveste codrului

„Ca o alta Eliza, fata-fetita devine «farmecatoare», o vrajitoare buna «strivind urzici pe prispa si in oale», urzind camasi de cuvinte pentru cei 11 frati si aducandu-i astfel la viata.“ (Simona Sora)

-

-

TuulTuul este asa cum vrei tuCu nuante, cu da si nuCu aripi, cu umilintaCu dor, cu farmec si credintaCand este eu este zeuCand esti tu este al meuTuul este atunci cand nu esti tuSi toate sunt si nu sunt cuE un ecou din ce sunt euCruci mari cu tu si euDar inainte de toateTuul e o nedreptateA eului din tot si toateTuul este asadar un euCare iubeste pan' la Dumnezeu.

„Eu vin dintr-o provincie obscura, dintr-o tara pe care o taioasa geografie o separa de toate celelalte. Am fost cel mai disperat dintre toti poetii, iar poezia mea a fost regionala, dureroasa si ploioasa. Dar am avut intotdeauna incredere in om. Si nu mi-am pierdut niciodata speranta.“ (Pablo Neruda)

Asa cum ne-a obisnuit si-n teatrul sau, Brecht nu e afectat, nu cauta rime rare si scrie fara subterfugii.

“Lucia Cuciureanu este o poeta cu voce lirica bine timbrata. Voit tern, voit monoton, lipsit de orice farama de patetism, discursul ei consemneaza tribulatiile unei existente care pare sa-si fi pierdut toate punctele cardinale." (Octavian Soviany)

„Un maestru al cruzimii. Cruzimea sa insa este una indreptata spre sine, o autoflagelare continua, dusa (cu fiecare carte) cat mai aproape de perfectiunea unui harachiri. Cea mai vibranta cruzime poetica din cate-am vazut in actiune in ultimii ani.” (Simona Sora)