Poezie

Manasia este poetul care își coordonează inteligența și instinctele în vederea protejării unui eden pe care îl reface din memoria întreținută cu mandale vechi și muzici contemporane, la care se adaugă emoția sa de băiat pur pentru care lumea diversă de sub tălpile omului ar putea fi mai înaltă decît omul. Limbajul său e adecvat noilor eco-teorii, un soi de știință și pasiune a meseriei de observator, care fac din el un preot al esteticii grunge (...). Manasia este poetul mișcării căldurii umane…

„Ești cea mai bună/ dintre toate mamele/ pe care le-am avut”. „Mamele sunt/ ființe perfecte/ și când arată/ de nerecunoscut”. Mamele sunt întotdeauna închise într-o singurătate esențială. Mamele nu sunt absolut niciodată singure. Mamele sunt întotdeauna devastate de oboseală. Mamele nu obosesc absolut niciodată. Pentru mame, „nu există durere pe care/ să n-o poată plimba prin ikea”. Pentru mame, nu există extenuare care să nu poată deveni fericire. Cartea Ancăi Chimoiu documentează, cu o…

Arthur și Maya nu sunt Daphnis și Cloé, nu sunt nici Tristan și Isolda, nici Abélard și Héloïse. Dar, bineînțeles că sunt. Pentru că sunt Orfanul și Iluzia, Animus și Anima, Reprimarea și Disocierea, Transferul și Contratransferul. Așa se întâmplă când o psihanalistă, eseistă și poetă pornește să scrie un „fantasy” poetic care poate fi, în același timp, și o parabolă psihanalitică și o meditație anistorică/postistorică asupra perechii într-o lume etern cataclismică. În orice termeni am alege să…

„Rimbaud privește realitatea nu cu ochii unui individ, ci din perspectiva unei subiectivități universale (dar totuși subiectivitate!) a cărei prezență este marcată de linia neliniștită sau îngroșată a formelor și a contururilor care amintesc când de pensulația frenetică a lui Van Gogh, când de caricaturile violente ale lui Goya sau Daumier.” - Octavian Sovian

Colonia fabricii apare la zece ani de la prima ei încarnare (căreia i s-au adăugat acum o mulțime de istorii și fragmente întregitoare) într-o ediție definitivă ce adâncește experiența tulburătoare pe care Moni Stănilă ne-o propune în acest amplu poem de familie în trei părți. O carte-document ce cuprinde povești și monoloage străbătute de un lirism dens, un volum hibrid care încorporează procese verbale, certificate, liste oficiale și fragmente de scrisori în stare să scoată la iveală viața…

„Înțelept, de o înțelepciune prea amară, copilăros, exotic, cu o înclinație spre euforie și entuziasm, înțepându-și singur balonașele acestea roz cu un umor macabru, făcând pe bufonul, urlând de groază, proferând amenințări la adresa lui Dumnezeu pentru cruzimea lui, dar supunându-se judecăților acestuia, credincios și necredincios, creștin și necreștin, martor al crimelor secolului nostru, martor al evenimentelor din ultimele cinci mii de ani, în sânge purtând amintirea cuvintelor pe care…

RETROSPECTIVĂ „Poesis internațional” — 15 ani ATLAS DE POEZIE MONDIALĂ: Takamura Kōtarō (în traducerea lui Martin Kumamoto), Friederike Mayröcker (traducere de Andrei Anastasescu), János Pilinszky (traducere de Andrei Dósa), Jacqueline Saphra (traducere de Anastasia Gavrilovici), Durs Grünbein (traducere de George State & Manuela Klenke), Jonas Mekas (traducere de Alexandru Funieru), Boris Hristov (traducere de Livia Nistor), Viola Fischerová (în traducerea lui Claudiu Komartin), Eloy Urroz…

Loreta Popa face, în poezia sa, decupaje dintr-o realitate trăită sau doar visată, cu determinarea celui care știe că până și veșnicia clipei poate fi luată în posesie numai prin cuvânt. Dar dincolo de abstracțiuni, este freamătul unei lumi concrete care nu poate fi înțeleasă decât prin iubire, care nu se lasă văzută deplin decât cu ochii minții: „Frunze răvășite de iubire/ se scurg prin trupurile copacilor; am înțeles că răbdarea/ e o altă formă de iubire;/ lasă-mă să închid ochii,/ să-ți…

• Ediție bilingvă: română-italiană. Cititor nemântuit al suprarealiştilor, dadaiştilor şi expresioniştilor autohtoni şi străini, Virgil Mazilescu a evitat programatic în propria poezie platitudinea şi previzibilul fastidios, folosind sistematic unele procedee de bruiaj al comunicării anodine, supuse raţiunii practice, instaurând, în schimb, o dezordine elocventă, epică, prin aglutinarea unor inserturi disparate, frapante, insidioase. Feluritele dislocări şi derapaje ale mesajelor se fac în…

K.V. TWAIN (nume real Diana Carligeanu) (nascuta in 1981) este o scriitoare romana bilingva cu diplome de la Williams College si Harvard University (ambele din SUA) si alte studii in Anglia si Japonia. A publicat o nuvela si doua volume de poezie, plus traducerea sonetelor lui Mihai Eminescu. Lucrarile sale au aparut in reviste din Romania si strainatate.

„Miresmele unei livezi, zarea aburinda, fereastra inchisa spre sine, dar deschisa spre freamatul unui crang, portrete maleabile si atinse uneori de suflul angelicului, toate acestea (pre)zic o lume facuta in afara Eului. E spatiul seren, exterior framantarilor (dar care nu neaga posibilitatea vederilor penitente), in care se afirma o noua morfologie a fiintelor si a lucrurilor salvate prin reinventarea lor intr-o alta limba decat cea materna. În „grai de-mprumut“, cum traduce Constatin Abaluta…

„Andrei Zbîrnea mizează pe o formă de asociaționism neo/postavangardist, aglutinând mituri urbane, secvențe de realitate augmentată, aventuri imersive în câmpul digital sau scene tandre de împlinire domestică. Există în Valea Săpunului o fervoare a etosului hipster, tradusă într-o frazare poetică energic-tensionată și într-o logică afectivă alternativ gravă și ludică, pe ritmuri pop-rock. Personajele oscilează între „minutul de afecțiune” și „orele spaimei”, între animalul totemic, copilul…

Poezia Teodorei Coman e o insulă alcătuită din minerale de maximă duritate – „nu obosește“ și „nu ezită“, rearanjează, analitic, dar și infinit de tandru, toate straturile realității. Un volum de o asprime limpede, lucid, hiperinteligent, alcătuit din concept, dar și din carne, însuflețit și auster, care nu lasă nerăsturnată niciuna dintre pietrele feminității și alterității. O poezie de o maturitate intimidantă pe alocuri, memorabilă, cu un aftertaste de „postsentiment“: „stai acolo,…

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani - d. 15 iunie 1889, București) a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele…

Îmi place gândul că undeva, demult, ne-am format cu aceleași lucruri/emoții/chestii. Și indiferent cât de diferiți am devenit peste timp, rămâne ceva delicat care ne leagă, nu nostalgie, doar ceva ce am împărtășit fără să știm și care a lăsat urme în noi. - Liviu Diamandi Există o remanență a unor vremuri trecute care pulsează în noi și ne surprinde rulând aceleași versuri în cap, ani și ani, nu pentru farmecul lor mnemonic, ci pentru acea vrajă care lucrează dincolo de straturile obișnuite de…

Tema principală a acestei poezii și totodată cuvântul ei cheie este frumusețea. Nu știu dacă este vorba de un alt tip de frumusețe decât cea convulsivă a modernității, dar ea reprezintă o expresie a transcendenței. Poemul constituie deschiderea inițiatică către ea, o incarnează, este hierofania ei, traversând lumea aceasta pentru a se prelungi într-o alta. Nicolae Teoharie consideră că poemul este purtătorul unei astfel de frumuseți, de aici și un fel de deschidere neașteptată a poemelor sale,…

Ironia face că am citit prima parte a acestui volum în timp ce pe alt laptop rula instructajul anual de protecția muncii. La fix. N-am putut să parcurg cartea altfel decât cu vocea lui Cosmin în minte, cine l-a ascultat citind sau performând știe la ce mă refer. Enumerația, repetiția, ritmul sau rima aveau un rol esențial în memorarea și transmiterea poeziei mult înainte de apariția scrisului. Cosmin se joacă cu ele, le dă viață, arătând către o lume șubredă, către un interior șubred și o…

Zidul de mătase reia poemele din cele trei volume publicate în timpul vieții de către Constantin Virgil Bănescu. Același cer ce nu e, reeditată de editura Vinea la puțină vreme după dispariția poetului, cuprinde și trei poeme inedite, unul dintre ele (printre măștile realului) reluând un text existent în prima ediție (fâșii). De asemenea, am luat în considerare ultima variantă a poemului vară de sfârșit de vară, la care Virgil a lucrat stăruitor până în 1 august 2009 și pe care a citit-o în…

Cu Versiunile noastre imperfecte, Radu Andriescu își rafinează poetica individuației discrete, erudite și confesive în același timp, în care găurile negre ale incertitudinii și ale tristeții sunt surdinizate.

Nu va ajunge aici dispariția În timp ce poezia de azi își face inventarul corporatist — burnout, persona online, drone și alte delicatese ale prezentului — sau își alintă melancolia cu desene animate și joaca de cartier, Daniela Vizireanu intră cu totul pe altă frecvență. Ea scoate din sertarul austerității post-2008 un rural antropologic, dens, îmbibat cu alcoolul pensionarilor în așteptare, cu visele despre tractoare lucioase ale unei generații care și-a tocit mâinile în brazdă, privit cu…

În inima pustiului, la malul Cișmigiului „mai degrabă aș crede că există porci zburători, decât că frații mei ar vrea să mă mintă, le-ar fi spus Toma de Aquino călugărilor care l-au chemat la fereastră să se uite în sus.”

Regina Maria. Soliloc Regal este o mărturisire, o rugăciune în vers alb și o conversație de suflet între două inimi: a mea și a Reginei. Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, iar această carte este darul meu pentru ea. Și pentru voi. Totul a început într-o zi de 15 august, la Balcic, în fața capelei Stella Maris, unde i-am simțit, mai puternic ca niciodată, prezența vie. Din acea emoție s-au născut aceste pagini și dorința profundă de a crea spectacolul…

Paznicul de vise de Paul Cișmigiu este un volum de poezie care adună între coperțile sale fragmente de suflet, confesiuni și reverii. Poeziile devin un drum inițiatic prin iubire, singurătate, speranță și credință, surprinse cu sensibilitate și sinceritate. Lirica autorului se mișcă între vis și realitate, între miracolul vieții și inevitabila trecere a timpului. De la jocurile copilăriei și nostalgia tinereții, până la meditațiile târzii asupra morții și eternității, poemele păstrează…

Astăzi majoritatea specialiștilor îl situează pe Kālidāsa în secolul V d.H., în vremea regelui Candragupta al II-lea (în jurul anului 413 d.H.) ce a domnit în Ujjayinī, oraș din nord-vestul Indiei. Se pare că poetul ar fi fost chiar unul din „cele nouă giuvaiere” ce împodobeau curtea regelui, nouă faimoși poeți adunați în jurul acestui mecena indian, mare iubitor al artelor. Din tot ce a scris Kālidāsa apare evident că a primit o instrucție completă în ceea ce ținea de cultura clasică a…

Pachetul conține volumele:• Poezii alese. Volumul I (196 pagini)• Poezii alese. Volumul II (216 pagini)Caracter reflexiv, dominat de o sensibilitate aproape dureroasă, Horia Maniu se consacră în acest moment de repaos scrisului, transpunându-și trăirile în poeme, cu o răbdare și o artă de bijutier. În centrul meditațiilor sale stă condiția ființei umane în existența ei istorică și socială, transferată în universul poetului, o lume de basm, aproape ca o visare cu sclipiri de…

A scrie poezii pentru (ne)liniștea sufletului și a minții. A visa la iubiri perfecte. A diseca gânduri, simțiri, relații. A păși pe terenuri minate. A explora cărări uitate. A visa la o lume perfectă, care a fost și (nu) va mai fi. A imagina oameni ce respiră curat. A comunica idei, poate, blamabile. A suspina adânc. A ofta fără vreo speranță. Și a iubi. Toate acestea la un loc sunt trăite, reunite și consemnate de Lucian Cojocaru într-un nou volum de poezii – Oamenii din…

Am descoperit-o pe Ioana Ieronim de mult ca pe un poet nepereche în stare să creeze fascinant misterul poeziei din imaginile, refractate de copilărie, ale unui sat săsesc fermecat. (Când am ajuns mai târziu la Râșnov, mi-am dat seama că-l știam și-l iubeam dinainte, din versurile ei.) Cu acest gând de admirație, am început să citesc ciudatul poem de acum. Îi sunt recunoscătoare poetei pentru felul în care revine, pe urmele cărților de istorie și ale propriilor amintiri, asupra acelui început…

E extraordinară antologia pe care o aveți în mână. Puține cărți m-au zguduit la fel în anii din urmă. Adam Zagajewski a scris un poem celebru care se cheamă Încearcă să lauzi lumea mutilată. E greu să faci asta, băiețeala stupidă a poeților îi face prea adesea să creadă că o lume mutilată face inutilă poezia (propoziția celebră a lui Adorno despre barbaria poeziei scrise după Auschwitz e una dintre cele mai cunoscute probe); însă poetelor poloneze din antologia asta le iese – repet cuvântul,…

Volum câștigător al premiului „Alexandru Mușina”, în cadrul concursului de debut în poezie ALEXANDRU MUȘINA/ 2025 Rezumând / reinterpretând mottourile cu care se deschide volumul, putem vedea schița unui proiect jalonat de tensiunea dintre percepție și proiecție, despre limitele limbajului în raport cu cunoașterea și în raport cu capacitatea sa de expresie. Ceea ce duce, mai departe, la o poetică a incertitudinii, cu, din nou, tensiunea dintre cuvintele limbajului curent și cele ale unui…

De cand ma stiu, am simtit inlauntrul meu aceasta lupta dintre bine si rau. Cu siguranta, cineva se cunoaste cu adevarat pe el insusi atunci cand inima ii este adusa la viata, prin iubire. O firimitura din efectul acestor zbateri interioare se afla in aceasta alcatuire de cuvinte, in care se poate observa – va las pe voi sa alegeti – in care dintre ele se simte mai mult bine si in care, mai putin. Un joc in care este invitat si cel care citeste la introspectie, la redescoperirea simplitatii…